BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Un milion de tone de adezivi şi mortare uscate au fost produse de AdePlast la Ploieşti

    AdePlast a produs, în perioada septembrie 2008 – iunie 2014 în fabrica de adezivi şi mortare uscate de pe platforma din Ploieşti, peste 1 milion de tone de produs finit. Capacitatea de producţie a fabricii instalate este de 450.000 tone/an, iar lunile la care fabrica este obligată să lucreze aproape de capacitatea maximă sunt iulie-septembrie. Dacă ar fi să calculăm cantitatea produsă, în saci de 30 kg, ar fi vorba de aproape 34 milioane de saci, câte unul pentru pentru fiecare bulgar, român sau moldovean.

    Fabrica de adezivi şi mortare uscate de pe platforma industrială de la Ploieşti a fost inaugurată în septembrie 2008, după o primă investiţie de aproximativ 20 milioane de euro. Ulterior, au fost investite aici alte câteva milioane de euro pentru creşterea şi diversificarea capacităţii de producţie şi modernizarea fabricii. Fabrica este una dintre cele mai moderne fabrici la nivelul AdePlast dar şi la nivel european.

    AdePlast a înregistrat în primele 3 luni ale anului o cifră de afaceri de 47,2 milioane de lei, în creştere cu 65 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    AdePlast are trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • India închide o fabrică de îmbuteliere Coca-Cola pentru că ar consuma prea multă apă

     Fabrica, situată la Varanasi, în statul Uttar Pradesh, a încălcat condiţiile prevăzute în licenţa de exploatare, potrivit unui reprezentant al departamentului pe probleme de poluare.

    “Fabrica a fost închisă în baza deciziei noastre”, a declarat pentru AFP J.S. Yadav, reprezentant al Uttar Pradesh Pollution Control Board.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volvo reduce producţia de camioane în Rusia, din cauza încetinirii creşterii economice

     Producătorul suedez va opri producţia la fabrica din Kaluga timp de mai multe săptămâni, pe parcursul următoarelor luni, transmite Bloomberg.

    Livrările de camioane sub brand Volvo în Europa de Est au scăzut cu 22% în luna mai, în principal din cauza cererii mai mici din Rusia. Din acest motiv, creşterea livrărilor grupului Volvo la nivel mondial a încetinit luna trecută la 4%, fiind incluse vânzările brandurilor Volvo şi Renault în Europa, modelelor Mack în America de Nord şi UD Trucks în Asia.

    Reducerea producţiei de camioane a Volvo în Rusia este o nouă dovadă a impactului conflictului declanşat de anexarea Crimeei de către Rusia asupra economiei ruse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul de mobilă din Câmpina care a reuşit în 2013 ce nu a putut să facă în România gigantul IKEA

    CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.

    DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.

    EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut. 

    În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi deco­raţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.

    Producătorul Lemet marşează pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung bazată pe producţia de mobilă personalizată. Pentru asta însă a fost nevoie deopotrivă de dezvoltarea gamei de produse, de care se leagă direct investiţiile din fabrică, dar şi de extinderea reţei de magazine Lem’s, în care producătorul îşi vinde produsele.

    Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.

    Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.

    Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.

    Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.

    Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.

    Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.

  • Angajaţii unei fabrici de tăiţei lucrează fără respectarea vreunei norme de igienă – GALERIE FOTO

    Pozele de la fabrica din Guangdong prezintă mai mulţi muncitori în picioarele goale şi fără vreun echipament de protecţie. Site-ul Sina English, care a publicat iniţial povestea, notează că pozele au fost luate în februarie 2014, relatează Business Insider.

    De la publicarea poveştii, fabrica Tongcheng Rice a suspendat activitatea până la remedierea acestor grave probleme de igienă. Conducerea fabricii susţine că cei din fotografii nu mai sunt angajaţi şi că unitatea a fost renovată. El a precizat că, începând de luna aceasta, muncitorii urmează o serie de cursuri, fără a explica însă ce fel de cursuri.

    Nu este primul scandal ce are în prim plan fabrica din regiunea Guangdong; anul trecut, compania ce produce tăiţeii a fost acuzată de nerespectarea normelor sanitare, însă nu a primit nicio sancţiune.

    ANGAJAŢII UNEI FABRICE DE TĂIŢEI LUCREAZĂ FĂRĂ RESPECTAREA VREUNEI NORME DE IGIENĂ – GALERIE FOTO

     

  • GSK închide fabrica Europharm de la Braşov. Compania nu a găsit cumpărător

    “GSK va înainta, din păcate, către închiderea fabricii din Braşov. Se anticipează că această închidere va fi finalizată până la sfârşitul anului 2015, în urma unui proces riguros de vânzare ce a avut loc în ultimele 10 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Următoarea generaţie Ford Fiesta va fi construită în Europa exclusiv la Köln

     “Ford Motor Company a anunţat astăzi că fabrica sa de asamblare din Köln (Germania) va rămâne singura sursă de producţie din Europa pentru următoarea generaţie a celui mai bine vândut model de clasă mică, Ford Fiesta. Anunţul de astăzi vine ca urmare a semnării unui acord inovativ de investiţii dintre Ford şi reprezentanţii sindicatelor germane. Acordul ia în calcul perioada 2017 – 2021 şi este de aşteptat să aducă reduceri de cost de cel puţin 400 milioane de dolari pentru Ford, fiind securizate totodată peste 24.000 de locuri de muncă pentru for Ford-Werke GmbH”, se arată într-un comunicat transmis marţi de constructorul auto.

