BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Locuitorii celui mai frumos oraş din Europa s-au săturat de turişti: “Ne vrem oraşul înapoi!”

    Dacă pentru majoritatea localităţilor atragerea a cât mai mulţi turişti reprezintă un obiectiv important, nu acelaşi lucru este valabil în cazul Veneţiei. Locuitorii sunt nemulţumiţi de faptul că fluxul mare de turişti le afectează profund viaţa, mulţi dintre ei au ales să se mute în alte zone. De aceea, sute de locuitori ai lagunei au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de turismul în masă care le afectează viaţa.

    “Ne vrem oraşul înapoi”, au strigat veneţienii prezenţi la protest. Locuitorii susţin faptul că viaţa lor este profund afectată de numărul mare a celor care vizitează oraşul. Turismul, în acest caz, susţin veneţienii, aduce mari dezavantaje locuitorilor. “Suntem pentru Veneţia şi pentru veneţieni, iar cei dintre noi care sunt exilaţi la Mestre vor să se întoarcă în Veneţia”, a precizat jurnalistul Mario Secchi, participant la protest.

    Cititi mai multe pe www.voce.biz
     

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.

    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • Sunt considerate “Izvoarele de aur” din România şi atrag turişti din toată Europa. Vezi ce surpriză au turiştii când ajung aici

    Cei care au mers la Baile Olanesti au primit tot mai putin bai sulfuroase. Si asta pentru ca bazinele binefacatoare stau fara apa de aproape sase luni. Nemultumirea oamenilor este cu atat mai mare cu cat si apa de baut de la unele izvoare e taxata.

    “Primaria Baile Olanesti va ofera bazin cu apa sulfuroasa.” Acesta este mesajul cu care sunt intampinati turistii. Numai ca in realitate nimeni nu ii asteapta, pentru ca bazinul in care ar trebui sa se faca tratament a fost inchis. Potrivit unui mesaj afisat pe usa, exista probleme la furnizarea apei si se vede clar ca aici conducta care aducea apa sulfuroasa a fost taiata.

    Si nu vorbim despre o intrerupere temporara de alimentare cu apa, ci despre un blocaj intre atoritati, care dureaza de aproape o jumatate de an, scrie stirileprotv.ro

    Turist: “Pensionarii vin pentru tratament si aici apele sunt sulfuroase. Este in detrimentul pensionarului, in detrimentul turismului. Normal ar trebui sa ii dea drumul.”

    Turist: “De-aia vii, la tratament, nu? De ce vine omul aici? La tratament.”

    Este incredibil, dar asa ceva inca se intampla in turismul balnear romanesc. Oamenii platesc bilete de tratament ca sa se faca bine si se aleg doar cu plimbarea si cu cheltuiala. Nimeni nu i-a anuntat ca bazinele cu apa sulfuroasa sunt inchise din aprilie.

    Reprezentant: “Asta e ce a mai ramas. Daca am avea apa i-am da drumul si in doua zile.”

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Sunt considerate “Izvoarele de aur” din România şi atrag turişti din toată Europa. Vezi ce surpriză au turiştii când ajung aici

    Cei care au mers la Baile Olanesti au primit tot mai putin bai sulfuroase. Si asta pentru ca bazinele binefacatoare stau fara apa de aproape sase luni. Nemultumirea oamenilor este cu atat mai mare cu cat si apa de baut de la unele izvoare e taxata.

    “Primaria Baile Olanesti va ofera bazin cu apa sulfuroasa.” Acesta este mesajul cu care sunt intampinati turistii. Numai ca in realitate nimeni nu ii asteapta, pentru ca bazinul in care ar trebui sa se faca tratament a fost inchis. Potrivit unui mesaj afisat pe usa, exista probleme la furnizarea apei si se vede clar ca aici conducta care aducea apa sulfuroasa a fost taiata.

    Si nu vorbim despre o intrerupere temporara de alimentare cu apa, ci despre un blocaj intre atoritati, care dureaza de aproape o jumatate de an, scrie stirileprotv.ro

    Turist: “Pensionarii vin pentru tratament si aici apele sunt sulfuroase. Este in detrimentul pensionarului, in detrimentul turismului. Normal ar trebui sa ii dea drumul.”

    Turist: “De-aia vii, la tratament, nu? De ce vine omul aici? La tratament.”

    Este incredibil, dar asa ceva inca se intampla in turismul balnear romanesc. Oamenii platesc bilete de tratament ca sa se faca bine si se aleg doar cu plimbarea si cu cheltuiala. Nimeni nu i-a anuntat ca bazinele cu apa sulfuroasa sunt inchise din aprilie.

    Reprezentant: “Asta e ce a mai ramas. Daca am avea apa i-am da drumul si in doua zile.”

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Sunt considerate “Izvoarele de aur” din România şi atrag turişti din toată Europa. Vezi ce surpriză au turiştii când ajung aici

    Cei care au mers la Baile Olanesti au primit tot mai putin bai sulfuroase. Si asta pentru ca bazinele binefacatoare stau fara apa de aproape sase luni. Nemultumirea oamenilor este cu atat mai mare cu cat si apa de baut de la unele izvoare e taxata.

    “Primaria Baile Olanesti va ofera bazin cu apa sulfuroasa.” Acesta este mesajul cu care sunt intampinati turistii. Numai ca in realitate nimeni nu ii asteapta, pentru ca bazinul in care ar trebui sa se faca tratament a fost inchis. Potrivit unui mesaj afisat pe usa, exista probleme la furnizarea apei si se vede clar ca aici conducta care aducea apa sulfuroasa a fost taiata.

    Si nu vorbim despre o intrerupere temporara de alimentare cu apa, ci despre un blocaj intre atoritati, care dureaza de aproape o jumatate de an, scrie stirileprotv.ro

    Turist: “Pensionarii vin pentru tratament si aici apele sunt sulfuroase. Este in detrimentul pensionarului, in detrimentul turismului. Normal ar trebui sa ii dea drumul.”

    Turist: “De-aia vii, la tratament, nu? De ce vine omul aici? La tratament.”

    Este incredibil, dar asa ceva inca se intampla in turismul balnear romanesc. Oamenii platesc bilete de tratament ca sa se faca bine si se aleg doar cu plimbarea si cu cheltuiala. Nimeni nu i-a anuntat ca bazinele cu apa sulfuroasa sunt inchise din aprilie.

    Reprezentant: “Asta e ce a mai ramas. Daca am avea apa i-am da drumul si in doua zile.”

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Vladimir Putin vrea să construiască un Las Vegas la Vladivostok

    Arma ”secretă” a lui Putin pentru a da drumul investiţiilor în Rusia: vrea să construiască un Las Vegas la Vladivostok, scrie Ziarul Financiar

    Vladimir Putin pariază pe una dintre cele mai secretizate zone din Rusia, unde este stocat o mare parte din arsenalul nuclear, pentru a atrage investitorii şi bogaţii din Asia şi vrea să deschidă un centru de cazinouri şi jocuri de noroc, scrie Bloomberg.

    După ce scăderea preţului petrolului şi sancţiunile din partea Vestului au lovit Rusia, Putin a redeschis Vladivostok-ul, un oraş-port de 600.000 de oameni, renunţând la restricţii şi introducând protecţii legale fără precedent pentru investitori, în speranţa că va crea un Las Vegas lângă Moscova.

    Totuşi, planul nu este lipsit de riscuri. Prin încercarea de a atrage investitori din Asia, Rusia ar putea deveni dependentă de banii din China.

    “Vin chinezii! Au înţeleg să Rusia este slăbită, că China se întăreşte şi că pot prelua controlul acestor teritorii în următorii 100-150 de ani”, a spus Nikolai Markovtsev, fost avocat.​

  • Imagini fantastice cu insectele care luminează peşteri: “Mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora” – GALERIE FOTO

    Fotograful australian Shaun Jeffers a petrecut un an încercând să captureze modul în care insectele luminoase “aprind” peşterile din Noua Zeelandă.

    Tânărul de 26 de ani, originar din Liverpool, Marea Britanie, a povestit celor de la Mail Online că avea sentimentul de a fi pe altă planetă: “Nu experimentasem aşa ceva până atunci, şi este dificil să descriu în cuvinte ce am văzut; stăteam în întuneric, privind aceste insecte luminoase, şi mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora, planeta din Avatar.”

    Viermii luminoşi, denumiţi Arachnocampa luminosa, trăiesc doar în Noua Zeelandă şi emit o lumină fosforescentă pentru a atrage prada.

  • Ţara din Europa care tânjeşte cu disperare după refugiaţi, dar nimeni nu vrea să vină. Care este motivul?

    Portugalia s-a oferit să găzduiască 10.000 din refugiaţii care au ajuns în Europa din zonele devastate de război ale lumii, dar până acum numai 234 au sosit aici, scrie Bloomberg. „Este dificil să găseşti foarte repede refugiaţi care pot veni în Portugalia”, declara recent preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa. În condiţiile în care criza refugiaţilor pune pe jar ţări ca Grecia şi Germania, disponibilitatea Portugaliei de a împărţi povara nu primeşte prea multă atenţie. În timp ce ţara critică lipsa de coordonare din Europa şi obstacolele de ordine administrativă, contrastul dintre performanţele sale economice şi cele ale Germaniei, care a primit peste 1 milion de refugiaţi numai anul trecut, ar putea juca şi el un rol.
     
     
    Deşi economia portugheză şi-a revenit în 2014 şi a accelerat anul trecut după un declin de trei ani până în 2013, rata şomajului din această ţară rămâne ridicată. Aceasta, deşi a scăzut la 12,3% de la vârful de 17,5% din 2013, este în continuare triplul ratei germane de 4,3%, iar acest fapt ar putea continua să erodeze atractivitatea Portugaliei. „Este mai uşor pentru un imigrant să se îndrepte către centrul Europei unde există o piaţă mai concentrată decât în unele ţări de la periferia cum este Portugalia. În centrul Europei venitul pe cap de locuitor este mai ridicat”, arată Rui Serra, economist-şef la Caixa Economica Montepio Geral. Premierul Antonio Costa spune că există problem structurale în zona euro care agravează disparităţile. Cu factorul demografic în minte, guvernul portughez a aşternut covorul de bun venit în faţa refugiaţilor.
     
     
    Populaţia Portugaliei a scăzut şi a îmbătrânit în fiecare an de la sfârşitul anului 2011 până la aproximativ 10,37 milioane la sfârşitul anului 2014 în condiţiile în care performanţele slabe ale economiei i-a determinat pe mulţi cetăţeni de vârstă activă să plece peste hotare. Populaţia Germaniei, deşi la rândul său în curs de îmbătrânire, a crescut totuşi în fiecare an în aceeaşi perioadă. Departe de a atrage migrantţi, Portugalia are probleme în a-şi convinge proprii cetăţeni să nu plece. Începând cu 2011, numărul emigrantţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor în fiecare an până în 2014. Între 2009 şi 2014, proporţia tinerilor a scăzut până la 14,4% de la 15,3%, iar populaţia de vârstă activă s-a redus la 65,3% de la 66,4%. Portugalia a invocat şi alte motive pentru lipsa sa de atractivitate pentru refugiaţi, incluzând o coordonare deficitară în UE şi amploarea crizei.
     
    Relocarea refugiaţilor întâmpină probleme nu numai în Portugalia, ci în întreaga Europă. Pentru premierul Costa, între timp, problema refugiaţilor trebuie pusă în contextul mai larg al disparităţilor economice la nivelul regiunii. Deşi programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE a contribuit la reducerea ratelor dobânzii, “în unele ţări mai mult decât în altele”, acest lucru nu înseamnă că divergenţele dintre economiile zonei euro au fost rezolvate, a declarat acesta. „Este ca şi când cineva care este bolnav crede că luând o aspirină care-i va reduce febra se va face bine”, a spus Costa. „Nu: febra scade, însă boala nu dispare. Trebuie să tratăm boala, iar aceasta constă în asimetria enormă care există în economiile noastre”.