BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Şefii de Consilii Judeţene vor fi aleşi indirect. Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii alegerilor locale

    Membrii comisiei au adoptat în principiu acest proiect de lege, care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, urmând ca luni să fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004.

    O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

    Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

    Zgonea a arătat că, astfel, nu se mai supune la vot încetarea mandatului consilierilor aflaţi în această situaţie, ci prefectul va constata încetarea mandatului.

    Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi de modificare a legii administraţiei locale şi a statutului aleşilor locali.

    Valeriu Zgonea a precizat, după adoptarea articolelor proiectului, că cel târziu luni acesta va fi trimis către Senat şi va fi publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

     

  • Parlamentul a modificat comisia de revizuire a Constituţiei. Haşotti l-a înlocuit pe Crin Antonescu

    Altă modificare aprobată de plenul Parlamentului este numirea în comisie a deputatului PNL Ioan Cupşa în locul lui Petre Roman, care şi-a pierdut mandatul fiind găsit incompatibil de ANI.

    De asemenea, senatorul PNL Cătălin Boboc va fi în locul lui Tudor Chiuariu, care a demisionat din PNL, iar deputatul liberal Gabriel Andronache îl va înlocui pe George Scutaru, care a demisionat din Parlament pentru a ocupa funcţia de consilier prezidenţial.

    Din comisia de revizuire a Constituţiei mai fac parte Ion Chelaru (PSD), Bogdan Ciucă (PC), Daniel Fenechiu, Mate Andras Levente (UDMR), Valeria Schelean (PNL), Florin Iordache (PSD)Varujan Pambuccian (minorităţi), Ovidiu Donţu (PSD), Cristian Dumitrescu (PSD), Gheroghe Emacu (PSD), Daniel Florea (PSD), Dan Motreanu (PNL), Ciprian Nica (PSD), Ioan Oltean (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (PLR), Alin Tişe (PNL), Haralambie Vochiţoiu (PSD).

    Crin Antonescu, care a ocupat funcţia de preşedinte al comisiei, a anunţat, luna trecută, că se retrage din această comisie.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a anunţat că îl sprijină pe Ion Chelaru pentru a ocupa funcţia de preşedinte al comisiei de revizuire a Constituţiei.

  • Ce înseamnă 
uniune energetică

    Faptul că Bulgaria a renunţat atât de greu la South Stream şi că Ungaria şi-a văzut de relaţia energetică privilegiată cu Rusia a pus în evidenţă principalul obstacol în calea centralizării deciziilor de politică energetică în UE – principiul subsidiarităţii (conform tratatelor UE, opţiunile în materie energetică aparţin statelor membre). Acesta e contextul în care CE a adoptat, săptămâna trecută, strategia privind ununea energetică, definită de comisarul de resort Maros Sefcovic (foto) drept „cel mai ambiţios proiect energetic de la Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului“ din 1951.

    Două au fost ideile discutate în mod special, potrivit European Voice. Prima a fost cea a unui sistem de guvernanţă energetică modelat după cel actual al „semestrului economic european“, cu monitorizări şi recomandări periodice, care să împiedice statele membre să ia decizii care ar dăuna sistemului energetic european în ansamblu, fără ca această cenzură de la centru să presupună o modificare a tratatelor UE. A doua a vizat un mecanism de achiziţie în comun a gazelor naturale, propus de Polonia; ideea s-a lovit însă de opoziţia ţărilor occidentale şi a Norvegiei, astfel încât deşi Sefcovic a promis că va fi rediscutată ulterior, probabil aceasta nu se va mai întâmpla.

    Măsurile propuse de către CE, conform comunicatului final publicat, includ politici în materie de eficienţă (până în 2030, UE vrea să majoreze cu cel puţin 27% producţia de energie din surse regenerabile şi să amelioreze cu cel puţin 27% eficienţa energetică), o comunicare privind interconectarea (cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică a unui stat membru să poată depăşi frontierele până în 2020) şi viziunea pentru un acord global privind clima obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în decembrie 2015.

    Comunicatul precizează că Uniunea energetică înseamnă şi „clauza de solidaritate“, adică „reducerea dependenţei de furnizori unici şi sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate de ţările UE în vederea achiziţionării de energie electrică sau de gaze naturale din ţările terţe“

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Cine este Eduard Raul Hellvig, politicianul nominalizat de Iohannis la şefia SRI

    Hellvig s-a născut pe data de 27 octombrie 1974 în Zalău. Din 1993 până în 1997 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din  Cluj-Napoca. În anul 2003 a obţinut doctoratul în Relaţii Internaţional la SNSPA, pentru ca în 2006 să absolve Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Universităţii Carol I.

    Tot în anul 2006, Eduard Raul Hellvig a devenit absolvent SES al Centrului European de Studii de Securitate “George C.Marshall”.

    Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

     

    În perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziţia de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. În perioada 1998-2000 a fost consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu şi al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu. El a făcut parte din staff-ul lui Mugur Isărescu în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia României.

    În 2004 a fost ales deputat de Bihor, ocupând în timpul mandatului funcţiile de secretar al Comisiei pentru Apărare şi cea de membru al Adunării Parlamentare a NATO. Hellvig a fost ales ca unul dintre primii europarlamentari ai României în anul 2006; în acest rol, el a făcut parte din Comisia de Comerţ Internaţional (INTA) şi Subcomisia pentru Securitate şi Apărare (SEDE).

    Din 2008 este membru al Partidului Naţional Liberal, în 2009 devenind consilierul preşedintelui PNL Crin Antonescu. În perioada 7 mai 2012 – 19 decembrie 2012, Hellvig a făcut parte din guvernul Ponta, conducând Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

  • Avocatul Elenei Udrea, la Comisia juridică a Camerei, fiind mandatat să-i susţină poziţia

    Striblea a precizat că la această oră Elena Udrea este la DNA, unde dă declaraţii în legătură cu denunţul pe care l-a făcut şi, în consecinţă, nu poate fi prezentă la şedinţa Comisiei juridice.

    El a spus că va cere Comisiei juridice o amânare a discuţiei pentru a fi prezentă şi Elena Udrea şi că, dacă acest lucru nu va fi acceptat, atunci va prezenta poziţia acesteia, fiind mandatat în acest sens.

    „Sunt mandatat să susţin poziţia dânsei în comisie, şi anume că dosarele seamănă izbitor de mult cu celeleate, nu se bazează pe probe şi sunt doar chestiuni de imagine, probabil făcute în grabă, la momentul în care era preziua judecării constestaţiei”, a spus Striblea.

    El a arătat că în acest moment Udrea nu are voie să dea date din cauza penală.

    „Nu are voie să părăsească imobilul, să ia legătura cu părţi din dosar, iar instanţa supremă a specificat exact: Dorin Cocoş, Dinu Pescariu, Alina Topoliceanu, rude ale acestora, direct sau indirect. Poate primi orice vizită cu excepţia celor menţionaţi”, a spus Striblea.

    El a arătat că Udrea va cere de fiecare dată aprobare de la procuror să vină în Parlament pentru a fi prezentă la Comisia juridică sau la plen, în speţele care o vizează.

    „Acum e la DNA, dă declaraţii în denunţ. A spus că va cere aprobare procurorilor să vină la Parlament. Are voie să-şi apere poziţia, dar trebuie să respecte decizia judecătorilor. Nu are voie facă direct trimitere la cauza penală în care e cercetată”, a spus Striblea.

    La ora transmiterii acestei ştiri, şedinţa Comisiei juridice a început în absenţa Elenei Udrea.

  • Deputaţii din Comisia pentru abuzuri vor face vizite la penitenciare să vadă condiţiile de detenţie

    Man a făcut această precizare după audierea la comisie a directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Cătălin Bejan, şi a secretarului de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu.

    Mircea Man a arătat că deputaţii din comisie vor verifica condiţiile materiale de detenţie, starea generală a clădirilor, numărul de deţinuţi, separarea lor pe categorii de vârstă şi sex, asigurarea utilităţilor, organizarea personalului, investiţiile în curs în acest domeniu.

    „Facem o radiografie a a sistemului penitenciar, a stării de fapt cu ceea ce se întâmplă în penitenciare, pe care o vom prezenta într-o lună plenului”, a spus Man, adăugând că aceste deplasări vor fi făcute începând de săptămâna viitoare.

    Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor i-a audiat pe secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu şi pe directorul ANP, Cătălin Bejan, pentru a discuta despre condiţiile şi gradul de ocupare din penitenciare, după ce comisia parlamentară a primit 260 de memorii.

    Potrivit lui Man, cele mai multe reclamaţii au fost trimise de deţinuţi care execută o pedeapsă privativă de libertate în unităţile de penitenciar din Giurgiu, Rahova, Jilava, Colibaşi, Timişoara, Tg. Jiu, Iaşi, Craiova.

    Man a spus că în 107 dintre aceste memorii au fost reclamate organele de urmărire penală ale Poliţiei şi Parchetelor, precum şi magistraţi ai instanţelor judecătoreşti, care, în opinia petenţilor, ar fi dat dovadă de cercetare abuzivă, rele tratamente, neasigurarea asistenţei juridice.

    Mircea Man a arătat că toate acest petiţii au fost trimise spre soluţionare conducerilor CSM, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA.

    ”Alte 153 de memorii s-au referit la încălcarea prevederilor legii 254/2013, respectiv 28, în 2012, 37, în 2013 şi 88, în 2014. În acest sens sunt reclamate fapte privind hrana care este insuficientă şi prost gătită, supraaglomerarea camerelor de detenţie prin nerespectarea suprafeţelor stabilite pentru fiecare persoană, precum şi a cazării în aceeaşi cameră a celor condamnaţi pentru fapte deosebit de grave şi a recidiviştilor cu infractori primari, asistenţă medicală precară, neluarea unor măsuri igienico-sanitare individuale şi colective. Sunt situaţii incredibile, cu spaţii extrem de restrânse, cu un număr mare de deţinuţi, cu imposibilitatea de a folosi o igienă corespunzătaore”, a mai spus Mircea Man.

  • Creţu: CE spune că România are slăbiciuni în ce priveşte harta socială, pe care încă o aşteaptă

    ”În ceea ce priveşte România, Comisia Europeană spune că avem slăbiciuni în ceea ce priveşte această hartă socială – pe care încă o aşteptăm – în ceea ce priveşte achiziţiile publice, în ceea ce priveşte strategia de incluziune a populaţiei romilor, de a merge dincolo de reducerea sărăciei, de a avea o strategie integrată”, a spus Corina Creţu.

    Ea a arătat că sunt importante infrastructura, drumurile şi podurile, dar nu trebuie pierdută din vedere situaţia socială pe care o are România, precum şi gradul de sărăcie.

    Creţu a spus că ministrul Muncii, Rovana Plumb, s-a întâlnit în acest sens cu comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, cu care a agreat un plan de lucru în ce priveşte acţiunea pentru perioada următoare.

    ”În legătură cu harta socială, este vorba de ceea ce noi numim condiţionalităţile ex-ante, pe care fiecare ţară trebuie să le îndeplinească. România are de îndeplinit 135 de condiţionalităţi pentru programele operaţionale. Sunt foarte multe care au fost îndeplinite de către România în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, de cercetare, strategia digitală, strategia pentru sănătate, aşteptăm şi Master Planul pe Transport. Dar harta socială este necesară pentru că noi mergem pe ideea de a vedea care sunt priorităţile de investiţii pentru următorii ani şi pe ideea concentrării fondurilor. Nu am primit încă această hartă. În momentul în care se va face analiza de ţară, sigur că se vor regăsi toate aceste lucruri în recomandările de ţară”, a mai spus Corina Creţu.

  • Comisia juridică a Senatului va rediscuta avizele de urmărire penală pentru Ariton şi Vosganian

    “Biroul Permanent a decis că cele două rapoarte depuse de Comisia juridică, rapoarte depuse cu respectarea tuturor procedurilor după care noi lucrăm să fie retrimise la comisie pentru că domnii senatori au dorit să depună sau să prezinte nişte puncte de vedere în faţa comisiei. Biroul Permanent a decis să retrimită la comisie, până mâine, pentru ca miercuri să poată intra la plen”, a declarat Boboc, întrebat dacă senatorul Varujan Vosganian a depus o cerere prin care contesta raportul comisiei.

    Întrebat dacă, în scrisoarea trimisă de Vosganian, acesta a arătat că nu s-au respectat procedurile şi că nu a fost invitat la audieri, el a spus că nu vrea să comenteze ce spune un coleg senator.

    “Comisia juridică, şi acum şi altă dată, a respectat toate procedurile după care noi funcţionăm, iar o bună parte dintre dvs. aţi fost acolo, în faţa sălii în care se desfăşura şedinţa”, a continuat senatorul PNL.

    Întrebat dacă Varujan Vosganian a fost invitat să “plece”, sau a dorit el acest lucru, Cătălin Boboc a răspuns: “Nu ne putem permite să invităm un coleg să plece”.

  • Deputatul UNPR Radu Stroe va fi membru al Comisiei de control a SRI

    Secretarul Camerei a spus că grupul parlamentar al PSD l-a propus pe Radu Stroe în comisia de comisia de control al SRI, având în vedere că Grindeanu nu putea să fie şi ministru, şi membru în această comisie.

    “Este o schimbare la comisia SRI, unde vine în locul Grindeanu, Radu Stroe, propus din partea PSD”, a afirmat Mircovici.

    Această propunere urmează să fie votată în plenul Parlamentului.