BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Povestea apei de izvor din Codrii Vlasiei

    „Fabrică de apă“ este o exprimare care pare a avea o nuanţă nefirească. În fond, apa nu se fabrică – la fel ca iaurtul, salamul sau detergentul –, ci doar se îmbuteliază – e primul gând care îţi vine în minte dacă nu eşti obişnuit cu exprimarea. E drept, apele de masă, minerale sau de izvor, sunt filtrate, în drumul lor de la izvor spre sticla în care sunt îmbuteliate, iar în unele fabrici se fac analize ale calităţii apei.

    Laboratorul fabricii Calipso, de pildă, are mai multe încăperi, iar în zona de măsurători microbiologice accesul vizitatorilor este interzis, pentru a nu contamina nici aerul; prin pereţii de sticlă se văd aparatele la care se fac măsurători, iar Daciana Siderache, directorul general al Calipso, de profesie farmacist, spune că laboratorul nu este o condiţie impusă companiilor de profil. Adaugă însă că ea a considerat că este foarte important să aibă acest laborator, pentru a urmări permanent parametrii apei. „Nu orice companie îşi permite să aibă un asemnea laborator, costul aparatelor este mare“; un singur aparat poate costa mai bine de 10.000 de euro, iar investiţia totală a fost de 100.000 de euro.

    Laboratorul s-a dovedit extrem de util îndeosebi cu prilejul recentului scandal al apelor contaminate din magazine; Calipso a deschis uşile oricărui vizitator pentru a dovedi care erau măsurătorile documentate în ce priveşte calităţile apei. În portofoliul firmei se află apă plată, carbonatată (îmbogăţită cu dioxid de carbon), la ambalaje de 2 litri, 5 litri, 6 litri şi 10 litri, dar şi băuturi răcoritoare pe care le produce sub mărci proprii ale retailerilor.

    Întinsă pe o suprafaţă cât mai multe terenuri de fotbal, la marginea Bucureştiului, fabrica de apă Calipso este o clădire de câteva zeci de mii de metri pătraţi, cu nouă foraje în zona ce adăpostea altădată Codrii Vlăsiei. Cu o investiţie de 2 milioane de euro producătorul de apă de izvor şi-a crescut anul acesta capacitatea de producţie, iar previziunile pentru 2016 se referă la o cifră de afaceri mai mare cu 30% faţă de rezultatele anului trecut, când vânzările companiei au ajuns la 45,2 milioane de lei, cu un profit de 7 milioane de lei. Piaţa apelor îmbuteliate, care reuneşte apele minerale, de izvor şi de masă, are o valoare anuală estimată la circa 1,3 miliarde de lei; faţă de alte segmente, produsele româneşti domină ferm piaţa, România fiind o ţară bogată în resurse de apă. Importurile deţin cote infime, iar peste 60% din vânzările de pe segmentul apelor minerale sunt realizate de cele mai vândute cinci mărci – Borsec, Dorna, Izvorul Minunilor, Perla Harghitei şi Bucovina. În nişa apelor de izvor, Calipso are cele mai mari rulaje: anul trecut a vândut 150 de milioane de litri de apă; pe poarta fabricii ies zilnic zeci de tiruri, 25-30 în vreme de iarnă, iar numărul lor se dublează pe perioada verii.

    Daciana Siderache a preluat conducerea afacerii de câţiva ani de la tatăl său, fondatorul afacerii, iar fratele său, absolvent de Finanţe-Bănci, este directorul fabricii. „Foarte rar nu suntem de acord şi în general ne‑am împărţit bine ariile şi nu ne călcăm pe picioare, ca să zic aşa. Am fost crescuţi în acelaşi spirit…“, povesteşte tânăra antreprenoare. Era „foarte mică“, îşi aminteşte Daciana Siderache, în 1991, când părinţii săi au hotărât să-şi încerce norocul în afaceri. „Tata, care a avut o viziune de afaceri, a avut idei pe care nu le-am înţeles la acel moment. A spus: «Eu nu mai vreau să lucrez în domeniul de stat»“. Înainte de a miza pe cartea antreprenoriatului, fondatorul Calipso coordonase şantiere de construcţii, fiind responsabil de activitatea a sute de oameni; „era plecat mai tot timpul de acasă, dar avea un salariu de circa zece ori mai mare decât cel mediu de la acea vreme“.

    Primii paşi în antreprenoriat au fost în domeniul comerţului, cei doi soţi antreprenori aducând produse din Turcia; la scurt timp au cumpărat un spaţiu comercial la Constanţa, aprovizionat  cu alimente de la producătorii din ţară, cum ar fi Agricola Bacău; „tata s-a ocupat vreo trei ani de activitatea de comerţ alimentar, care a mers bine“. A început apoi comerţul cu produse nealimentare, luând produse de la fabrici precum Siretul Paşcani, treninguri de la Piatra Neamţ. „Mama a lucrat şi ea în comerţ la ICRTI (întreprinderea de comerţ cu ridicata), instituţie care distribuia toate tipurile de produse către centrele comerciale mari din Capitală, ca Bucur Obor“. În 1997, fondatorul afacerii a intuit că domeniul comerţului nu va mai aduce profiturile de până atunci şi s-a hotărât să demareze o activitate de producţie. S-a hotărât să cumpere o maşină care produc PET-uri, prin injecţie cu aer cald; la acea vreme un singur utilaj de acest fel era 10.000 de dolari. „Nu toată lumea şi le permitea.“ Căutând materii prime, a constatat însă că preformele (formele de plastic, asemănătoare unei eprubete, care se încălzesc şi sunt umflate cu aer pentru a forma PET-urile) sunt importate şi şi-a dat seama că această nişă este cea pe care trebuie să se dezvolte. „La momentul acela fabricile de apă nu erau extrem de bine utilate şi ne-am gândit să intrăm pe acest segment şi să furnizăm ambalaje şi pentru producătorii de ulei. Am mai luat un utilaj de injecţie şi am făcut şi capacele pentru sticle“, continuă Daciana Siderache povestea. Fabrica de producţie a PET-urilor şi a preformelor a fost ridicată pe un teren deţinut de bunicii antreprenoarei, în Voluntari, şi, spune ea, toate finanţările au fost făcute din credite şi bani proprii. Prin 2005, spaţiul din Voluntari, de 1.000 mp, a devenit insuficient, pentru că activitatea de producţie crescuse, apăruseră noi şi noi hale. „Până în 2004-2005 am făcut ambalaje pentru fabricile de ulei, am şi distribuit ulei alimentar în Bucureşti, am făcut şi listări în reţele de magazine – o experienţă plină de provocări“, spune reprezentanta Calipso. La acel moment, firma avea afaceri anuale de circa 11 milioane de lei şi un număr similar de angajaţi; de-a lungul anilor, chiar dacă cifra de afaceri a crescut de mai bine de patru ori, numărul angajaţilor s-a menţinut constant, pentru că utilajele cumpărate au preluat o serie de operaţiuni. „Am cumpărat maşini automate care implică foarte puţină intervenţie umană.“

  • Românii care au transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei. Produce milioane de euro în fiecare an

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

  • A transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei şi un business de zeci de milioane de euro

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.
     

  • În luna mai 2016, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de luna mai 2015 cu 15,8%

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2016, comparativ cu luna mai 2015 a înregistrat o creştere cu 15,8% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+20,0%), vânzările de produse nealimentare (+14,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+12,1%), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2016, comparativ cu luna mai 2015 a înregistrat o creştere cu 15,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+24,3%), vânzările de produse nealimentare (+12,4%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+8,9%).

  • Grupul Medicover a înregistrat o creştere de peste 13% a cifrei de afaceri în România în 2015

    Afacerile grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) au înregistrat o creştere de peste 13% în 2015 faţă de anul anterior, până la 252 milioane de lei. Medicover, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din România, anunţă o creştere de peste 26% a cifrei de afaceri a Spitalului Medicover din Bucureşti în 2015, comparativ cu 2014. De asemenea, reţeaua naţională de clinici Medicover a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în 2015, cu peste 13% mai mare faţă de cea din 2014.

    Spitalul Medicover din Bucureşti a înregistrat o creştere importantă a cifrei de afaceri în anul 2015, de peste 26% comparativ cu 2014 (28 milioane de lei în 2015, faţă de 22,2 milioane de lei în 2014). De asemenea, reţeaua naţională de clinici a Medicover a înregistrat o creştere a afacerilor anul trecut, de peste 13% (66,6 milioane de lei în 2015, faţă de 58,9 milioane de lei în 2014). Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 milioane lei, faţă de 222 milioane lei în 2014. Modelul de business al grupului Medicover presupune ca acţionarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi un nivel înalt de calitate în operaţiunile sale.

    „Anul 2015 a fost unul plin şi în acelaşi timp benefic pentru compania noastră. Una dintre principalele realizări a constat în extinderea reţelei noastre naţionale prin deschiderea clinicii Medicover din Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 600.000 de euro”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    În prima jumătate a anului 2016, Medicover România a investit aproape 1,5 milioane de euro în extinderea şi modernizarea reţelei sale naţionale de clinici. Acest proces a presupus relocarea şi extinderea clinicii Ploieşti, inclusiv prin introducerea unui serviciu nou – Petroleum Doctor, şi a clinicii din Braşov, care a devenit singura clinică privată din oraş ce realizează bronhoscopii.

    De asemenea, Medicover a deschis o clinică nouă în Galaţi, cu peste 30 de specialităţi medicale şi departamente ultramoderne de pediatrie, cardiologie, ginecologie, gastroenterologie şi proctologie. Compania va continua să investească în extinderea şi modernizarea constantă a reţelei sale în 2016 şi în anii următori.
     

  • Hornbach România a înregistrat anul trecut afaceri de peste 3,7 miliarde de euro

    Compania multinaţională din domeniul construcţiilor şi grădinăritului a înregistrat   în exerciţiul  financiar  2015/2016 (data bilanţului: 29 februarie) o cifră de afaceri   (netă)  de  peste 3,755 miliarde de euro, în creştere cu peste 5% comparativ cu perioada anterioară, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    La nivel global, grupul Hornbach (concernul Hornbach Holding AG & Co. KgaA) a avut o cifră de afaceri în primele trei luni (de la 1 martie până la 31 mai 2016), cu 6,1%, ajungând la 1,1 miliarde de euro. În acelaşi timp, rezultatul operaţional consolidat (EBIT) al grupului a atins o valoare de 76,5 milioane euro, situându-se la nivelul anului precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, Hornbach Baumarkt AG, cifra de afaceri a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de euro. Astfel, la un avans de 6,4% s-a obţinut o cifră de afaceri de 1.058,9 milioane euro (comparativ cu perioada similară din anul financiar precedent, când s-a raportat o cifră de 995,2 milioane euro).

    „Pe fondul unor variaţii parţial extreme ale condiţiilor meteorologice care, în multe regiuni, influenţează negativ realizarea proiectelor de construcţie şi renovare, creşterea obţinută este îmbucurătoare“, a declarat directorul financiar al companiei, Roland Pelka.

    Acesta a subliniat că în perioada analizată au fost inaugurate două magazine cu suprafeţe mari în Innsbruck (Austria) şi Praga (Cehia), şi, în acelaşi timp, a fost închis un magazin de mici dimensiuni Mannheim. Raportat la suprafaţă – adică fără a lua în calcul magazinele nou deschise sau pe cele închise în ultimele douăsprezece luni – precum şi raportat la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifra de afaceri a concernului a crescut în primele trei luni cu 4,4%, incluzând efectele de curs valutar al ţărilor non-euro, cu 4,0%.

    În prezent, concernul Hornbach Baumarkt AG operează 154 magazine de materiale de construcţii şi grădinărit în nouă ţări europene. Cifra de afaceri netă ale celor 98 filiale Hornbach din Germania a crescut în primul trimestru cu 2,8%, ajungând la 591,9 milioane euro (în anul precedent situându-se la 575,7 milioane euro). Raportat la suprafaţă, cifra de afaceri a crescut cu 2,7%. Astfel, conform datelor proprii, Hornbach a avut o dezvoltare semnificativ mai bună decât media din industrie, în timp ce cota de piaţă a crescut (2015 – 11,0 %).

    În afara Germaniei, cifra de afaceri a concernului Hornbach a evoluat pozitiv în primul trimestru din anul financiar 2016/2017, urmând tendinţa pozitivă din ultimele două exerciţii financiare. Astfel, incluzând magazinele nou deschise, cifrele de afaceri în restul Europei, unde au fost incluse activităţile DIY din cele opt ţări din afara Germaniei, au crescut cu 11,3%, ajungând la 467,0 milioane euro (în anul precedent: 419,6 milioane euro). De asemenea, cota celorlalte ţări la cifra de afaceri a sub-concernului Hornbach Baumarkt AG a crescut de la 42,2% la 44,1%. Raportat la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifrele de afaceri în restul Europei au crescut cu 6,6%, incluzând efectele variaţiei cursului de schimb valutar cu 5,7%.

    Evoluţia cifrei de afaceri a sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH (HBU) este una solidă în perioada de raportare. Deşi constructorii privaţi şi clienţii profesionali au fost nevoiţi să îşi limiteze sau să amâne proiectele din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cifra de afaceri a Hornbach Baustoff Union a crescut, în primele trei luni, cu 0,8%, ajungând la 56,8 milioane euro (în anul precedent: 56,4 milioane euro). Sub-concernul opera, la data de 31 mai 2016, fără nicio modificare, 24 magazine de materiale de construcţii în sud-vestul Germaniei şi două locaţii aproape de graniţă, în Franţa (Lothringen).

    Grupul Hornbach a intensificat, în primul trimestru al exerciţiului financiar 2016/2017, eforturile pentru dezvoltarea sectorului e-commerce în cadrul „Strategiei Interconnected Retail”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Datorită creşterii cheltuielilor, precum şi marjei comerciale mai reduse, dezvoltarea profitului în primul trimestru nu a putut ţine pasul cu creşterea cifrei de afaceri la nivelul concernului.

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) în concernul Holding AG & Co. KGaA a ajuns, cu o valoare de 76,5 milioane euro, aproape la nivelul anului precedent (76,8 milioane euro). Rezultatul per acţiune în cadrul holdingului s-a îmbunătăţit după trei luni, ajungând la 2,56 euro (în anul precedent: 2,57 euro).

    Fondată   în  anul  1877,  Hornbach a ajuns la  o istorie de cinci generaţii.  În  acest  moment,  concernul  deţine  154 de magazine mixte de materiale  de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria,  Olanda,  Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti  Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

     

     

  • Mâine se deschide primul hipermarket din Ferentari

    Kaufland România deschide mâine, 23 iunie, un nou magazin în Bucureşti şi se pregăteşte de alte patru deschideri, una chiar în Capitală. Investiţia este încadrată în planul de buget pentru acest an care se plasează la 100 de milioane de euro.

    Zona Ferentari, unul dintre cartierele cu cea mai redusă putere de cumpărare din Capitală, este asaltată de magazine de retail alimentar; la o distantă de circa 500 m se află un alt hipermarket Kaufland, peste drum de noul spaţiu deschis se află două magazine din reţeaua Mega Image şi la o distanţă de circa 1 km se află Vulcan Value Center, care găzduieşte, între altele, un spaţiu al reţelei franceze Carrefour.

    Următorul magazin Kaufland va fi deschis în luna august, în Mangalia, declară Valer Hancaş, manager corporate affairs&comunication al Kaufland. El adaugă că reţeaua este prezentă în toate reşedinţele de judeţ.

    Noul magazin, din Ferentari, are o parcare cu o capacitate de 200 de locuri pentru maşini, cât şi rastele pentru biciclete. Acesta este cel de-al 12-lea magazin deschis în Bucureşti şi al 109-lea din întreaga reţea Kaufland din ţară. Magazinul angajează 100 de oameni.

    Noul magazin Kaufland e situat în Calea Ferentari nr. 62, sector 5, va fi deschis în intervalul 7.30 – 22.00 de luni până sâmbătă, iar duminica de la ora 8:00 la 20:00.

    Hipermarket-ul are peste 2.900 mp suprafaţă de vânzare, organizată în şase galerii. Magazinul are o instalaţie eco de încălzire, care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi economiseşte astfel resursele naturale. Conform oficialilor reţelei, Kaufland are pe rafturi mai mult de 50% din sortimente româneşti.

    Retailerul german Kaufland se plasează pe primul loc în topul comercianţilor de pe piaţa autohtonă, în funcţie de cifra de afaceri. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro, în creştere faţă de 2014 (1.8 miliarde de euro). În piaţa românească de retail alimentar, cele mai importante companii cu care concurează Kaufland sunt Carrefour, Auchan, Metro, Selgros, Mega Image, Cora, Penny.

  • Studiu de caz: Schimbăm piatra pe metal

    CONTEXTUL

    La finalul anului trecut, Symmetrica a înregistrat o cifră de afaceri de 19,5 milioane de euro şi deţine cinci fabrici pentru producţia de pavele, borduri sau rigole la Vereşti (Suceava), iar în perioada 2010-2012 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa).

    DECIZIA

    S-a decis intrarea companiei pe o nouă linie de business şi pentru anul în curs se pregăteşte inaugurarea unei unităţi de producţie pentru prelucrarea metalelor. „Noua noastra unitate de producţie se adresează clienţilor din domenii precum industria constructoare de maşini, aeronautică, navală  şi credem că este un segment cu un potenţial de creştere foarte mare“, spune Sebastian Bobu, director executive Symmetrica.

    EFECTELE

    Intrarea companiei pe o nouă piaţă ce va duce la o diversificare a businessului şi va avea un impact pozitiv asupra afacerii. „În mod cert, odată cu inagurarea acestei noi fabrici de prelucrare a metalelor, vom observa un impact pozitiv în cifra de afaceri însă este foarte greu să estimăm în acest moment care va fi acesta.“

    „Avem o investiţie majoră, aproape de finalizare, într-o unitate de producţie modernă pentru prelucrarea metalelor“, spune Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica, fără a preciza mărimea investiţiei sau locaţia fabricii. Bobu se află la conducerea companiei din 2004 şi a ajutat symetrica să crească constant. „I-am cunoscut pe proprietarii firmei în 2002 pentru că am lucrat la un proiect comun. După doi ani am fost solicitat să vin în firmă, într-un moment în care societatea era în ascensiune, exista o piaţă în creştere dar nu avea personal tehnic calificat. părea un proiect interesant, aşa că am decis să vin, şi să ajut la dezvoltarea firmei.“

    Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu. Compania şi-a început activitatea prin producţia pavelelor vibropresate, apoi, de-a lungul anilor, portofoliul companiei s-a diversificat, iar în acest moment produce prefabricate mici precum pavele, borduri, rigole sau capace de rigole.

    În ultimii ani cifra de afaceri a companiei a ajuns de la 3 milioane de euro în 2007 la 19,5 milioane de euro în 2015. „Creşterile constante, de la an la an, au fost susţinute de investiţiile pe care le-am făcut, de faptul că ne-am extins echipa (mai ales pe segmentul de montaj şi vânzări), dar şi de lansarea de noi produse. În plus am îmbunătăţit procesele şi am crescut randamentele tuturor liniilor de fabricaţie“, explică directorul executiv al Symmetrica. Iar pentru anul în curs Bobu se aşteaptă să menţină „cel puţin businessul din 2015“.

    Symmetrica a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar în perioada 2010-2012 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa), ceea înseamnă o investiţie de 20 milioane de euro. Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate începând cu 2010 a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte propriile linii de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import, scria Business Magazin în 2014. „Creşterile businessului companiei în ciuda climatului dificil de pe piaţa de profil au fost susţinute şi de acoperirea geografică mare de care dispunem. Aceasta ne-a oferit posibilitatea livrării rapide, la preţuri competitive, atât în Moldova, Muntenia, Dobrogea, cât şi în Transilvania, Symmetrica acoperind astfel peste 80% din teritoriul ţării“, spune Sebastian Bobu.

    Conform lui Bobu, 60% din businessul din 2015 a fost generat de livrările către proiectele publice, în timp ce restul au provenit din proiecte private, fie acestea comerciale, ori industriale, de proiecte rezidenţiale, dar şi de vânzările în reţelele de bricolaj. „Furnizăm autorităţilor bugetare cele mai mari cantităţi de produse prefabricate, în mod direct, prin execuţia de lucrări sau doar achiziţii de produse, sau indirect prin intermediul altor firme de construcţii. În ambele cazuri avantajul îl reprezintă volumele mari de produse, dar dezavantajul constă în termenele de plată pe termen mai lung. În schimb, în mediul privat plata se face de obicei la termen mai scurt, dar deocamdată volumele nu sunt suficiente să susţină întreaga noastră capacitate de producţie“, spune Bobu. O altă diferenţă în modul de a face afaceri cu autorităţile şi cu mediul privat este faptul că „statul cumpară produse ieftine, clasice, fără pretenţii estetice pe când cei din sectorul privat aleg produse mai ridicate calitativ şi superioare estetic“. Aşadar majoritatea business-ului companiei este generat de livrările către proiecte publice de infrastructură, dar lipsa investiţiilor în această zonă se vede şi în activitatea companiei. „Din păcate lipsa proiectelor cu finanţări europene se face resimţită şi acest lucru este uşor de observat prin numărul scăzut de lucrări noi scoase la licitaţie de la începutul acestui an“, spune Bobu.

    Sebastian Bobu este optimist în ceea ce priveşte piaţa pe care activează Symmetrica şi spune că anul trecut piaţa locală de materiale de construcţii a avut o evoluţie pozitivă, iar această primă parte a anului 2016 continuă tendinţa. Astfel piaţa de pavele şi borduri, în 2015, a atins valoarea de aproximativ 85 de milioane de euro, iar volumul a crescut la cca 16 milioane de metri de produse, în opinia lui Bobu, comparativ cu 2014, când aceasta avea o valoare de cca 69 de milioane de euro şi un volum de cca 13 milioane de metri de produse livrate.

    „Am observat, pe segmentul rezidenţial, o efervescenţă aparte şi o înclinaţie a clienţilor (indiferent că vorbim de dezvoltatori, sau de persoane fizice) către produse cu o calitate ridicată, însă cu un preţ corect“. În acest sens, românii au lansat două game noi anul trecut, Symmetrica Select şi Symmetrica Pentru Grădină, pentru segmentul rezidenţial, despre care directorul executiv spune că sunt produse premium. Totuşi, ascensiunea afacerii româneşti nu a fost fără dificultăţi şi au întâmpinat probleme în obţinerea autorizaţiilor, dar şi la nivel de resurse umane. „În ultimii şase ani am construit patru fabrici şi întotdeauna ne-am întâlnit cu aceleaşi tipuri de probleme. De fiecare dată au fost mai dificil de obţinut autorizaţiile decât construirea şi dotarea cu echipamente a unei fabrici. Obţinerea de documente este extrem de dificilă şi este unul dintre motivele principale pentru care evoluţia noastră nu este una mai rapidă. Am avea posibilitatea să finanţăm şi să construim o fabrică în fiecare an dacă autorizaţiile s-ar obţine mai facil, iar piaţa ar cere acest lucru“, spune Bobu. „O altă problemă este cea a lipsei de forţă de muncă calificată, fapt pe care începem să-l resimţim în acest an. Cu greu se pot găsi lucrători calificaţi ca mecanici de utilaje, şoferi, pavatori. Chiar şi personal cu studii superioare, economişti sau ingineri, sunt astăzi mai dificil de recrutat faţă de anii trecuţi“, continuă el.

    Printre proiectele unde au fost folosite produsele companiei se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, dar şi supermarketuri de la Carrefour sau Lidl. Iar despre acest început de an Bobu spune că a fost unul foarte bun, „fiind ajutaţi de vremea prielnică ce a dat startul lucrărilor mai devreme ca în ceilalţi ani“, şi punctează faptul că deşi 2016 este un an electoral, nu se mai observă efervescenţa caracteristică, „investiţiile urmând un curs normal fără presiune majoră“.

    60% DINTRE ÎNCASĂRI vin din proiecte publice
    30%PROIECTE PRIVATE
    10%LIVRARE către reţelele de bricolaj

    85 MILIOANE DE EURO, reprezintă piaţa de pavele şi borduri din România în 2015

    13.500 DE METRI de produse pe zi, capacitatea de producţie în cele cinci fabrici

    20% COTA DE PIAŢĂ a Symmetrica

    400 NUMĂRUL DE ANGAJAŢI

    24,5 MILIOANE DE EURO, reprezintă investiţiile totale ale companiei în 21 de ani de activitate

     

     

  • Filadelfia Group a achiziţionat 80% din acţiunile Ruefa Escape Travel, după o investiţie de 200.000 de euro

    Filadelfia Group, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul serviciilor turistice şi de transport de pe piaţa românească, îşi consolidează poziţia prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Ruefa Escape Travel. Filadelfia Group a devenit acţionar majoritar al Ruefa Escape Travel, cu o participaţie de 80% din acţiuni.

    Ruefa Reisen Austria este unul dintre cei mai importanţi tour-operatori din Austria şi are parteneriate cu unele dintre cele mai mari companii care activează în domeniul turismului din Europa.

    Filadelfia Group a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de peste 138 de milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro). Rezultatele financiare din primele patru luni ale acestui an sunt dovada faptului că partenerii noştri au încredere în profesionalismul echipei Filadelfia Group şi în calitatea serviciilor oferite. afirmă Ioan Sighiartău.

    Tabita Tour, cea mai veche companie a grupului, a avut o dezvoltare continuă în ultimii ani. În primele patru luni ale acestui an, cifra de afaceri a fost cu 9.3% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, ajungând până la 21 milioane de lei. Compania a avut creşteri în toate domeniile ei de activitate, exemplu fiind cel al curselor ocazionale, înregistrând pe anul 2015 o cifră de afaceri de peste 62 de milioane de lei. Tabita Tour a investit în acest an peste 700.000 de Euro în parcul auto.

    Filadelfia Turism a fost înfiinţată în 2006 şi este una dintre cele mai importante agenţii de turism din România, cu peste 30 de puncte de lucru în ţară şi în străinătate. Filadelfia Turism a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 15.450.800 lei (aproximativ 3.5 milioane euro). În primele patru luni din 2016, cifra de afaceri s-a apropiat de 7.5 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Industria auto din România, tot mai sus

    Industria auto din România a rulat anul trecut afaceri cumulate de aproape 90 de miliarde de lei din producţia de automo-bile şi componente auto, cei mai mari fiind Dacia pe producţia de maşini şi Continental pe cea de producţia de componente. Producţia şi vânzarea de autovehicule reprezintă aproximativ 31 de miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de pe Ministerul Finanţelor.

    Dacia şi Ford au produs în numai trei zile maşinile făcute la Mioveni şi Craiova pentru piaţa locală, cu toate că vânzările de automobile au continuat să se situeze anul trecut pe o tendinţă crescătoare. Însă, cu un volum de sub 100.000 de autoturisme în 2015, piaţa rămâne departe de vânzările realizate în perioada de dinaintea crizei.

    „Soluţii pentru susţinerea pieţei auto sunt, cum ar fi transformarea programului Rabla într-unul multianual sau fiscalizarea impor-tu-rilor de maşini second-hand. Infrastructura ră-mâne o mare problemă, mai ales că autostrada Piteşti-Sibiu e în ceaţă, nu avem încă un şef de proiect, statusul autostrăzii Piteşti-Craiova este neclar şi se întârzie mult repararea erorilor de construcţie la A1, A2, A3“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). El a subliniat că în cei opt ani de când Ford a venit oficial la Craiova autorităţile nu au făcut nimic din ce au promis în materie de infrastructură şi că înainte să ne uităm după un al treilea producător, trebuie securizate in-ves-tiţiile deja existente la Mioveni şi Craiova.

    Industria auto locală s-a bazat în 2014 şi se va baza şi în 2015 pe producţia de automobile, mai mult decât pe vânzarea efectivă de maşini în România, în condiţiile în care uzina de la Mioveni produce la capacitate maximă, în timp ce piaţa abia se laudă cu volume la o treime faţă de cele din 2008.

    Cu toate că anul trecut s-au vândut aproape 120.000 de autovehicule, volumul rămâne departe de nivelul maxim de circa 366.000 de unităţi vândute în 2007, anul de boom al pieţei auto locale.

    Vânzările de autovehicule au crescut anul trecut cu 20% faţă de 2014, la 120.591 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), din care aproape 80% au reprezentat persoanele juridice, iar restul clienţii persoane fizice. Vânzările de camioane (vehicule comerciale de peste 3,5 tone) au crescut peste media pieţei, după un avans de 38% la aproape 7.400 de unităţi. Camioanele reprezintă unul dintre principalele „indicatoare“ care arată mersul economiei, în condiţiile în care cererea de vehicule de transport este susţinută exclusiv de creşterea economică a unei ţări.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2 % faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom S.A. a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa 339.000 de unităţi.
    Porsche România, cel mai mare importator auto de pe piaţa locală, a avut anul trecut afaceri de 453 de milioane de euro (2 miliarde de lei), în creştere cu 14% faţă de 2014, arată datele companiei, care a depăşit pentru prima dată după criză pragul de 450 mil. euro.

    Rezultatul raportat de Porsche România este cel mai bun din ultimii şapte ani. Importatorul auto a înregistrat un profit net de 81,7 mil. lei în 2015, nivel apropiat de cel din anul precedent, iar Porsche România a anunţat că va distribui dividende în valoare de 82 mil. lei către acţionari.
    Creşterea cifrei de afaceri vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% în volum faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru auto-vehicule comerciale“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, pentru anuarul ZF Piaţa auto 2016.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW auto-turisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distri-buitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

    Miza pentru Porsche România în acest an este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Cu toate că piaţa a înregistrat o creştere puternică în 2014 şi 2015, Brent Valmar spune că acest avans trebuie amendat cu o serie de efecte speciale care au influenţat volumul total din 2015 cum ar fi volume semnificative achiziţionate de autorităţi şi livrările intracomunitare.