Tag: brand

  • Cum au ajuns IDOLII unei generaţii SĂRACI şi cu slujbe obişnuite

    AMANDA BYNES

    Amanda Bynes a fost, cândva, în copilărie, o senzaţie a marilor ecrane. Din păcate, odată ce a crescut, a ieşit din lumina reflectoarelor. După ce s-a luptat cu legea şi cu abuzul de substanţe interzise, Bynes pretinde că lucrează în domeniul modei.

    TOM SELLEK

    Deşi mai activează rareori în meseria care l-a consacrat, Selleck s-a retras într-o fermă de 60 hectare, unde vrea să-şi construiască o fermă de avocado de 20 de acri. Actorul a declarat că munca  la fermă i-a permis să găsească în sfârşit un echilibru după o carieră destul de stresantă.

    LIAM GALLAGHER

    După ce fratele său, Noel, a părăsit Oasis pentru a urma o carieră solo, Liam a pus bazele trupei Beady Eye, care şi-a aflat sfârşitul după doar două albume. Astăzi, Liam conduce un brand de haine destul de profitabil în Londra, numit Pretty Green.

    TONY DANZA

    Vedeta din Taxi şi Who’s the Boss este acum profesor de limba engleză la Philadelphia North-East High School. Cui nu i-ar plăcea să fie elevul său?

    CHRIS OWEN

    În ciuda succesului filmului American Pie, Chris Owen nu şi-a consolidat o carieră în domeniu. Astăzi, el este chelner la un restaurant de sushi şi are mai puţin de 100 de urmăritori pe Twitter.

    JESSICA SIERRA

    Jessica Sierra, consacrată prin intermediul American Idol, a trebuit să-şi ia un job în plus, la un cunoscut lanţ de fast-food american,  pentru a-şi putea plăti facturile.

    VANILLA ICE

    Când cariera sa a început să o ia pe o pantă descendentă, Vanilla Ice a decis să pună bazele unui site imobiliar. Acum activează ca investitor imobiliar şi îi învaţă pe alţii cum să facă profit din vânzarea de locuinţe.

    M.C. HAMMER

    După ce a acumulat datorii de 13 milioane de dolari şi s-a declarat falit, Hammer şi-a luat viaţa de la capăt. În prezent oficiază nunţi, dezvoltă aplicaţii iPad şi predă despre noile tendinţe din media la universităţile din Ivy League.

    TARAN NOAH SMITH

    Cunoscut drept „copilul urât” din sitcomului Home Improvement, la 17 ani Smith s-a certat cu părinţii pentru că şi-au cumpărat o casă destul de scumpă din economiile lui strânse cu greu. I-a dat în judecată, s-a căsătorit cu o femeie ce i-ar putea fi mamă şi a investiti banii obţinuţi în proces într-o fermă şi un serviciu de catering.

    FREDDIE PRINZE

    Freddie şi-a schimbat traseul carierei de câteva ori, el fiind cunoscut mai întâi datorită filmelor She’s All That şi I Know What You Did Last Summer, unde a întâlnit-o şi pe soţia sa,  Sarah Michelle Gellar. După ce a lucrat ca regizor şi producător pentru WWE, Freddie şi-a lansat prima carte de bucate, în 2016, numită Back To The Kitchen.

    DANNY LLOYD

    Avea doar 5 ani când a jucat în The Shining. După ce a fost lansat filmul, Danny a renunţat la actorie şi astăzi este profesor de biologie în Kentucky.

  • Allview îşi lansează propriul model de iPhone X. Cum arată noul smartphone al companiei şi când va fi lansat

    Noul smartphone va avea un display de 6,2” într-un body de 5,5”, iar asemănarea cu modelul iPhone X este izbitoare.

    X5 Soul va permite activarea noii versiuni a asistentului vocal AVI fără atingerea dispozitivului. Această opţiune se datorează procesorului VPU cu tehnologie neurală dedicată pentru inteligenţă artificială şi senzorilor specifici poziţionaţi pe zona frontală a smartphone-ului. Telefonul urmează să fie lansat în aprilie sau mai 2018.

    ”X5 Soul reprezintă o provocare pentru companie şi va oferi noi posibilităţi în dezvoltarea tehnologică viitoare a produselor Allview. Viitorul flagship va avea două elemente cheie: procesorul cu inteligenţă artificială şi asistentul personal AVI, ce vor ajuta utilizatorii la rezolvarea rapidă a multor task-uri, care acum ocupă mult timp în agenda zilnică”, a declarat Lucian Peticilă, fondatorul şi directorul general Allview.

    X5 Soul va avea un display de 6,2” FHD+ şi va păstra dimensiunile unui body de 5,5”. Forma finală în care vor fi proiectate subansamblele smartphone-ului X5 Soul va fi dezvăluită pe măsură ce acestea vor fi finalizate.
     

  • Partea leului în îngheţată

    Vasile Armenean, antreprenorul care a adus ideea unei afaceri de îngheţată din Austria, vinde Betty Ice într-un moment în care piaţa de profil este în plină ascensiune şi în care brandul îşi adjudecase prima poziţie în clasamentul celor mai vândute mărci de îngheţată de pe plan local.

    În vara anului trecut, Vasile Armenean declara pentru ZF că intenţionează fie să vândă o parte din companie, fie să cumpere un altă afacere locală astfel încât să-şi consolideze poziţia pe piaţă. El spunea atunci că nu ia în calcul un exit din businessul Betty Ice; ”tot timpul primim oferte, dar nu am făcut din vânzare sau din achiziţii un obiectiv, ci vrem să ne concentrăm mai departe pe dezvoltarea afacerii“.

    Sursele din piaţă declarau că Vasile Armenean se pregăteşte de o vânzare, pe lista ”peţitorilor“ fiind jucători precum Abris Capital Partners, fond de investiţii care deţine Urgent Cargus, dar şi investitori, printre care şi Unilever. Pe final de an, Abris rămăsese singur în cursa pentru Betty Ice, dar la începutul anului negocierile s-au întors la 360 de grade astfel încât Unilever a cumpărat afacerea din Suceava, într-o tranzacţie cu o valoare estimată la 90-100 de milioane de euro. Prin această achiziţie, Unilever îşi consolidează poziţia pe piaţa îngheţatei, în timp ce pentru Abris îngheţata era un domeniu nou.

    ”Este un moment prielnic pentru tranzacţii pe piaţa îngheţatei. Piaţa este în expansiune, tabieturile de consum se schimbă, în sensul în care sezonalitatea devine mai puţin accentuată, iar atitudinea faţă de îngheţată evoluează de la un bun răcoritor la un desert“, explică Dan Balica, analist în cadrul companiei de cercetare Euromonitor. El mai spune şi că cele mai multe vânzări rămân concentrate pe perioada verii, dar tendinţa este de o expansiune rapidă şi în afara sezonului. ”De unde şi oportunităţi foarte bune de creştere. Totodată, competiţia se intensifică, mai ales în contextul în care se observă o creştere a segmentului premium în general, inclusiv pe segmentul de îngheţată“, continuă Dan Balica. Conform celor mai recente date, circa 80% din consumul de îngheţată se realizează în timpul sezonului cald.

    Datele Euromonitor arată că Betty Ice a fost anul trecut cel mai vândut brand de îngheţată din retail, concurând cu Top Gel, dezvoltat de către antreprenorului Petre Popa din Dolj, brand care se află şi el la vânzare împreună cu o fabrică în care lucrează circa 500 de angajaţi, conform surselor ZF.

    De asemenea, Betty Ice concurează în acest clasament şi cu Napoca şi Algida (cu subbrandurile Magnum, Cornetto sau Big Milk), adică mărcile cu care brandul românesc va funcţiona sub umbrela unei noi companii create de către Unilever, după ce Consiliul Concurenţei va parafa cea mai recentă tranzacţie din sectorul îngheţatei.

    În clasament este prezent şi brandul Nirvana al gigantului elveţian Nestlé, care are în portofoliu şi alte branduri, Aloma sau Joe. Unilever, la fel ca Nestlé, nu deţine deocamdată o unitate de producţie pe plan local, iar o tranzacţie în acest sector era de aşteptat în contextul unei pieţe în creştere şi a unui consumator cu pretenţii tot mai mari dar şi cu putere de cumpărare mai mare.

    În plus, după ce grupul letonian Food Union a preluat în 2016 un pachet de circa 70% din acţiunile producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux din Sebeş de la familia Istrate, analiştii anticipau noi posibile achiziţii făcute de jucătorul din Letonia. ”Acum, că parteneriatul dintre Alpin 57 Lux şi fondul de investiţii leton s-a realizat, noi consolidări şi dezvoltări sunt aşteptate“, au anticipat analiştii de la Euromonitor.

    Achiziţia Unilever consolidează astfel businessul multinaţionalei în sectorul îngheţatei, ajungând astfel la o cotă de piaţă cumulată la nivelul companiei de peste 30%, conform calculelor Business Magazin. Unilever deţine în România două companii: Unilever South Central Europe (care preia Betty Ice) şi Unilever România (care deţine fabrica de detergenţi din Bucureşti).

    De la Bucureşti, Unilever South Central Europe coordonează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo, conform celor mai recente date. Unilever South Central Europe se ocupă de importul şi distribuţia de produse sub mărcile Knorr, Lipton, Napoca, Algida, Rexona sau Dove. După finalizarea achiziţiei afacerii cu îngheţată din Suceava, va fi creată o companie nouă care va integra divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi compania Betty Ice. Astfel, Unilever va centraliza businessul cu îngheţată sub umbrela unei singure companii conduse de Vasile Armenean. Achiziţia Betty Ice este a doua tranzacţie de pe piaţa îngheţatei semnată de gigantul anglo-olandez.

    Brandul Napoca a intrat în portofoliul Unilever în 2009, când l-a cumpărat de la FrieslandCampina (Napolact). Unilever a cumpărat atunci doar brandul, nu şi unitatea de producţie, dar Napoca a continuat să fie produs în fabrica grupului olandez. Ulterior, Unilever a mutat producţia brandului în Bulgaria într-o altă fabrică proprie de la sud de Dunăre. Tot în Bulgaria se produce (conform celor mai recente date) şi îngheţata Joe, în timp ce napolitanele sub acelaşi brand sunt realizate la Timişoara. La sud de Dunăre însă, Unilever South Central Europe şi-a făcut intrarea pe piaţa îngheţatei în urmă cu circa şase ani când a cumpărat Darko, o companie din Bulgaria, deţinută de Balkan Accession Fund, brandurile de îngheţată, reţeaua de distribuţie (forţa de vânzari) şi unitatea de producţie. Darko era la acea vreme al doilea cel mai mare producător de îngheţată din Bulgaria, fiind prezentă pe piaţă cu branduri ca Weekend, Magic Ice, Free, Belinda, Alaska şi Milka. De asemenea, Unilever a mai cumpărat la nivel internaţional şi Talenti Gelato & Sorbetto din SUA în 2014, iar un an mai târziu producătorul italian de îngheţată premium Grom.

    Însă, piaţa din România este o oază de dezvoltare pentru marii jucători în condiţiile în care consumul este la un nivel dintre cele mai mici din Europa (în jur de 20 de cornete pe an), iar producţia este de zece ori mai mică decât în Italia, cel mai mare producător de îngheţată de pe bătrânul continent.

    ”România are printre cele mai bune perspective de creştere din regiune, atât pe partea de volum, cât şi pe partea de valoare“, mai spune Dan Balica. Creşterile de două cifre sunt aşteptate cu nerăbdare de mai multe companii, nu toate  firmele s-au bucurat de câştiguri în ultimii ani. Pe piaţă există un jucător în insolvenţă (Kubo Ice Cream), o altă fabrică cu câteva sute de angajaţi (Ice Dyp Balas), dar care nu are forţa Betty Ice, dar şi câteva sute de mici producători sau magazine de îngheţată care aşteaptă mai mulţi clienţi. Sau un cumpărător.
     

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • Influencer-ul care nu există cu adevărat: cântă, face reclamă unor brand-uri precum Chanel sau Prada şi are peste 500.000 de fani

    În fiecare zi se fotografiază purtând Chanel, Prada, Supreme sau Vans. De asemenea, ea merge la evenimentele la care merg şi alţi “influenceri” şi distribuie “meme-uri” şi citate inspiraţionale. Are peste 500.000 de fani, porecliţi “miquelites”, iar single-ul ei de debut a ajuns pe locul opt în august 2017 în clasamentul Spotify Viral. Toate bune şi frumoase, numai că ea nu există cu adevărat, potrivit businessoffahion.com

    Miquela Sousa este un personaj generat de calculator, iar persoana din spatele lui Sousa refuză să-şi dezvălui identitatea. Celebrităţile virtuale nu sunt ceva nou, iar cel mai la îndemână exemplu este trupa muzicală Gorillaz, o trupă cu personaje fictive create de muzicianul Damon Albarn şi artistul Jamie Hewlett.

    În 2013, Marc Jacobs a creat outfit-uri pentru avatarul virtual Hatsune Miku, un star pop, creat şi animat pe calculator, în urmă cu mai bine de un deceniu, de Hiroyuki Ito, CEO al firmei japoneze Crypton Future Media.

    Ascensiunea lui Miquela le oferă brandurilor o oportunitate de a se alătura avatarului virtual, care susţine că nu şi-a cumpărat audienţa, pentru a le promova produsele. Până la urmă, este important pentru branduri dacă este un avatar sau o persoană în carne şi oase?

  • Bătălia pentru Europa: Chinezii de la JD.com atacă supremaţia Amazon şi îşi propun să devină un brand omniprezent în următorii ani

    Richard Liu, fondatorul şi executivul grupului, a transmis pentru publicaţia americană că firma sa va lansa prima dată platforma de comerţ online şi de livrare servicii în Franţa, apoi în Marea Britanie şi Germania, scrie Ziarul Financiar.

    JD va cheltui cel puţin un miliard de euro în următorii doi ani pentru a-şi construi reţeaua logistică în Franţa. Prin contrast, Amazon spune că a investit 15 miliarde de euro în Europa în ultimii şase ani.

    JD a anunţat că plănuieşte să se lanseze şi în Statele Unite în a doua jumătate a anului în curs.

    Liu a spus că plănuieşte ca jumătate din profiturile companiei să vină din afara Chinei în următorii 10 ani, deşi majoritatea vânzărilor ar rămâne în China – ceea ce sugerează că JD îşi va extinde serviciile dincolo de operaţiunile de comerţ online. Anul trecut, grupul şi-a separat divizia de creditare, JD Finance, aceasta devenind o companie separată.

    JD a anunţat că va deschide primul centru european de cercetare în Cambridge, Marea Britanie, în prima jumătate a anului 2019. Acesta va fi al doilea centru al companiei situat în afara Chinei, iar eforturile acestuia vor fi îndreătate preponderent către inteligenţă artificială şi big data.

    Citeşte aici continuarea

     

  • Bătălia pentru Europa: Chinezii de la JD.com atacă supremaţia Amazon şi îşi propun să devină un brand omniprezent în următorii ani

    Richard Liu, fondatorul şi executivul grupului, a transmis pentru publicaţia americană că firma sa va lansa prima dată platforma de comerţ online şi de livrare servicii în Franţa, apoi în Marea Britanie şi Germania, scrie Ziarul Financiar.

    JD va cheltui cel puţin un miliard de euro în următorii doi ani pentru a-şi construi reţeaua logistică în Franţa. Prin contrast, Amazon spune că a investit 15 miliarde de euro în Europa în ultimii şase ani.

    JD a anunţat că plănuieşte să se lanseze şi în Statele Unite în a doua jumătate a anului în curs.

    Liu a spus că plănuieşte ca jumătate din profiturile companiei să vină din afara Chinei în următorii 10 ani, deşi majoritatea vânzărilor ar rămâne în China – ceea ce sugerează că JD îşi va extinde serviciile dincolo de operaţiunile de comerţ online. Anul trecut, grupul şi-a separat divizia de creditare, JD Finance, aceasta devenind o companie separată.

    JD a anunţat că va deschide primul centru european de cercetare în Cambridge, Marea Britanie, în prima jumătate a anului 2019. Acesta va fi al doilea centru al companiei situat în afara Chinei, iar eforturile acestuia vor fi îndreătate preponderent către inteligenţă artificială şi big data.

    Citeşte aici continuarea

     

  • Primele luni ale anului 2018 vin cu vânzări duble faţă de începutul lui 2017 pentru Chocolissimo

    Dublarea vânzărilor din această perioadă se datorează în primul rând colecţiei de produse de primăvară, dedicate exclusive pieţei locale, întrucât „România este singura ţară din grup care sărbătoreşte Mărţişorul” declară Aura Oprea, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală.

    Cele mai vândute produse din portofoliul de ciocolată Chocolissimo sunt cele produse pentru segmentul corporate. „Cele mai frecvente cereri pe care le primim de la clienţii corporate se referă la realizarea unor forme customizate din ciocolată. Majoritatea îşi doresc să producem logo-ul companiei din ciocolată sau, în cazul în care au elemente fizice reprezentative, să le realizăm din ciocolată.“ – adaugă Aura Oprea.

    Datorită sărbătorilor precum Valentine’s Day, 1 şi 8 Martie sau Paştele, primul trimestru al anului reprezintă 30% din vânzările anuale ale brandului. În 2017, Chocolissimo a avut vânzări de 2,3 milioane de lei, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 50%, până la 3,5 milioane de lei. Valoarea medie a unei comenzi înregistrate pe site-ul companiei este 150 lei.

  • Banca Transilvania intră în topul celor mai valoroase branduri bancare din lume

    Primele două locuri din clasamentul mondial sunt ocupate de insituţii din China, respectiv ICBC (The Industrial and Commercial Bank of China) si China Construction Bank, iar pe trei se află Wells Fargo din Statele Unite. Primele zece poziţii în top sunt practic împărţite de bănci din SUA şi China, singura excepţie fiind HSBC din MArea Britanie, pe locul 9, potrivit topului publicat de revista The Banker.

    SUA continua sa fie cel mai bine reprezentat in acest top 2018, cu 76 de banci.  

    Dintre băncile prezente şi pe piaţa din România, ING este pe locul 26, Societe General pe 33, Erste Group este pe locul 100 în top 500, iar Unicredit pe 115.

    Brand Finance evalueaza in fiecare an cele mai valoroase branduri bancare, analiza din care rezulta clasamentul Brand Finance Banking 500 si publicat de The Banker.

    Brandul Banca Transilvania a fost lansat in 1994, in Cluj-Napoca.

  • Amazon depăşeşte Apple şi Google şi devine cel mai valoros brand din lume, evaluat la peste 150 de miliarde de dolari

    De la un magazin online de cărţi, Amazon a devenit cea mai mare afacere online a lumii, devenind în ultimii ani atât un furnizor de infrastructură cloud cât şi un producător de electronice. Cel mai mare impuls al companiei a fost achiziţionarea lanţului Whole Foods pentru 13,7 miliarde de dolari, această tranzacţie plasând brandul şi în comerţul fizic.

    Economiile emergente din ţări precum Brazilia, Rusia, India sau China furnizează tot mai multe branduri în Global 500, însă niciun brand din Europa Centrală şi de Est nu a intrat în acest clasament, în ciuda ratelor de creştere economică record.

    „Există speranţe ca în curând branduri din Europa Centrală şi de Est vor accede în clasamentul Global 500. Clasamentele sectoriale care vor urma în acest an vor revela deja o ambiţie crescândă a brandurilor din regiune, pe măsură ce acestea se extind dincolo de ţara de origine şi îşi consolidează profilul şi valoarea de brand”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro