BusinessMagazin

Tag: europene

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobarometru: Încrederea românilor în Uniunea Europeană, peste media comunitară

    Potrivit studiului, românii îşi păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă şi aceasta a înregistrat o scădere faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (faţă de 69% – media europeană).

    Încrederea în Parlamentul naţional a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ceea ce priveşte guvernele naţionale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european acest indicator a scăzut de la 41% la 31%, în aceeaşi perioadă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libra Internet Bank a atras 10 milioane de euro pentru IMM-urile din domeniile culturale şi creative

    „Sprijinul Uniunii Europene va permite ca Libra Internet Bank să se concentreze asupra unui nou sector şi să dezvolte un nou produs de finanţare pentru a susţine un portofoliu de 45 de milioane RON (aproximativ 10 milioane EUR) de împrumuturi către companii în următorii doi ani. Este de aşteptat ca peste 200 de întreprinderi mici şi mijlocii din sectoarele culturale şi creative (inclusiv publicarea de carţi; jocuri video; artele spectacolului, creaţie artistică) să acceseze acest nou program. Acesta este al treilea acord semnat în cadrul Facilitǎţii de Garantare pentru Sectoarele Culturale şi Creative, dupǎ cele semnate în luna ianuarie în Spania şi Franţa”, se arată în comunicatul transmis de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    Sectoarele creative si culturale reprezintă mai mult de 7 milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană şi 4,2% din PIB-ul UE, potrivit unui raport EY.

    Acordul de garantare din România este susţinut de noul Mecanism de garantare pentru sectoarele culturale şi creative din cadrul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.

    Noul mecanism de garantare pentru sectoarele culturale şi creative include activităţi de dezvoltare a capacităţilor pentru intermediarii financiari, astfel încât aceştia să beneficieze de expertiza necesară în ceea ce priveşte caracteristicile cheie ale acestor sectoare.

    Fondul european de investiţii (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiţie şi are scopul de a susţine microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa, ajutându-le să obţină acces la finanţare.

    Libra Internet Bank are în prezent o reţea de 49 de sucursale şi se adreseazǎ cu preponderenţǎ segmentelor de clienţi IMM, Corporate, Profesii Liberale si Agriculturǎ.

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lideri din Europa Centrală cer Uniunii Europene să acţioneze faţă de „standardele duble” ale producătorilor

    Statele „vor cere Comisiei să adopte măsuri legislative care să interzică aceste practici care umilesc oamenii şi creează două categorii de oameni”, a declarat premierul Slovaciei, Roberta Fico.

    Fico a anunţat că liderii ţărilor din grupul Visegrad – Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia – vor discuta subiectul în Varşovia.

    Grupuri de consumatori şi guverne susţin că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în produsele destinate Europei Centrale şi de Est faţă de aceleaşi bunuri vândute în Germania şi Austria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Juncker: M.Britanie va avea de plătit Uniunii Europene o notă de plată consistentă pentru Brexit

    “Pentru a cădea de acord asupra viitoarei arhitecturi a relaţiilor între Marea Britanie şi Uniunea Europeană vom avea nevoie de mai mulţi ani”, a declarat Juncker cu ocazia unui discurs susţinut în Parlamentul belgian.

    Oficialul european a vorbit şi despre cererea Uniunii Europene ca Londra să acopere cheltuielile viitoare la care Marea Britanie s-a angajat să cotizeze ca membru al Blocului comunitar.

    “Britanicii ar trebui să ştie asta, deja ştiu, că nu va fi la un preţ redus sau gratis. Britanicii trebui să-şi respecte angajamentele la a căror proiectare au participat. Aşa că nota de plată va fi foarte consistentă”, a precizat preşedintele CE.

  • Paravion: Peste 50% dintre românii care şi-au cumpărat city break-uri în Europa pentru această primăvară au plătit cel mult 250 de euro

    Chiar dacă, în medie, turiştii români au alocat un buget de 250 de euro de persoană pentru city break-urile de primăvară, au fost şi persoane care au optat pentru destinaţii mai scumpe, precum Barcelona, Londra şi Amsterdam. Bugetul mediu alocat de către românii care au preferat aceste destinaţii a fost de 500 de euro de persoană, iar în tarif sunt incluse biletul de avion tur-retur şi trei nopţi de cazare cu mic dejun inclus, la hoteluri de 4*.

    Cea mai nouă destinaţie de city break intrată în topul preferinţelor românilor este Florenţa, capitala regiunii italiene Toscana. Turiştii care şi-au dorit să descopere cultura bogată a oraşului italian au plătit, în medie, 250 de euro de persoană. Pachetul include biletele de avion dus-întors şi cazarea cu mic dejun pentru trei nopţi la hoteluri de 3*. De asemenea, preţurile achitate de turiştii care au ales să petreacă un city break în Lisabona sau Viena, au fost tot de 250 euro de persoană, având aceleaşi facilităţi incluse.

    „De la an la an observăm o creştere semnificativă a apetitului turiştilor români pentru city break-uri. Astfel că, numărul pachetelor vândute de Paravion pentru primăvara acestui an a crescut cu 30% faţă de perioada similară a anului precedent. Florenţa, Roma şi Praga sunt câteva din destinaţiile extrem de ofertante pentru turişti, fie că îşi doresc să descopere frumuseţea şi cultura locurilor, fie că sunt amatori de relaxare”, a declarat Remus Vişan, Director General al Paravion.

    Potrivit reprezentantului Paravion, cele mai accesibile destinaţii de city-break ale sezonului de primăvară rămân în continuare Roma, Milano şi Praga. Pentru un weeknd într-unul dintre aceste oraşe europene, românii au cheltuit un buget minim de 180 de euro de persoană şi vor beneficia de bilet de avion dus-întors şi de 3 nopţi de cazare la hotel de 3*, cu mic dejun inclus.

    Hotelurile din ofertele Paravion sunt atent selecţionate şi verificate, majoritatea acestora fiind poziţionate central, în apropierea staţiilor mijloacelor de transport în comun. Toate pachetele city break puse la dispoziţie de către companie includ şi bagajul de cală, iar turiştilor li se oferă asistenţă permanentă.  

  • Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 3,6% din PIB pentru România în 2017

    „În anul 2017, deficitul bugetar general ar urma, conform proiecţiilor, să continue să se deterioreze, până la nivelul de 3,6% din PIB. Cota TVA a fost redusă cu încă un punct procentual începând din ianuarie 2017, iar accizele suplimentare la carburanţi şi un impozit special în domeniul construcţiilor au fost eliminate. Proiectul de buget pe anul 2017 adoptat de noul Guvern conţine o serie de alte reduceri fiscale (în special, eliminări de impozite pe veniturile din pensii), precum şi creşteri ale cheltuielilor de genul majorării semnificative a pensiilor şi a salariilor din sectorul de stat”, transmite Comisia Europeană.
     
    Deficitul guvernamental este aşteptat să crească la 3,9% din PIB în 2018, în contextul efectelor pe întregul an ale creşterilor pensiilor programate pentru iulie 2017, susţine Comisia Europeană.
     
    Ca o consecinţă a relaxării fiscale, deficitul structural al economiei este anticipat să crească de la 0,5% din PIB în 2015 la aproape 2,5% în 2016 şi aproximativ 4% în 2017 şi 2018. În ciuda creşterii puternice a PIB, ponderea datoriei externe a României în PIB este proiectată să crească de la 38% din PIB în 2015 la 42,3% în 2018, ca rezultat al relaxării fiscale.