BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Avionul lui Putin pare a fi mai luxos decât Air Force One – GALERIE FOTO

  • Vladimir Putin şi iubita sa ar aştepta un copil. Cuplul s-ar afla la o clinică din Elveţia

    Preşedintele rus Vladimir Putin, în vârstă de 62 de ani, urmăreşte îndeaproape evoluţia sarcinii iubitei sale, Alina Kabaeva, o fostă gimnastă în vârstă de 32 de ani, care a fost internată în urmă cu câteva zile într-un centru medical specializat, Clinica Sant’Anna din Sorengo, în cantonul Ticino, majoritar italian, din sudul Elveţiei, potrivit www.tdg.ch.

    Clinica Sant’Anna se bucură de o bună reputaţie în domeniul obstetricii, iar multe rusoaice au apelat deja la servicile sale. Pagina de internet a centrului medical are şi o versiune în limba rusă.

    Clinica Sant’Anna face parte din grupul Genolier Swiss Medical Network, iar cuplul prezidenţial rus nu ar fi primii clienţi de rang înalt din lumea politicii. În 2009, fiica lui Silvio Berlusconi, Barbara, a născut la acest spital un băiat pe nume Edoardo.

    Centrul medical are avantajul de a fi departe de Moscova şi de presa rusă, în condiţiile în care relaţia lui Vladimir Putin cu Alina Kabaeva, neconfirmată oficial niciodată, este considerată o afacere de stat la Kremlin, comentează Tribune de Geneve. Cei doi ar avea deja doi copii împreună, un băiat, născut în 2009, şi o fiică, născută în 2012, susţine publicaţia elveţiană.

    Subiectul este unul foarte sensibil în Rusia. Un tabloid care a speculat, în 2008, pe marginea unui presupus mariaj al liderului rus cu fosta gimnastă şi-a suspendat apariţia timp de trei luni, înainte de a se închide definitiv.

    Vladimir Putin a divorţat oficial de soţia sa Ludmila la începutul lui 2014, după 31 de ani de căsnicie. Cei doi au impreună două fiice, Maria Putina, născută pe 28 april 1985 în Leningrad (actualul Sankt Petersburg, n.r.),în Uniunea Sovietică, şi Ecaterina Putina, născută pe 31 august 1986, în Dresda, Republica Democrată Germană. 

     

  • Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului – GALERIE FOTO

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Efectele crizei economice din Rusia: Vladimir Putin şi-a tăiat din salariu – VIDEO

    Potrivit declaraţiilor oficiale, Vladimir Putin a câştigat 59.800 de dolari în 2013, însă în aprilie 2014, salariului preşedintelui Rusiei a fost aproape triplat, ajungând la 150.000 de dolari pe an.

    Acum, Putin a anunţat o reducere cu zece la sută a salariului său, precum şi al altor membri ai administraţiei ruse, după ce în urmă cu câteva săptămani şi salariile membrilor guvernului au fost micşorate.

    Potrivit CNN, salariul lui Putin este unul modest, comparat cu cele ale altor lideri ai lumii. Astfel, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama câştigă anual 400.000 de dolari, în timp ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, are un venit anual de 240.000 de dolari pe an.

  • Videoclipul propagandistic al lui Putin care desfiinţează capitalismul occidental – VIDEO

  • Liderul opoziţiei ruse Boris Nemţov a fost împuşcat mortal la Moscova. IMAGINI de la locul asasinatului. REACŢIA lui Vladimir Putin

    Moatea lui Nemţov, în vârstă de 55 de ani, fost vicepremier, a generat furie în rândul opoziţiei, care a criticat Kremlinul pentru crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de orice disident şi a numit decesul acestuia un asasinat.

    Putin a oferit imediat condoleanţe şi a calificat crima drept o provocare.

    Nemţov lucra la un raport ce urmărea să prezinte dovezi despre care el credea că arată implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a devastat Ucraina din aprilie 2014. Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că susţine rebelii cu trupe şi arme sofisticate, însă Moscova neagă orice acuzaţie.

    Putin i-a ordonat celui mai înalt gradat din forţele de securitate să supravegheze personal uciderea lui Nemţov.

    “Putin a subliniat că această crimă brutală are toate ingredientele unui asasinat la comandă şi este extrem de provocatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, citat de agenţiile ruse.

    Preşedintele american Barack Obama a cerut Guvernului rus să desfăşoare o investigaţie “promptă, imparţială şi trasparentă” pentru a aduce autorii crimei în faţa justiţiei. Obama l-a calificat pe Nemţov drept un “avocat neobosit” pentru drepturile cetăţenilor ruşi.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat că Nemţov şi-a dedicat viaţa unei Rusii mai democratice “şi unor relaţii puternice între Rusia şi vecinii şi partenerii săi, inclusiv Statele Unite”.

    Nemţov a criticat ineficienţa Guvernului, corupţia tot mai accentuată şi politica Kremlinului faţă de Ucraina, care a adus relaţiile dintre Rusia şi Occident la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.

    Într-un interviu acordat cotidianului Sobesednik, Nemţov declarase la începutul lunii că mamei sale în vârstă de 86 de ani îi este teamă că Putin îl va ucide din cauza activităţilor sale din opoziţie. Întrebat dacă are el însuşi astfel de temeri, a răspuns: “Dacă îmi era teamă, nu aş fi condus un partid de opoziţie”.

    Vorbind la radio cu doar câteva ore înainte de deces, el l-a criticat dur pe Putin pentru a plonjat Rusia în criză prin “politica sa nebună, agresivă şi mortală de război împotriva Ucrainei”.

    “Ţara are nevoie de o reformă politică”, a declarat Nemţov pentru postul de radio Ecoul Moscovei. “Atunci când puterea se concentrează în mâinile unei singure persoane iar această persoane conduce pentru totdeauna, acest lucru va conduce la o catastrofă absolută”, a afirmat el.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a numit pe Nemţov un prieten personal şi un “pod” de legătură între cele două ţări. El a afirmat pe pagina sa de Facebook că speră că ucigaşii vor fi pedepsiţi.

    Avocatul lui Nemţov, Vadim Prohorov, a declarat că politicianul a primit ameninţări pe reţelele de socializare şi a spus poliţiei despre ele, dar autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a-l proteja.

    Ministrul rus de Interne, care supraveghează forţa de poliţie din Rusia, a declarat că Nemţov a fost ucis cu patru focuri de armă trase în spate dintr-o maşină care trecea, în timp ce mergea pe un pod în apropierea Kremlinului, la scurt timp după miezul nopţii.

    Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne Elena Alekseieva le-a spus reporterilor că Nemţov se plimba cu o femeie pe care o cunoştea, cetăţean ucrainean, în momentul în care un vehicul s-a apropiat şi atacatori neidentificaţi l-au împuşcat mortal. Femeia nu a fost rănită.

    Mihail Kasianov, fost premier rus aflat tot în opoziţie, s-a declarat şocat.

    “În secolul 21, un lider al opoziţiei să fie împuşcat demonstrativ în faţa zidurilor Kremlinului!”, le-a spus Kasianov reporterilor, în timp ce cadavrul lui Nemţov, pus într-un sac de plastic, era ridicat de la locul crimei pe o vreme ploioasă şi rece, pe fondul sunetului clopotelor din vecinătate. “Ţara se rostogoleşte către prăpastie”, a adăugat el.

    Mitingul de duminică a fost împins la periferiile oraşului de către autorităţi, dar Kasianov a declarat că organizatorii au decis să organizeze demonstraţia în centrul capitalei pentru a-l comemora pe Nemţov. Refuzul oficialilor de a-l autoriza va cauza cu siguranţă furie şi ar putea conduce la revolte.

    Garry Kasparov, fost campion la şah care a lucrat cu Nemţov la organizarea protestului împotriva lui Putin şi care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinatul arată că Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.

    “Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat el. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat el.

    Activistul de opoziţie Ilia Iaşin, care a vorbit ultima dată cu Nemţov cu două zile înainte ca acesta să fie ucis, a declarat că nu are nicio îndoială că uciderea lui Nemţov a fost motivată politic.

    “Boris Nemţov era un lider de opoziţie complet care a criticat cei mai importanţi oficiali ai statului, inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin. Aşa cum am văzut, astfel de critici în Rusia sunt periculoase pentru viaţa cuiva”, a declarat Iaşin.

    Analistul politic Stanislav Belkovski a declarat pentru postul de radio Ecoul Moscovei că el nu crede că moartea lui Nemţov ar servi în vreun fel intereselor lui Putin.

    “Dar atmosfera de ură faţă de cei care gândesc altfel ce s-a format în ultimul an, de la anexarea Crimeei, ar putea juca un rol”, a declarat Belkovski, referindu-se la intensificarea discursului naţionalist susţinut oficial în Rusia de la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea.

    Irina Hakamada, o proeminentă figură a opoziţiei, cofondatoarea partidului liberal împreună cu Nemţov, a criticat climatul de intimidare şi a avertizat că această crimă ar putea prevesti o destabilizare periculoasă.

    “Este o provocare care în mod clar nu este în interesul lui Putin, este menită să zguduie situaţia”, a declarat ea citată de agenţia RIA Novosti.

    Michael McFaul, ambasadorul american în Rusia în perioada 2012-2014 şi profesor la Universitatea Stanford, a calificat crima drept “unul dintre cele mai şocante lucruri de care îmi amitesc că s-au întâmplat în Rusia de mult, mult timp”.

    Comisarul rus pentru drepturile omului, Elena Panfilova, a declarat că “nu doar Nemţov a fost împuşcat în spate, ci toată Rusia”.

    Vladimir Rîjkov, multă vreme un aliat politic al lui Nemţov, l-a acuzat pe Putin pentru alimentarea “atmosferei de ură faţă de cei cu viziuni diferite, a atmosferei de violenţă şi agresiune care există acum în ţară”.

    După ce cadavrul lui Nemţov a fost luat, numeroase persoane au depus flori la locul unde a fost împuşcat acesta.

    “Acest lucru s-a întâmplat din cauza activismului său, care a fost foarte important”, a declarat Evgenia Berkovici, aflată la faţa locului. “Este politic în orice caz. Chiar dacă actul a fost comis de un agent de salubrizare oarecare care a luat-o razna şi avea o armă, este pentru că avea în minte că aceasta este moda acum”.

    Nemţov a fost vicepremier în anii ’90 şi era văzut ca un posibil succesor al lui Boris Elţîn, primul preşedinte rus ales. După preluarea puterii de către Putin în 2000, Nemţov a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai conducerii sale. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă şi a expus oficiali corupţi.

    El a fost unul dintre organizatorii protestului programat pentru duminică şi intitulat Marşul Primăverii, care are loc pe fondul unor probleme economice în Rusia generate de scăderea preţului la petrol şi de sancţiunile occidentale.

    Nemţov a declarat în timpul unui interviu la radio chiar înainte de a fi ucis că este greu să trăieşti într-o intimidare şi o presiune constante.

    “Nu vreau să ascund faptul că opoziţia se află sub o presiune puternică”, a declarat el. “Sunt răspândite minciuni despre oameni şi trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă. Ştiu acest lucru din propria mea experienţă”, a explicat el.

  • Gafă la CNN: Vladimir Putin, prezentat drept adevăratul terorist SI cunoscut ca “John Jihadistul” – VIDEO

    Incidentul a avut loc în timpul unui jurnal de ştiri de joi seară, după ce identitatea teroristului grupării Stat Islamic a fost dezvăluită şi toate canalele principale de televiziune încercau să transmită ştirea cât mai repede, scrie The Epoch Times.

    Totuşi, o aparentă problemă tehnică a canalului american a dus la afişarea fotografiei lui Vladimir Putin în locul celei cu extremistul grupării teroriste.

  • Vladimir Putin este cel mai bogat om de pe planetă, susţine un fost apropiat al preşedintelui Rusiei

    “După 14 ani de când se află la putere în Rusia şi ţinând cont de sumele obţinute de economia ţării şi de faptul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi pe şcoli, drumuri sau spitale, aşa cum ar fi trebuit, singura explicaţie este că aceşti bani au ajuns în conturi elveţiene, în acţiuni sau în diverse fonduri de investiţii care sunt administrate în numele lui Vladimir Putin şi a acoliţilor lui”, a declarat pentru CNN Bill Browder, în prezent preşedinte al fondului Hermitage Capital Management.

    Potrivit clasamentului Forbes, cel mai bogat om de pe Terra este Bill Gates, cu o avere estimată la 79 miliarde de dolari.

    Bill Browder îl acuză pe Vladimir Putin că a “furat cât a putut de mult” în primii zece ani de la preluarea puterii în Rusia, respectiv din momentul în care a fost numit prim-ministru în august 1999. “Sunt mulţi oameni, inclusiv eu, care credem că Putin este cel mai bogat om din lume sau cel puţin unul dintre cei mai bogaţi, cu o avere de sute de miliarde de dolari care au fost furaţi din Rusia”, a declarat Bill Browder.

    Vladimir Putin a devenit ulterior preşedintele ţării în mai 2000.

    În perioada 2001-2007, economia Rusiei a crescut în medie cu 7 la sută în fiecare an, în timp de Produsul Intern Brut (PIB) a crescut de şase ori.

    Pe măsură ce puterea economică a Rusiei a crescut, Vladimir Putin şi-a consolidat puterea, averea lui mărindu-se exponenţial, la fel ca cea a apropiaţilor săi, mai scrie Business Insider, citându-l pe Browder

    Omul de afaceri Bill Browder a fost un apropiat al lui Putin până în 2005, când a fost arestat, fiind considerat “o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”. Browder a primit interdicţie de a mai intra în Rusia.

    “Problema puterii în Rusia este foarte simplă: cel care are puterea de a aresta pe cineva are puterea. Putin nu a făcut altceva decât să se înconjoare de oameni care au puterea de a-i aresta pe ceilalţi. Deci nu contează că eşti bogat. Poţi fi arestat, trimis în închisoare, iar banii îţi pot fi luaţi. Cel care face asta este cel mai puternic om din Rusia”, a mai spus Browder.

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.