    Acordul include ore şi săptămâni flexibile de lucru, precum şi alte măsuri – inclusiv internalizarea anumitor operaţiuni asigurate momentan de furnizori – care vor permite ca fabrica să fie mai eficientă din punct de vedere al costurilor, asigurând totodată ca producţia următoarei generaţii a modelului Fiesta să rămână competitivă la nivel global.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea clujencei care a creat partidul tinerilor din România şi apoi l-a desfiinţat. Câştigă 100.000 de euro pe an

    “Îmi aduc aminte că la prima mea întâlnire de negociere cu o firmă de construcţii am fost întrebată: «Când vine domnul director!?»”, descrie Diana Calfa o idee preconcepută întâlnită deseori în piaţa de construcţii, cu care se interesectează în activitate şi în care activează mai ales bărbaţi. “Importante sunt viziunea, curajul, determinarea, valoarea adăugată şi verticalitatea. Toate împreună îţi determină succesul în mediul de afaceri”, adaugă ea.

    Diana Calfa a avut în 2008 viziunea unui concept nou pe piaţa amenajărilor interioare din Cluj-Napoca. Morphoza – atelier de interioare îmbină, pe lângă soluţii de mobilare, utilaje, decorare şi o parte de servicii, de la consultanţă, concept şi proiectare până la management integral. Pariul a fost unul de succes pentru Calfa, iar compania pe care a înfiinţat-o a ajuns în 2013 la o cifră de afaceri de 800.000 de euro şi un profit de 100.000 de euro.

    Portofoliul companiei cuprinde peste 300 de proiecte rezidenţiale amenajate, alături de locaţii HoReCa şi clădiri de birouri.  Absolventă de sociologie şi ştiinţe politice, Calfa a fost pe rând voluntar în coordonarea unor programe pentru tineri, angajat şi antreprenor. În perioada 2000-2004 a înfiinţat un partid politic al tinerilor neimplicaţi anterior în politică – Uniunea pentru Reconstrucţia României. Resursele financiare şi umane insuficiente nu i-au permis însă să îşi pună în practică idealurile în politică şi a decis să pună capăt acestei activităţi.

    Şi-a început cariera de antreprenor cu două proiecte imobiliare construite împreună cu soţul ei, Dora Park şi Bella Park.  Ca antreprenor, nu are regrete, însă şi-ar fi dorit “să gândesc mai mult şi să acţionez mai mult fără graniţe: dacă în design şi dezvoltare mă inspir destul de mult din ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, ca acţiune şi piaţă abordată am rămas concentrată pe zona apropiată Clujului”.

  • Afacerile Bosch au crescut cu 18%

    “Anul 2013 a fost foarte important pentru Bosch în România, caracterizat prin dezvoltarea solidă a tuturor activităţilor. În plus, ne-am întărit semnificativ prezenţa pe piaţa românească, iar în anii următori dorim de asemenea să continuăm extinderea şi consolidarea activităţii”, a declarat Mihai Boldizar, reprezentantul grupului în România.

    Evoluţia pozitivă a vânzărilor a fost influenţată în principal de livrările către sectorul auto, cu o pondere de peste 50% din totalul rulajului.

    Bosch a inaugurat recent în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Cu acea ocazie, preşedintele Traian Băsescu declara că nu trebuie uitat sprijinul financiar pe care l-a acordat statul român investitorilor prin ajutoare de stat. “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a spus Traian Băsescu.

  • Nestle exportă 40% din napolitanele şi cafeaua solubilă produse la fabrica din Timişoara

     “Aproximativ 25% din exporturi sunt reprezentate de napolitane, sub brandurile Balaton în Ungaria, Mura în Bulgaria şi Nesquick în celelalte state. Explorăm toate statele din Europa cu brandul Nesquick, sunt proiecte care se realizează în timp”, a declarat directorul fabricii din Timişoara, Ramon Mendivil.

    Oficialii companiei au arătat că nu au fixat un target pentru creşterea ponderii exporturilor. Printre alte state în care exportă se numară Grecia, Olanda, Franta, Marea Britanie şi Israel.

    În ceea ce priveşte brandul Joe, acesta este destinat exclusiv pieţei româneşti şi este al treilea contributor la businessul Nestle România, cu o pondere de 10%, incluzând atât napolitanele, cât şi îngheţata. Acesta este devansat în ordine de brandul Nescafe, care are o pondere de 18% din afaceri, şi produsul culinar Maggi, cu 17%. În total, segmentul dulciuri reprezintă 16% din cifra de afaceri a Nestle România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro