Proiectul de retail va necesita investitii totale de 100 de milioane de euro. Finantarea a fost obtinuta de la un consortiu de banci, format din Banca Romaneasca – membra a grupului National Bank of Greece, Eurobank EFG Group si Bank of Cyprus.
Era Shopping Park Oradea va fi unul din cele mai mare centru comercial din vestul tarii, urmand sa se intinda pe o suprafata inchiriabila de 64.700 de metri patrati. Proiectul, care va fi unul de tipul unui parc de retail, va fi amplasat la intersectia dintre Calea Aradului si soseaua de centura a orasului Arad si va dispune de o parcare cu 2.000 de locuri.
Programat initial pentru inaugurare la finalul acestui an, proiectul va fi inaugurat in doua faze: prima faza, care va include unitati ale Carrefour, Bricostore, Media Galaxy si Cinema City, va fi inaugurata in luna martie a anului viitor in timp ce cea de a doua faza, reprezentata de Era Shopping Mall si o unitate Mobexpert, va fi finalizata in septembrie 2009.
Pana in acest moment a fost inchiriata 80% din suprafata parcului de retail, agentul exclusiv de inchiriere fiind Cushman&Wakefield Activ Consulting. Era Shopping Park Oradea este cel de al doilea proiect de retail al dezvoltatorului, dupa Era Shopping Park Iasi, care va fi inaugurat luna viitoare.
Oradea este unul din cele mai aglomerate orase din punct de vedere al centrelor comerciale aflate in constructie. Mivan va fi primul dezvoltator care va inaugura un nou centru comercial, Tiago Oradea fiind programat spre deschidere in luna noiembrie. Anul viitor va fi inaugurat, pe langa Era Shopping Park Oradea si Stop.Shop, dezvoltat de catre Immoeast si S+B Group, in timp ce in oras exista deja un mall de mai multi ani – Lotus Market.
La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.
Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.
Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”
In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.
Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.
In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, penetrarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.
In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.
Un roman din zece isi doreste sa achizitioneze o locuinta in urmatorii trei ani, mult peste media statelor din Europa Centrala si de Est si cea mai ridicata din regiune, arata un sondaj al grupului financiar UniCredit.
In Romania erau la sfarsitul lunii martie peste 12,2 milioane de carduri active (de debit si de credit), in crestere cu 27% fata de luna similara a anului trecut.
Banca Centrala Europeana (BCE) a marit ieri dobanda de referinta la euro cu un sfert de punct procentual, la 4,25% pe an, ceea ce avea un impact major si pe piata romaneasca, in conditiile in care peste jumatate din creditele contractate de firme si persoane sunt in euro.
De multe ori o persoana care solicita un credit la o banca este respinsa fara nici un fel de explicatie desi nu se afla in baza de date a Biroului de credit si nici nu e consemnata la Centrala Riscurilor Bancare.
Compania de dezvoltare imobiliara portugheza Sonae Sierra si irlandezii de la Caelum Development, care dezvolta impreuna proiectul Parklake Plaza din estul Bucurestiului, au inceput sa caute la banci finantarea necesara – peste 400 mil.euro – pentru inceperea constructiei celui mai mare mall din Bucuresti, care implica investitii totale de aproape 600 de milioane de euro.
Situaţia este scoasă în evidenţă chiar de cei care aleargă după rău-platnici. Recuperatorii de credite avertizează că numărul românilor care nu îşi mai pot plăti datoriile s-a dublat în decursul unui an. Astfel, ţinta agenţiilor de recuperare este de 140 de milioane de euro, de la 225.000 de rău-platnici.