Azi sarbatorim a sasea noastra aniversare si, saptamana acesta,
vor fi 400 de milioane de persoane pe Facebook. Cu doar un an in
urma, aveam circa jumatate din acest numar de utilizatori si,
multumita voua, am facut progrese importante in a face lumea mai
conectata si mai deschisa pe parcursul ultimului an”, mentioneaza
Zuckenberg, intr-un mesaj adresat comunitatii platformei de
socializare si publicat pe blogul acesteia.
Browser-ul contine imbunatatiri ale performantei pentru
utilizarea internetului- a e-mail-ului, incarcarea de poze, poate
fi personalizat -utilizatorii pot alege o poza de fundal a
browser-ului si videoclip-urile se pot vedea pe toata pagina. In
plus, performanta Java Script a noului browser este imbunatatita,
conform spuselor oficialilor companiei, scrie news.yahoo.com.
“Firefox 3.6 este construit pe platforma Mozilla’s Gecko 1.9.2,
care este in dezvoltare de la inceputul anului 2009 si care contine
multe imbunatatiri de la dezvoltatori”, potrivit paginii de
internet a Firefox 3.6.” De asemenea, noua versiune Firefox este
mai rapida decat anterioara si a fost adaptata pentru a putea fi
utilizata si pe dispozitive mai mici.”
“Romanul nu stie cat de folositor este un GPS”, crede Laura
Samson, country director Mio Technology pentru Romania, Ungaria,
Cehia si Slovacia. Daca intram intr-o benzinarie, spune ea, inca
vedem harti de vanzare, cu toate ca exista GPS-uri care pot ghida
soferii mult mai simplu. “Consumatorii inca se orienteaza in mare
masura dupa harti tiparite. Multi inca se tem de tehnologie, le e
frica parca sa nu strice ceva, iar pana nu vor disparea hartile din
benzinarii, nu putem spune ca romanii folosesc GPS-ul”, sustine
Samson. De ce exemplul cu hartile de hartie? Pentru ca utilizatorii
privesc GPS-ul strict ca pe o harta si de multe ori pierd din
vedere si celelalte functii pe care dispozitivul le are, de la
posibilitatea de gasire a unui anumit magazin pana la aceea de a
face fotografii. “In Romania, deocamdata, un GPS se foloseste doar
atunci cand vrei sa ajungi la o adresa anume sau atunci cand te
duci in concediu”, considera Sergiu Gansca, director de marketing
al Mio Technology Romania.
In prezent insa, pe langa simplele puncte de interes recunoscute
de un GPS, dispozitivele ofera acces la richPOI (rich point of
interest), o forma imbogatita a punctelor de interes, prin
intermediul careia se obtin mai multe detalii, precum numarul de
telefon al unei institutii, programul de lucru, o fotografie si
alte informatii, cum ar fi, spre exemplu, serviciile pe care le
ofera o companie. Aceasta noua functie a hartilor GPS a fost
introdusa si in Romania, in urma cu sase luni, de catre compania
NaviPro, cu sediul central in Ungaria, prezenta in mai multe tari,
printre care Statele Unite, Australia, Germania, Italia, Cehia,
Slovacia si Franta. “Pana acum, in Romania avem o baza de date care
contine in jur de o mie de firme din toata tara”, declara Istvan
Kis, asociat si director general al companiei NaviPro Romania. “In
alte tari, in functie de munca echipei din firma, baza de date
creste cu aproximativ 500-600 de noi companii pe luna si cu
siguranta ca si in Romania va fi la fel”, adauga Kis. Pentru a
deschide biroul din Romania, NaviPro a investit in jur de 15.000 de
euro. “Investitia va continua insa, pentru ca vom deschide inca
patru birouri in Constanta, Timisoara, Cluj si Brasov”, a mai spus
Kis. NaviPro a incheiat parteneriate cu Garmin si cu Nav N Go,
companie care dezvolta soft pentru 70 de aparate ce au GPS
incorporat, acoperind astfel 95% din piata.
Cu toate ca atat producatorii, cat si alte companii, precum
NaviPro, au investit in rafinarea ofertei de GPS, piata de profil a
fost afectata de criza, iar vanzarile au scazut cu peste 40% in
2009, la circa 70.000 de unitati, dupa aprecierile Mio Technology,
spre deosebire de cifrele inregistrate in 2008. Mio estimeaza insa
ca piata din Romania ramane cu un potential ridicat de crestere
pentru anii urmatori, in conditiile in care pana acum s-au cumparat
aproximativ 300.000 de GPS-uri, in timp ce numarul de autoturisme
este de aproximativ 4,2 milioane. “In Ungaria, piata este dubla
fata de Romania, piata din Cehia este de trei ori mai mare si cu
cat inaintam spre Vest, piata se mareste”, compara Laura Samson,
care precizeaza ca la noi, rata de penetrare a GPS este in momentul
de fata mai mica de 5%, in timp ce in vestul Europei este de circa
30%.
Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata
Nielsen Company, in 54 de tari, consumatorii sunt mai interesati in
a plati pentru informatiile din zona old media, pe muzica, filme,
si continut video profesional decat pentru bloguri sau continut
video generat de catre alti consumatori, poate si pentru ca acestia
sunt dispusi sa plateasca pentru ceva ce au platit si inainte,
decat pentru ceva ce au primit dintotdeauna gratis.
Pe de alta parte, utilizatorii apreciaza mai mult materialul
produs de profesionisti decat cel realizat de alti consumatori,
conform studiului realizat de compania de cercetare.
Un alt studiu de piata, realizat de GFK, in 17 tari (16 tari
europene si Statele Unite), la finalul anului trecut spune ca doar
13% dintre utilizatorii de Internet vor sa plateasca pentru
informatiile online, majoritatea preferand sa foloseasca in
continuare gratuit Internetul.
In ce priveste situatia pe tari, peste 50% dintre greci,
belgieni, suedezi si americani sunt de acord sa plateasca pentru
continutul online, in timp ce romanii arata cea mai mica deschidere
catre aceasta situatie – doar 22% dintre ei fiind dispusi sa
plateasca. Diferentele apar insa atunci cand vine vorba de
preferintele in utilizare: in Suedia, un nivel usor ridicat de
acceptare pentru continut platit se remarca printre cei care
folosesc web-ul pentru blogging si e-finance, iar in Marea
Britanie, bloggeri sunt cei mai deschisi catre continutul
platit.
Prin contrast, surferii din Statele Unite care folosesc
Internetul pentru jocuri, pentru a descarca muzica sau pentru
servicii electronice, cum sunt cumpararea de bilete la concerte sau
de calatorii, sunt mult mai toleranti cu comisioanele de acces, in
timp ce, in Europa, in general, cei care prefera sa faca plati pe
Internet sau sa acceseze site-uri erotice sunt si ei mai dispusi sa
plateasca decat ceilalti.
Procentul de consumatori la nivel mondial care au platit sau vor sa
plateasca pentru continutul online
Continut Procent
Muzica 57%
Filme 57%
Jocuri 51%
Continut video professional 50%
Reviste 49%
Ziare 42%
Stiri online 36%
Radio(muzica) 32%
Retele sociale 28%
Radio(stiri) 26%
Continut video generat de consumatori 24%
Bloguri 20%
Asadar 23% dintre suedezi, aproape 20% dintre olandezi si
britanici si 17% dintre americani n-ar fi deranjati sa platească
pentru acces la informatiile de pe web.
Diferente minore apar daca se analizeaza situatia conform
preferintelor in utilizare: in Suedia, un nivel usor ridicat de
acceptare pentru continut platit se remarca printre cei care
folosesc web-ul pentru blogging si e-finance. In Marea Britanie,
bloggeri sunt cei mai deschisi catre continutul platit. Prin
contrast, surferii din Statele Unite care folosesc Internetul
pentru jocuri, pentru a dowloada muzica sau pentru servicii
electronice, cum sunt cumpararea de bilete la concerte sau de
calatorii, sunt mult mai toleranti cu comisioanele de acces. In
Europa in general, cei care prefera sa faca plati pe Internet sau
sa acceseze site-uri erotice sunt si ei mai dispusi sa platească
decat ceilalti.
Tranzactia ai carei termeni financiari nu au fost facut publici, ar trebui incheiata in trimestrul patru, surse apropiata situatiei indicand ca suma totala s-ar putea ridica pana la 85 milioane dolari, informeaza TechCrunch.
Maktoob, fondat in 2000 este accesat in principal de utilizatori din Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit, Egipt si Arabia Saudita, "fiind utilizat in prezent de un internaut din trei in lumea araba", conform comunicatului Yahoo.
Facebook a evoluat de la un site creat initial intr-un camin studentesc la o retea populara care are astazi membri din intreaga lume (70 procente din utilizatori provin din afara Statelor Unite). Totusi, compania a intampinat dificultati in tranformarea numarului mare de utilizatori in venituri, site-ul fiind asteptat sa aduca profit abia in 2010. Fiind o companie privata, Facebook nu isi face publice castigurile dar a fost evaluata recent la 6,5 miliarde de dolari.
Chiar daca Facebook se arata optimista la cei cinci ani ai sai, aproape fiecare companie concurenta s-a confruntat cu momente dificile. Rivalul MySpace a concediat recent 500 angajati, (30 procente din totalul sau de forta de munca) in urma unei scaderi de 5 procente in mai a numarului de vizitatori, fata de anul precedent. Marc Andreessen, membrul al consiliului de directori al Facebook nu se inspaimanta: citat de Reuters, acesta a declarat ca populara retea de socializare online va aduce venituri de 500 milioane de dolari acest an, fiind asteptata sa aduca castiguri de ordinul miliardelor de dolari in 2012.
“Principala primejdie ar fi ca reteaua de socializare va deveni prea mare” afirma Fred Stutzman, profesor la Universitatea din North Carolina, care studiaza modul in care oamenii folosesc retelele de socializare online. Utilizatorii isi pot simti intimitatea amenintata. Pe masura ce din ce in ce mai multi cunoscuti se alatura retelei, individul este tentat sa isi apere mai agresiv viata privata, simtind nevoia sa limiteze informatiile personale disponibile. “Unul dintre motivele pentru care am crescut atit de vertiginos este accentul pe care il punem pe increderea utlizatorilor si intimitate” sustin cu tarie oficialii Facebook. La inceputul lunii, compania a anuntat lansarea unui nou instrument prin care userii sa poata controla mai bine cine si ce vede in profilurile lor.
Incercarile companiei de a produce bani din advertising nu au avut mare succes. Obstacolele au fost chiar utlizatorii, sustine publicatia Newsweek. Recent, o serie de utilzatorii au fost nemultumiti de initiativa prin care acestia erau “invadati” de reclame, fara consimtamantul lor. Facebook planuieste semnarea de contracte de publicitate cu companii precum Coca-Cola sau The Gap. Newsweek mai precizeaza ca in prezent, firma se bazeaza pe advertising regional (mai ieftin si de o calitate mai proasta).
Reteaua de socializare planuieste noi schimbari in urmatorii ani, destinate chiar sa introduca un nou trend: tranzitia de la spatiu social la spatiu de servicii – prin care prietenii ar oferi informatii de care utilizatorul are nevoie, nu neaparat cele pe care le doreste. Compania insista ca in ciuda cheltuielilor pe baza serverelor si infrastructurii de care este nevoie pentru a se extinde, profitul nu se va lasa asteptat in deceniul urmator.
Noua pagina va fi mai aerisita, concentrand mai putine produse si servicii Yahoo. Vechiul meniu din stanga paginii va putea fi inlocuit cu o lista de linkuri selectate de catre utilizator. Astfel, user-ul va putea accesa serviciile site-urilor concurente (Gmail, Twitter, Facebook) chiar de pe pagina de Yahoo, informeaza Reuters.
“Este o mare schimbare in modul nostru de gandire referitor la produse, utilizatori sau la afacerea noastra” declara Tapan Bhat, Senior Vice President responsabil pentru Yahoo.com. Conform lui Bhat, noul homepage va fi disponibil utilizatorilor din Statele Unite, in versiune beta, inca de marti, urmand ca in saptamanile urmatoare si locuitorii altor tari sa faca cunostiinta cu acesta. Din toamna, noua pagina va deveni optiune standard pentru toti vizitatorii Yahoo. Decizia gigantului vine ca o incercare de a-si revigora afacerea, in conditiile in care Reuters sustinea ca Yahoo a avut cota de piata in scadere la 19.6 procente in iunie (de la 20.1 in luna precedenta).
In acest timp, rivalul Microsoft a inregistrat o crestere de la 8 la 8.4 procente. Homepage-ul lui Yahoo este una dintre cele mai vizitate pagini de internet din lume si se regaseste printre varfurile de lance ale companiei. Numai in iunie, Yahoo.com a beneficiat de peste 100 milioane de vizitatori americani.
Mark Zuckerberg, tanarul care a infiintat la doar 22 de ani reteaua sociala Facebook, in 2004, cocheteaza de mai multa vreme cu ideea de a-si creste prezenta in unele tari europene sau asiatice, dar pana acum si-a tot amanat planurile, pentru a-si consolida pozitia in interiorul granitelor SUA, unde competitia cu rivalul MySpace este tot mai stransa.
O prima initiativa a luat-o Zuckerberg la inceputul acestui an, cand a lansat o invitatie in randul membrilor retelei, cu scopul de a gasi cativa voluntari pentru traducerea paginilor Facebook in orice limba straina, de la italiana, portugheza sau spaniola si pana la mandarina. Iar la scurt timp a lansat cate o versiune a retelei sociale in limba germana, franceza si spaniola. Dar americanul nu se multumeste numai cu atat, planurile sale urmarind ca reteaua lui sa fie disponibila in cat mai multe limbi straine.
Germania este o piata pe care Facebook a ajuns sa o cunoasca indeaproape, in special prin prisma concurentei cu reteaua nemteasca StudiVZ, care a atras pana acum peste sase milioane de utilizatori. Disponibila si in franceza, italiana si poloneza, reteaua mai are inca patru milioane de utilizatori si in alte tari europene, precum Austria sau Elvetia, popularitatea ei fiind tocmai motivul pentru care grupul Hotzbrink, actualul proprietar al StudiVZ, a cumparat in 2006 reteaua de la fondatorii sai pentru o suma de aproximativ 110 milioane de dolari (aproape 70 de milioane de euro).
Dar nu competitia in sine este cel mai ingrijorator lucru pentru Zuckerberg, ci faptul ca StudiVZ este de fapt o copie aproape fidela a Facebook. Singura diferenta semnificativa este culoarea rosie predominanta in locul celei albastre; in rest, reteaua nemteasca foloseste aceeasi structura si design adoptate initial de Facebook, asemanari care l-au determinat in urma cu mai putin de doua saptamani pe Mark Zuckerberg sa actioneze in justitie StudiVZ pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.
“Acuzatiile sunt nefondate din punctul nostru de vedere. Pe internet exista o multime de retele sociale si, evident, Facebook nu este nici prima, nici ultima”, a comentat Marcus Riecke, directorul executiv al StudiVZ, cand a aflat acuzatiile care i s-au adus companiei sale. “Acum ca a constatat ca nu prea are sanse de extindere in Germania, Facebook incearca de fapt sa ne impiedice pe noi sa ne dezvoltam printr-o decizie a justitiei.”
Mark Zuckerberg isi sustine insa punctul de vedere, argumentand ca este destul de evident ca StudiVZ este un “produs contrafacut”, avand la baza modelul Facebook. Iar pentru prejudiciile aduse prin furtul de proprietate intelectuala, se asteapta ca reteaua germana sa-i plateasca despagubiri, desi suma nu a fost specificata.
StudiVZ este numai una dintre primele zece cele mai profitabile clone ale Facebook din lume, problema in acest sens fiind mult mai veche, iar pe langa cele cateva afaceri cunoscute, exista zeci de antreprenori care au sperat ca pot obtine faima si castiga bani frumosi pe seama unei idei copiate chiar fara a mai incerca sa-si creeze propriul concept de retea sociala, mai ales ca pentru Facebook au fost lansate inclusiv aplicatii software pe care oricine le poate folosi pentru a-si concepe propria clona a retelei.
Compania Agriya Infoway din India vinde cu 400 de dolari (250 de euro) o asemenea aplicatie, denumita Kootali, prin care pot fi copiate in amanunt designul si functionalitatile Facebook pe o alta pagina de internet. “In ultimele sase luni, aplicatia a fost vanduta in 50 de exemplare, in timp ce alte cateva sute au fost distribuite in mod ilegal, prin intermediul retelelor de piraterie software”, spune Aravind Kumar, directorul tehnic al Agriya Infoway. Totusi, compania nu isi face griji ca ar putea incalca legea prin vanzarea aplicatiei care copiaza Facebook. “Atat timp cat nu am furat continutul sau imaginile Facebook, ci le-am creat pentru clientii nostri, nu am gresit cu nimic”, sustine Kumar.
Clientii despre care vorbeste, in cea mai mare parte site-uri necunoscute precum FaceClub.com sau Umicity.com, nu sunt insa o amenintare foarte mare pentru Facebook. “O problema este mai degraba aplicatia software a Agriya Infoway si altele de acest gen”, considera Jeremiah Owyang, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Forrester Research. Cu alte cuvinte, nu platforma software este avantajul principal al Facebook, mai ales ca orice doritor o are la indemana, ci baza de peste 30 de milioane de vizitatori unici care ii acceseaza paginile in fiecare luna. Numai ca in tarile unde Facebook nu este prezenta, aceste copii au sanse mai mari sa castige utilizatori, lucru care s-a si intamplat. Dincolo de exemplul Germaniei, clone ale Facebook exista si in Rusia, China sau Australia.