Tag: estimare

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Investitorii din diaspora să trăiască

    Pentru 2014-2016, Banca Mondială estimează o creştere anuală medie cu 8% a sumelor trimise în această regiune de lucrătorii migranţi, creştere susţinută şi de reducerea costurilor de trimitere a banilor în ţările de origine. Aceste costuri au scăzut în total până la o medie de 6,5% din sumele respective în T1 2014, faţă de 6,8% cu un an în urmă.

    La scară globală, instituţia financiară estimează o creştere medie anuală a sumelor trimise în ţările în curs de dezvoltare cu 8,4% în următorii ani, de la 436 mld. dolari în 2014 la 516 mld. dolari în 2016.

  • Compania americană de inginerie şi construcţii Epstein are proiecte de 40 milioane euro în România

     “Valoarea contractelor de servicii de design, inginerie şi construcţii relizate anul trectut a fost de aproximativ 40 de milioane de euro. Suntem la începutul anului şi sperăm să avem mai multe proiecte în 2014, de aceea estimăm că valoarea proiectelor pentru care vom furniza servicii în acest an să fie aproximativ aceeaşi cu cea de anul trecut. Există un număr de proiecte mari care se prefigurează pentru România, iar dacă vom fi selectaţi pentru acestea, estimarea se va modifica semnificativ”, a declarat pentru MEDIAFAX Randy Tharp, managing director Epstein Architecture & Engineering.

    Printre proiecteler realizate de compania americană în România se numără o noua unitate de producţie şi spaţii de birouri pentru firma Emerson în cadrul parcului industrial de la Cluj (28.500 metri pătraţi), o extindere de 2.800 metri pătraţi pentru fabrica Röchling Automotive din WDP Industrial Park (Ageş, România), design structural pentru extinderea spaţiilor de birouri ale companiei Baker Tilly Klitou din Bucureşti şi diverse alte lucrări pentru compania Cameron la facilităţile de producţie din Câmpina şi din Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronatele din agricultură cer reducerea TVA la carne la 5%

     România se numără printre ţările cu cea mai mare TVA la carne, fiind depăşită doar de Danemarca, unde taxa ajunge la 25%. În Marea Britanie, Irlanda şi Malta, TVA la carne este 0, în Polonia, Croaţia şi Cipru de 5%, în Franţa 5,5%, în Portugalia, Belgia şi Olanda – 6%, în Germania 7%, în Ungaria 18% şi în Bulgaria 20%.

    Patronatele din agricultură menţionează că România se află la coada clasamentului privind veniturile în Uniunea Europeană, cu un salariu mediu de 395 de euro, care, prin comparaţie cu cel din Marea Britanie, spre exemplu, este de 6 ori mai mic.

    “Un calcul simplu arată că dacă un român cu un salariu mediu net ar cheltui toţi banii pe care îi câştigă pe mâncare şi-ar permite să cumpere 16 coşuri de alimente de bază lunar (pâine, cartofi, carne, fructe, lapte etc.), pe când un polo­nez îşi permite să cumpere 25, iar un britanic aproape 50”, se arată în analiza făcută de cele şase patronate, printre care se numără Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii de Porc şi Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea în 2014: unii se simt săraci câştigând 300.000 de dolari pe an, alţii fac 37 de milioane de dolari pe zi

    Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.

    Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent.

    Marii câştigători sunt cei mai bogaţi dintre bogaţi: primii 0,01%. Membrii acestui grup, cu averi individuale estimate la peste 100 milioane de dolari, au înregistrat o creştere de peste 100% a deţinerilor în ultimii douăzeci de ani. Dacă în 1995 averile lor cumulate reprezentau 5% din cea înregistrată la nivel naţional, acum ele reprezintă 12%. Mai mult decât atât, studiile arată că în ultima jumătate de secol averile lor au crescut de patru ori.

    Warren Buffett a câştigat mai mult decât orice alt miliardar în 2013, estimările arătând că el a câştigat 37 milioane de dolari pe zi, sau, dacă vă place mai mult, 1,5 milioane de dolari pe oră. Averea lui Buffett a crescut de la 46,4 miliarde la 59,1 miliarde de dolari într-un singur an, dar nu l-a depăşit pe Bill Gates, care rămâne cel mai bogat om din America, cu toate că averea sa a crescut cu 11,5 miliarde dolari. Pe locul trei s-a situat magnatul cazinourilor Sheldon Adelson, care a câştigat 11,4 miliarde dolari.

    Cum se explică acest lucru? Cei mai mulţi membri ai grupului select de 0,01% sunt, în cele mai multe cazuri, câştigători din sistemul bursier. Sunt printre cei mai cunoscuţi CEO, bancheri sau antreprenori din America. Oamenii de rând nu analizează însă lucrurile la o astfel de profunzime: pentru ei, un personaj ca Mark Zuckerberg face parte din grupul „celor 1%„. Diferenţa dintre Mark Zuckerberg şi un milionar de rând este însă similară cu diferenţa dintre acelaşi milionar de rând şi un membru al clasei de mijloc.Numărul familiilor ce deţin peste un milion de dolari a crescut în 2013 cu 640.000 (7%), atingând un maxim istoric de 9,63 milioane, conform unui studiu al Spectrem Group. Cel mai ridicat număr de până acum fusese atins în 2007, înainte de criză, când 9,2 milioane de familii erau înregistrate ca „milionare„. Numărul de gospodării cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut şi el, ajungând la 1,2 milioane. Cât despre familii cu averi de peste 25 de milioane de dolari, numărul lor a crescut cu 15%, până la 132.000.

    Sectorul care nu a înregistrat creşteri este cel al familiilor din clasa de mijloc, cu averi estimate în jurul valorii de 500.000 de dolari. Numărul acestora, de 15,3 milioane în prezent, este în scădere, din cauza crizei.

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 – 2020.

     “Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate”, se arată în document, intitulat “Raport asupra definirii problemelor”.

    Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, însă doar jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună, iar potrivit documentului citat, sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vignetelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.

    În plus, procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul trimestru la bursă: un pas înainte, doi înapoi

    LA ÎNCEPUTUL ANULUI, ADMINISTRATORII DE FONDURI ŞI BROKERII ERAU OPTIMIŞTI CU PRIVIRE LA POTENŢIALUL DE CREŞTERE A BURSEI DE LA BUCUREŞTI, ESTIMÂND UN AVANS DE 15% PENTRU 2014. Aceştia erau „contaminaţi„ şi de euforia generată de creşterile puternice din 2013, când indicele BET, principala referinţă a bursei, s-a apreciat cu 26%. După primele trei luni din an, interval în care indicele BET s-a corectat cu 2,6%, iar indicele BET-C, al tuturor acţiunilor listate la bursă, a pierdut 4,3%, situaţia nu mai continuă să fie atât de roz.

    ANUL 2014 SE ANUNŢĂ UN AN ÎN CARE SE VOR FACE MAI GREU BANI PE BURSĂ. Din cauza elementelor de incertitudine din plan intern (alegerile prezidenţiale) şi din plan extern (conflictul din Crimeea), investitorii străini sunt absenţi din piaţă, astfel că o strategie care ar putea da rezultate este specularea trendurilor intermediare, de zile sau săptămâni, decât orientarea portofoliului pe termene mai lungi de timp„, a spus Răzvan Rusu, director de investiţii la societatea de administrare Certinvest.

    Scăderile de pe bursa de la Bucureşti s-au produs şi din cauza înrăutăţirii contextului extern, dar şi a câtorva evenimente care au pus pe gânduri investitorii. La finalul lunii februarie, anunţul că Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă, din cauza pierderii unor procese cu aşa-numiţii băieţi deştepţi din energie, i-a luat pe nepregătite pe investitori, care deja îşi făceau calcule cu privire la câţi bani să pună deoparte pentru listarea Hidroelectrica.

    În ianuarie, a avut loc o nouă licitaţie pentru selecţia brokerilor care să intermedieze listarea la bursă a 15% din acţiunile Hidroelectrica. A fost a doua licitaţie organizată, după ce prima a fost anulată în instanţă. De această dată, au câştigat brokerii de la firma românească Raiffeisen Capital & Investment alături de banca americană de investiţii Morgan Stanley. Însă aceştia nu vor avea prea curând de lucru la listarea Hidroelectrica, deoarece compania este din nou în insolvenţă, iar listarea s-a amânat pentru 2015.

    DIN LUNA MARTIE, CONTEXTUL EXTERN, ORICUM PUTERNIC AFECTAT NEGATIV DE REFLUXUL DE CAPITAL DE PE PIEŢELE EMERGENTE, CA URMARE A RETRAGERII STIMULILOR FINANCIARI DE CĂTRE BANCA CENTRALĂ AMERICANĂ (FED), S-A DETERIORAT ŞI MAI MULT. Rusia şi Ucraina au intrat în conflict, iar Rusia şi-a anexat Crimeea.

    Din cauza proximităţii cu zona de conflict, fondurile străine cu investiţii pe bursa de la Bucureşti au preferat să nu îşi crească expunerea pe acţiunile româneşti. Bursa de la Bucureşti este o piaţă puţin lichidă, iar, în situaţia escaladării conflictului din Crimeea, fondurilor le-ar fi dificil să îşi reducă expunerile. Astfel că intrarea în aşteptare a investitorilor străini s-a văzut în scăderea rulajelor pe bursă, cu circa 20% în primul trimestru, până la o medie zilnică de 36 milioane de lei (4,5 mil.euro).
     

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Amancio Ortega, fondatorul imperiului Zara

    Este cel mai bogat om din Spania şi al treilea din lume, cu o avere estimată la 57 miliarde de dolari. Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña.

    Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.

    La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.

    Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.

    Un studiu realizat de Financial Times şi firma de consultanţă PricewaterhouseCoopers a plasat trustul pe poziţia a treia în topul celor mai mari retaileri ai lumii, după Wal-Mart şi Tesco. Astăzi, Amancio este pe jumătate retras din afacere, lărgindu-şi orizonturile înspre domeniile imobiliar, petrolier sau turistic. Inditex a pătruns pe piaţa autohtonă în anul 2003 cu magazinul Pull & Bear, urmat de Zara, un an mai târziu. În prezent, Inditex este prezent pe piaţa locală prin mărcile Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Oysho şi Massimo Dutti.

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    General Motors a rechemat pentru reparaţii 2,6 milioane de autovehicule la nivel global pentru mai multe defecţiuni apărute începând din anul 2001, care au provocat numeroase accidente soldate cu 13 morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro