Avionul de vânătoare F/A-18F Super Hornet este folosit în principal de marina americană şi de aviaţia australiană, cântăreşte peste 16 tone şi poate atinge o viteză maximă de Mach 1.8 datorită motorului F414-GE-400 turbofan. Avionul a fost construit la fabrica Boeing din St. Louis, iar datorită acestui clip putem vedea cum Super Hornet-ul prinde viaţă în mai puţin de 4 minute.
Dispozitivul suspect care a generat aterizarea de urgenţă a unui avion de pasageri al Air France în Kenya nu conţinea explozibil, anunţă compania aeriană.
“Dispozitivul suspect era făcut din carton, hârtie şi un cronometru”, a declarat Frederic Gagey, directorul general al companiei Air France.
“Obiectul nu conţinea substanţe explozive”, a adăugat Gagey, salutând reacţiile membrilor echipajului.
Inspectorul de poliţie kenyan Joseph Boinnet a declarat că avionul de tip Boeing 777 decolase din Mauritius cu destinaţia Paris, având la bord 459 de pasageri şi 14 membri ai echipajului.
După găsirea unui dispozitiv suspect, aeronava a aterizat în siguranţă pe Aeroportul Moi International din oraşul kenyan Mombasa.
“Experţii în explozibil au preluat dispozitivul suspect pentru a stabili dacă este vorba de o bombă”, a precizat Boinnet.
Compania Air France a confirmat incidentul, explicând că toţi pasagerii au fost evacuaţi în siguranţă pe toboganele de urgenţă.
Air France va pune la dispoziţie altă aeronavă pentru transportarea pasagerilor de la Mombasa la Paris.
CEO-ul operatorului aerian low cost Ryanair, Michael O’Leary, m-a primit pentru interviu într-un birou poziţionat modest în colţul unei încăperi tip open space unde lucrează mare parte din angajaţii companiei. În drumul spre biroul său, am aflat că s-au mutat în acest sediu de doi ani, iar culorile aprinse, imaginile cu animale sau spaţiile de recreere pentru angajaţi au fost inspirate de birourile Google. Fiecare etaj are o culoare diferită şi este dotat cu accesorii precum o masă de şedinţe construită pe scheletul unui fost motor de Boeing, un tobogan de ieşiri de urgenţă ce poate fi folosit de angajaţii companiei în locul scărilor de la etajul 1 spre parter, o masă de biliard, ori o tablă de şah supradimensionată.
CEO-ul Ryanair poartă o cămaşă cu mânecile suflecate până la cot şi se ridică din când în când în timpul discuţiei fie pentru a se uita în atlas, căutând oraşele din România aduse în discuţie, fie pentru a-şi chema angajaţii să se consulte asupra unor informaţii – la un moment dat a şi fluierat pentru a-l chema pe David O’Brien, directorul comercial al companiei şi cel care a vizitat România recent cu prilejul lansării noilor rute ale Ryanair de pe aeroportul Otopeni.
Michael O’Leary este cunoscut în presa internaţională pentru strategiile agresive ale Ryanair, dar şi pentru dezinhibiţia de care dă dovadă în interviurile cu jurnaliştii, discursul său fiind unul energic, presărat de glume – nu ezită să îmi spună la un moment dat cu o mină serioasă: „Va trebui să te împuşc dacă îţi voi răspunde“ – în momentul când îl întreb despre posibilele viitoare rute domestice de pe piaţa locală. „Avem un an grozav, care nu s-a terminat încă“, şi-a început discursul O’Leary, referindu-se la rezultatele companiei, ce au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă anul acesta. Cea mai recentă prognoză estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 105 milioane de pasageri, iar profitul companiei va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de euro şi 1,23 miliarde de euro în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Anul trecut, compania aeriană care operează peste 190 de destinaţii în 31 de ţări a transportat 87 de milioane de pasageri, a ajuns la afaceri de circa 5 miliarde de euro şi la un profit net de 523 de milioane de dolari, din care 25% a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Valoarea companiei este estimată la 18,8 miliarde de euro, fiind a cincea din lume ca valoare după companiile americane Delta, American, Southwest, United Continental şi înaintea unor jucători precum IAG ori Air China, dar şi cea mai valoroasă companie aeriană din Europa.
Toate aceste cifre i se datorează lui Michael O’Leary, CEO-ul care, la 26 de ani, a plecat în Dallas pentru a-l cunoaşte pe CEO-ul companiei americane low-cost Southwest, Herb Kelleher, de la care a preluat modelul afacerii low-cost. O’Leary povesteşte cum şi-a început cariera în funcţia de contabil pentru familia Ryan, fondatoarea Ryanair, în 1987. După ce aceştia au pus bazele Ryanair, în urmă cu trei decenii, compania a început să piardă mai mai mulţi bani decât câştigau şi, după 3-4 CEO schimbaţi pe parcursul a trei-patru ani, O’Leary a acceptat postul, impunându-le drept condiţie implementarea modelului Southwest. Astfel, dacă în intervalul 1991-1994 a fost director executiv adjunct al companiei, în 1994 a fost promovat în funcţia de CEO. Compania a evoluat de la o aeronavă şi 5.000 de pasageri transportaţi în primul an de funcţionare în cel mare operator aerian low cost al Europei, cu ţinta de a transporta circa 105 milioane de pasageri până la finalul anului.
Rezultatele pozitive recente se datorează şi unei strategii diferite de abordare a clienţilor, începută în urmă cu aproximativ doi ani. „Este o experienţă total nouă pentru mine: nimeni nu mi-a spus vreodată că dacă voi fi drăguţ cu clienţii, acest lucru va fi bun pentru afacere“, mărturiseşte O’Leary cu sinceritate: „Credeam că a fi drăguţ înseamnă să le oferi oamenilor bilete de avion la preţuri scăzute şi zboruri care să nu întârzie, dar se pare că poţi fi chiar mai bun de atât. Această strategie funcţionează în mod cert, iar rezultatele vorbesc de la sine. Combinaţia dintre preţuri foarte scăzute şi repararea lucrurilor de care pasagerii nu erau fericiţi au efecte bune asupra afacerilor“. Dacă anterior clienţii erau invitaţi în mod deschis să plece dacă nu sunt mulţumiţi de serviciile companiei, ca parte a acestei transformări se află, printre altele, alocarea de locuri pasagerilor la achiziţionarea biletelor, locuri cu mai mult spaţiu, ori introducerea unui al doilea bagaj de mână.
Planurile de creştere ale Ryanair mizează în continuare şi pe extindere. Din acest plan face parte şi revenirea pe piaţa din România. CEO-ul spune că, în aproximativ cinci ani, Ryanair va deveni compania numărul 1 pe piaţa locală, din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi. Ţinteşte numărul de trei milioane de pasageri, parte a unei strategii de a ajunge la 160 de milioane de pasageri transportaţi în Europa până în 2024. „România este o piaţă nouă pentru noi, dspre care trebuie să învăţăm diferite lucruri. În cazul meu, trebuie să reînvăţ lucruri despre România şi despre Bucureşti, în special“, povesteşte O’Leary, mărturisind că, în perioada comunismului, venea în Bucureşti de două ori pe an pentru a negocia contractele companiei cu TAROM, dat fiind faptul că Ryanair nu avea atunci aeronavele şi personalul necesar operării. La vremea respectivă, TAROM închiria companiei irlandeze aeronavele şi „făceau bani frumoşi pentru că plăteam în dolari, dar banii nu mergeau la TAROM, probabil că se duceau la sistem“, povesteşte CEO‑ul, care îşi aminteşte cum compania obişnuia chiar să anuleze anumite zboruri din România ca să trimită aeronavele şi piloţii operatorului irlandez.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că spionajul rus a confirmat că petrolul care provine din zona controlată de ISIS este transportat pe teritoriul Turciei “la un nivel industrial”. Răspunsul premierului turc Recep Erdogan a fost că va demisiona în cazul în care aşa ceva va fi dovedit.
Moscova susţine că avionul Su-24 a fost doborât recent pentru a securiza trasportul petrolului din Siria spre Turcia. Putin a adăugat că teroriştii se folosesc de lipsa vizelor între Turcia şi Rusia pentru a circula liber şi s-a arătat întristat de deteriorarea relaţiilor dintre cele două ţări.
CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, primeşte delegaţia de jurnalişti venită din România din care făceam parte pentru a-i lua un interviu, într-un birou din sticlă, aflat într-o încăpere tip open space unde se află mare parte din angajaţii companiei.
Are o cămaşă albastră, cu mânecile suflecate până la cot şi se ridică din când în când, fie pentru a se uita în atlas, fie pentru a-şi chema angajaţii să ne furnizeze anumite materiale. La un moment dat, fluieră pentru a-l chema pe David O’Brien, directorul comercial şi cel care a vizitat România în perioada recentă cu prilejul lansării noilor rutele ale Ryanair de pe aeroportul din Bucureşti. Cunoscut în presa internaţională pentru strategiile agresive ale Ryanair, dar şi pentru dezinhibarea de care dă dovadă în interviurile cu jurnaliştii, discursul său este unul energic, presărat de glume.
”Avem un an grozav, care nu s-a terminat încă”, spune O’Leary, referindu-se la compania care şi-a revizuit ţinta de profitabilitate cu 25% anul acesta. Ryanair, care are peste 190 de destinaţii în 31 de ţări, a transportat astfel anul trecut 87 de milioane de pasageri şi a ajuns la un profit net de 523 de milioane de dolari. 25% din acesta a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Cifrele înregistrează o îmbunătăţire semnificativă în 2015: cea mai recentă prognoză oferită de companie estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 104 milioane de pasageri, iar profitul va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de dolari şi 1,23 miliarde de dolari în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale.
Strategia de a fi mai serviabil cu clienţii va genera o revoluţie în industria aviatică – spune el. ”Nimeni nu mi-a spus vreodată că dacă voi fi drăguţ cu clienţii, acest lucru va fi bun pentru afacere”, mărturiseşte O’Leary cu sinceritate. ”Este o experienţă total nouă pentru mine. Credeam că a fi drăguţ înseamnă să le oferi oamenilor bilete de avion la preţuri scăzute şi zboruri care să nu întârzie, dar se pare că poţi fi chiar mai bun de atât. Această strategie funcţionează în mod cert, iar rezultatele vorbesc de la sine. Combinaţia dintre preţuri foarte scăzute şi repararea lucrurilor de care pasagerii nu erau fericiţi au efecte bune asupra afacerilor.”
De aproximativ doi ani, Ryanair şi-a modificat politicile agresive în ce îi priveşte pe pasageri, iar rezultatele sunt vizibile. ”Ce am învăţat în ultimele 18 luni a fost că nu este suficient să ai doar preţuri scăzute, trebuie să ai preţuri scăzute, să îmbunătăţeşti serviciile şi să repari lucrurile de care oamenii nu sunt mulţumiţi – eram prea agresivi în ce priveşte politica de bagaje, prea agresivi în ce priveşte oferirea de bilete fără locuri atribuite, ce îi stresa pe pasageri. Am învăţat că atât timp cât combinăm preţurile scăzute cu servicii pentru clienţi rezonabile, trebuie să continuăm să îmbunătăţim website-ul, aplicaţia de mobil, etc.”
O’Leary spune că plănuieşte să extindă Ryanair pe noi pieţe, iar România se află pe lista. În aproximativ cinci ani, şi-a propus să facă din Ryanair compania numărul 1 din punct de vedere al pasagerilor transportaţi pe piaţa locală, aspect ce include şi lansarea de zboruri interne.
”Trebuie să continuăm să ne extindem pe noi pieţe. România este o piaţă nouă pentru noi, trebuie să învăţăm diferite lucruri despre România. În cazul meu, trebuie să reînvăţ lucruri despre România şi Bucureşti, în special”, explică el, referindu-se la experienţa avută până acum în ţară, în perioada comunismului. ”Am avut cea mai proastă experienţă de călătorie din viaţa mea în România şi Bucureşti în perioada lui Ceauşescu.Când am început cu Ryanair, în 1986, luam în leasing aeronave de la Tarom, aeronavele nu erau foarte bune, erau vechile Rombac 11, dar piloţii şi inginerii erau excepţionali. Dar să mergi spre Bucureşti în perioada respectivă era un coşmar. Coşmarul începea de la intrarea pe Otopeni, intrarea în sala de protocol, unde era o masă plină de oameni de la Tarom, din care nu ştiai cine e cel responsabil de decizii – de fapt nu erau niciodată cei de la Tarom. Moneda de schimb atunci erau ţigările Kent, dacă aduceai ţigări, puteai să cumperi orice, dacă veneai cu bani, nu puteai să cumperi nimic.”
Cea mai neplăcută experienţă de zbor a CEO-ului a fost când a zburat de pe aeroportul Heathrow din Londra la Bucureşti cu Tarom. ”Avionul a avut a avut o întârziere de două ore pentru ca un politician să ajungă. S-a urcat în avion cred că cu două cuptoare cu microunde, trei televizioare şi lumea era mutată de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare să fie aşezate”.
Din cauza vremii nefavorabile, avionul a fost direcţionat spre Timişoara.
„Când am ajuns la Timişoara, nu ni s-a spus nimic, ne-au dus în terminalul aeroportului, au închis lumina şi uşile şi ne-au lăsat noaptea acolo. În dimineaţa următoare cineva a deschis uşile, a aprins lumina şi ne-a adus mâncare, peşte învelit în ziar. Şi paznicii înarmaţi ne-au luat pe toţi şi ne-au dus la gara din Timişoara. Nimeni nu ştia unde ne duc. Câteva ore mai târziu am ajuns la Bucureşti. Nu doar străinii aveau parte de asemenea tratament, ci şi românii.”, mai spune executivul.
Compania aeriană low-cost înfiinţată în urmă cu aproximativ 30 de ani şi-a câştigat renumele pentru agresivitatea cu care face concurenţă celorlalţi operatori aerieni prin cele mai mici preţuri, dar şi prin inflexibilitate în serviciile oferite pasagerilor. Anul trecut, de pildă, Ryanair a operat cu un tarif mediu la biletele de avion de 47 de euro, în timp ce tariful mediu practicat de competitori a fost de 156 de euro.
Ryanair nu este la prima experienţă pe piaţa locală: compania a operat începând cu 2009 din România de pe aeroporturile din Constanţa şi Târgu-Mureş, activitate care a încetat doi ani mai târziu din motive comerciale, potrivit reprezentanţilor companiei. Irlandezii şi-au reînceput activităţile de pe piaţa locală anul trecut, oferind cele mai scăzute tarife pentru Londra şi Dublin. Acestea s-au dovedit populare în rândul pasagerilor români, prin urmare compania a decis să crească numărul de rute de pe aeroportul Henri Coandă pentru anul următor la 8 şi să transporte de aici peste 1 milion de pasageri. Irlandezii vorbesc şi despre deschiderea unui centru de operaţiuni în România în iarna lui 2016, odată cu livrarea a 50 din noile aeronave, dintre care o parte vor fi disponibile şi din România. Ca parte a strategiei de extindere, Ryanair şi-a propus ca până în 2019 să ajungă la peste 3 milioane de pasageri transportaţi de pe aeroportul din Bucureşti.
Mai multe despre experienţa CEO-ului Ryanair în România şi despre cum va schimba industria aeriană compania irlandeză veţi afla în următorul număr al Business Magazin.
Ryanair lansează o ofertă specială de Ziua Naţională a României pentru toţi clienţii români: zboruri începând de la €9.99. Acest tarif special se aplică pentru anumite zboruri cu plecare din Bucureşti pe rutele către Milano Malpensa, Milano Bergamo, Roma Ciampino şi Bologna pentru călătorii în perioada Ianuarie – Martie 2016.
Locurile trebuie rezervate numai de pe site-ul companiei înainte de miezul nopţii, miercuri, 2 decembrie.
“Ryanair sărbătoreşte Ziua Naţională a României prin scoaterea la vânzare a locurilor la preţuri începând de la €9.99 pentru unele zboruri din Bucureşti către Milano Malpensa, Milano Bergamo, Roma Ciampino şi Bologna pentru călătorii în ianuarie, februarie şi martie. Aceste locuri vândute la preţ promoţional pot fi rezervate până la miezul nopţii, miercuri, 2 decembrie. Pentru a profita de ofertă şi a evita epuizarea locurilor promoţionale, clienţii sunt invitaţi să acceseze site-ul companiei.”
CNN Turk a precizat pe Twitter că avioanele turce de vânătoare au doborât un avion de război care încălca spaţiul aerian turc, acesta prăbuşindu-se în Siria, în apropierea frontierei Turciei. Potrivit sursei citate, deocamdată nu se ştie cărui stat aparţine avionul doborât.
Un oficial militar turc a declarat că aeronava a fost avertizată înainte de a fi doborâtă.
Cei doi piloţi ai aeronavei doborâte de aviaţia turcă au fost văzuţi paraşutându-se. Un reporter al postului de televiziune CNN Turk, care citează surse locale, afirmă că două elicoptere survolau zona pentru a-i salva pe piloţi, dar operaţiunea era riscantă întrucât la sol aveau loc confruntări.
Ulterior, sursele citate de reporterul CNN Turk au precizat că unul dintre cei doi piloţi ar fi fost capturat de turkmeni.
Premierul turc Ahmet Davutoglu a cerut Ministerului de Externe să se consulte cu NATO şi ONU pe tema evenimentelor de la graniţa siriană.
Separat, Biroul premierului Ahmet Davutoglu a anunţat într-un comunicat că premierul a discutat cu comandantul Statului Major şi ministrul de Externe despre “evoluţiile” de la frontieră. Comunicatul nu menţionează vreun avion doborât.
Avioane de război ruse şi siriene acţionează în zona respectivă, pentru a susţine forţele regimului Bashar al-Assad în lupta împotriva militanţilor turkmeni.
La bordul avionului se aflau 256 de pasageri. Potrivit poliţiei din provincia canadiană Nova Scoţia, pasagerii au fost debarcaţi, iar avionul şi bagajele sunt verificate cu ajutorul câinilor poliţişti special antrenaţi în detectarea explozibililor.
Poliţia “caută să stabilească originea ameninţării şi să identifice persoana sau persoanele responsabile”, au precizat autorităţile pe Twitter.
Poliţia a refuzat însă să comenteze detalii despre ameninţarea cu bombă.
Potrivit CTV news, avionul de tip Airbus A330-300 a fost vizat de o ameninţare cu bombă primită prin intermediul unei reţele de socializare.
În noaptea de marţi spre miercuri, două avioane ale companiei Air France, care efectuau curse din Statele Unite spre Franţa, au fost deviate din cauza unor ameninţări cu bombă şi au aterizat în siguranţă pe aeroporturi din SUA şi Canada.
Cursa Air France 55, care decolase de la aeroportul internaţional Dulles din Washington către Charles de Gaulle din Paris, a fost deviată tot spre Halifax, dar în urma verificărilor nu s-au descoperit explozibili la bord, astfel că avionul şi-a putut continua drumul spre Franţa.
Aeroportul Internaţional Stanfield din Halifax a precizat că primeşte anual aproximativ 20 de avioane deviate din diferite motive, inclusiv defecţiuni tehnice sau urgenţe medicale.
Explozia unei bombe improvizate, echivalentul unui kilogram de TNT, a fost cauza prăbuşirii avionului A321 în Peninsula Sinai, a declarat şeful FSB, Aleksandr Bortnikov.
Forţele Speciale Ruse au determinat că doborârea avionului de pasageri la 31 octombrie, care s-a soldat cu moartea tuturor celor 224 de persoane de la bord, a fost un act terorist.
“Putem spune cu siguranţă că a fost un act terorist”, a afirmat şeful FSB în cadrul unei întâlniri cu preşedintele rus, Vladimir Putin.
Avionul Airbus A321 al companiei ruse Kogolimavia (Metrojet), care zbura pe ruta Sharm el-Sheikh – Sankt-Petersburg, s-a prăbuşit pe 31 octombrie în Peninsula Sinai, în nordul Egiptului. Incidentul aerian s-a soldat cu moartea celor 224 de persoane aflate la bord. Gruparea fundamentalistă Provincia Sinai, filiala egipteană a reţelei teroriste Stat Islamic, a revendicat doborârea avionului.
Experţii în domeniu au evocat mai multe cauze posibile ale tragediei, de la un act terorist până la o defecţiune tehnică, aceasta fiind însă prima dată când autorităţile ruse confirmă ipoteza teroristă.
Gene Roddenberry a rămas în istorie ca fiind creatorul unuia dintre cele mai iubite seriale Science Fiction din lume, Star Trek. Aceasta s-a născut pe 19 august 1921 în Texas şi a murit pe 24 octombrie 1991, iar Roddenberry a fost una din primele persoane căria i s-au organizat funeralii spaţiale, după moartea sa cenuşa fiindu-i expediată în spaţiu.
Dar nu acest lucru este cel mai impresionant din povestea lui Gene Roddenberry. În timpul facultăţii a devenit interesat de inginerie aerospaţială şi a obţinut licenţa de pilot în cadrul armatei. A luptat în Teatrul Pacific din cel de-al Doilea Război Mondial. Pe 2 august 1943 avionul pe care-l pilota Roddenberry s-a prăbuşit, în urma căreia doi oameni au murit. Această prăbuşire nu avea să fie singura din viaţa lui. Avea să mai fie implicat în alte două accidente, într-unul ca pasager, iar în altul în calitate de co-pilot.
Zbura pentru Pan American World Airways pe unul dintre cele mai lungi trasee. Pe 18 iunie 1947 unul dintre motoarele avionului, care circula de la New York spre Calcutta, s-a oprit. Acest lucru a făcut ca celalalt motor să se supraîncălzească şi să ia foc. Pilotul a pregătit avionul pentru o aterizare forţată, iar în acest timp, Gene Roddenberry, în vârstă de 25 de ani, a ieşit din cabină pentru a calma pasagerii.
El s-a aşezat lângă o femeie singură şi asigurat-o că totul o să fie bine. Motorul s-a desprins de aripă şi avionul cădea cu o viteză uimitoare. Aeronava s-a prăbuşit în deşertul sirian. 14 oameni au murit pe loc şi doar doi membri ai echipajului de zbor au supravieţuit. Roddenberry, deşi rănit, a salvat mai multe persoane. Credea că echipajele de salvare vor ajunge a doua zi, însă nimeni nu a venit, aşa că supravieţuitorii s-au împărţit în două grupuri şi au mers în direcţii opuse.
Grupul condus de Roddenberry a descoperit un sat care avea un radio şi a chemat ajutoare. Acel moment a fost unul crucial pentru Gene Roddenberry. Şi-a dat seama că nu mai vrea să fie pilot, ci vrea să-şi urmeze visul, acela de a deveni scriitor. Roddenberry a început să scrie scenarii înainte de Star Trek, încă din perioada în care lucra ca poliţist în Los Angeles, sub pseudonimul Robert Wesley. Dar până când Star Trek să devină o piatră de temelie a show-urilor SF, Roddenberry a întâmpinat mai multe dificultăţi.
Ideea pentru Star Trek i-a venit în 1964, dar peste doi ani avea să devină realitate, după mai multe amânări şi refuzuri din partea mai multor televiziuni. Universul Star Trek a devenit cunoscut şi îndrăgit de toată lumea datorită celor şase serii de seriale şi altor 10 filme artistice. Pe lângă acestea au fost scrise sute de romane şi nuvele, jocuri video sau pe calculator.