Tag: Ungaria

  • UDMR şi MAE se contrează pe tema cererii Ungariei de a înmulţi birourile consulare ale Budapestei în România

    Kovacs a declarat pentru agenţia ungară MTI că liderii MAE nu au discutat această problemă cu UDMR, un motiv în plus ca aceştia să-şi reconsidere decizia. El a apreciat că respingerea solicitării Ungariei în baza principiilor reciprocităţii şi proporţionalităţii cu reprezentarea diplomatică a României în Ungaria este “ridicolă”.

    În prezent, Ungaria are un birou consular la sediul ambasadei din Bucureşti şi consulate generale la Cluj şi Miercurea Ciuc. România are o ambasadă şi un birou consular la Budapesta şi consulate generale la Szeged şi Gyula.

    În replică, secretarul de stat pentru afaceri politice şi relaţia cu Parlamentul din cadrul MAE, Radu Podgorean, face următoarele precizări:

    “Chestiunea stabilirii şi menţinerii de relaţii consulare de către România cu alte state este, potrivit legii, de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care are sarcina realizării politicii externe a statului român.

    Deschiderea de noi oficii consulare pe teritoriul României face obiectului dialogului direct între ministerele de externe român şi al statului interesat.

    Referirea la comunitatea numeroasă a maghiarilor din România prin raportare la comunitatea etnicilor români care trăiesc în Ungaria este una incorectă, întreţinând, voit sau nu, o confuzie care nu are menirea de a contribui la dezvoltarea în continuare, în spirit european, a relaţiilor privilegiate între două state membre UE, precum este cazul României şi Ungariei. Interesele maghiarilor din România sunt reprezentate de statul ai cărui cetăţeni sunt, adică de România.

    Întrucât nu există o practică în materie şi nici o obligaţie constituţională/legală pentru MAE de a se consulta cu partidele politice în chestiuni de natură consulară şi având în vedere faptul că partidele politice, parlamentare sau nu, nu au comptenenţe în a asigura reprezentarea diplomatică şi consulară a României faţă de parteneri externi, Ministerul Afacerilor Externe consideră declaraţiile sus menţionate drept lipsite de obiect.”

     

  • Ungaria va converti toate creditele în valută ale populaţiei în forinţi, până la sfârşitul anului

     El a arătat că nimeni nu poate spune cu certitudine ce costuri vor suporta băncile, având în vedere că acestea vor avea posibilitatea să demonstreze în justiţie corectitudinea contractelor de creditare în valută.

    “Dacă totul va decurge bine, Ungaria va putea spune la revedere împrumuturilor în valută până la Crăciun. Obiectivul este să le convertim în forinţi şi să creăm contracte corecte”, a spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria a redus dobânda cheie la un minim record, din cauza inflaţiei negative

    Banca centrală a redus dobânda la depozitele pe două săptămâni de la 2,4% la 2,3%, în conformitate cu estimările analiştilor, relatează Bloomberg.

    Instituţia a redus dobânda cheie în fiecare din ultimele 23 de luni, de la nivelul de 7% din anul 2012, pe fondul unei creşteri extrem de scăzute a preţurilor.

    Indicele preţurilor de consum a fost negativ în luna mai, ca urmare a reducerilor tarifelor utilităţilor impuse de guvern, care au dus la scăderea costurilor energiei suportate de populaţie.

    “Reducerea de 0,1 puncte procentuale părea o certitudine, interesant este dacă banca centrală va semnala noi scăderi. Anticipăm că această politică va continua, în iulie şi august”, potrivit analiştilor OTP Bank Nyrt.

    Forintul s-a depreciat cu 0,6% de la reducerea anterioară a dobânzii, din 27 mai, fiind cotat marţi la 305,16 unităţi pentru un euro. De la începutul acestui an declinul a fost de 2,6%, monedă ungară înregistrând cea mai slabă performanţă în rândul a 24 de monede emergente evaluate de Bloomberg, după monedele statelor Chile şi Argentina.

    Preţurile de consum au scăzut cu 0,1% în luna mai, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, costurile pentru energie suportate de populaţie coborând cu 12,5%.

    Guvernul condus de premierul Viktor Orban a redus tarifele utilităţilor cu 20% în 2013.

    Banca centrală ţinteşte pe termen mediu o inflaţie de 3%.

  • Şase măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Severina Pascu, UPC România şi Ungaria

    PIB-ul României ar putea creşte cu 2 miliarde de euro prin implementarea unor măsuri instituţionale de sprijin, ceea ce ar însemna o contribuţie a broadband-ului de 8 miliarde de euro în PIB, în 2018. Printre măsurile care pot face ca ţara noastră să poată fructifica potenţialul broadbandului se numară:

    1. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii şi dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice şi a infrastructurii asociate.

    2. Eliminarea interdicţiei de amplasare aeriană şi supraterană, pe domeniul public şi în zona drumurilor publice, a reţelelor de comunicaţii electronice.

    3. Relaxarea regimului fiscal privind reţelele de comunicaţii electronice sau infrastructura necesară susţinerii acestora, prin acordarea de facilităţi fiscale şi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.

    4. Limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili/impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura necesară susţinerii acestora.

    5. Elaborarea de programe publice de educare a populaţiei, pentru ca românii să folosească internetul cu încredere şi să dobândească astfel abilităţi digitale.

    6. Susţinerea şi oferirea de facilităţi pentru ca persoanele cu venituri mici să poată avea echipamente IT&C, cu ajutorul cărora să exploreze universul digital.
     

  • Compania feroviară din Bulgaria discută cu România şi Ungaria introducerea unui tren Sofia-Budapesta

     Trenul va fi inclus, probabil în noul program care va intra în vigoare din decembrie, a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor de la Sofia Anton Ginev pentru agenţia bulgară Focus, citată de Novinite.

    Introducerea trenului Sofia-Budapesta va reface legătura dintre Bulgaria şi Europa Centrală, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Ungariei înăspreşte condiţiile pentru împrumuturile contractate de populaţie

     Banca Naţională a Ungariei vrea să introducă o limită superioară a raportului între valoarea împrumutului şi venituri pentru toate creditele de retail şi să impună reglementări mai stricte privind dovedirea venitului disponibil, potrivit raportului de stabilitate financiară al instituţiei publicat joi, scrie Bloomberg.

    Instituţia ar putea adopta reguli mai ferme în domeniul creditării şi să creeze o “bancă rea”, care să preia activele neperformante.

    Băncile din Ungaria, care plătesc cea mai mare taxă specială impusă instituţiilor financiare din Europa, fac eforturi să ţină sub control creşterea împrumuturilor neperformante, care au reprezentat la sfârşitul anului trecut 18% din totalul creditelor corporatiste şi 18,6% din împrumuturile pentru populaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNS: Cererile de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei, României în procesul la CEJ, aprobate

     Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg o înştiinţare privind aprobarea cererilor de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei şi României în procesul în care CNS atacase refuzul Comisiei Europene de a înregistra iniţiativa cetăţenească privind impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Aceste state au termenul de 25 iunie să depună în scris argumentarea intervenţiei”, a spus Izsak Balazs.

    Ca urmare a aprobării cererilor, cele patru state vor deveni părţi în acest proces.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obligaţiunile României şi Ungariei, printre marii beneficiari ai ieşirilor de fonduri din Rusia

     Eurobondurile României şi Ungariei au generat pentru investitori randamente de 5%, respectiv 4,7%, de la incursiunea preşedintelui rus, Vladimir Putin, în regiunea Crimeea la începutul lunii martie. Chiar dacă obligaţiunile Rusiei au urcat în ultimele două săptămâni, se află încă în declin cu 0,6% în această perioadă, una dintre cele două ţări în scădere dintre cele 56 care intră în componenţa Bloomberg Dollar Emerging Market Sovereign Bond Index, potrivit Bloomberg.

    Recuperarea economică a Europei ajută ţările din Europa de Est să reducă deficitele şi să atragă cumpărători pentru obligaţiunile emise, în timp ce Rusia este afectată de cele mai grave ieşiri de capital începând din 2008, cauzate de conflictul cu Ucraina.

    România şi Ungaria au înregistrat în 2013 cea mai bună situaţie a contului curent de până acum şi sunt astfel mai bine poziţionate pentru a rezista unor turbulenţe la nivel internaţional, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Michelin va închide fabrica din Budapesta şi mută producţia în Polonia, România şi Germania

     “În urma tendinţelor nefavorabile şi concurenţei agresive de pe piaţa europeană a anvelopelor pentru autocamioane, care rămâne volatilă şi a scăzut cu 23% faţă de maximul istoric înregistrat în 2007, Michelin îşi anunţă intenţia de a închide fabrica de anvelope pentru camioane din Budapesta. Decizia reflectă faptul că extinderea unităţii nu mai este posibilă din cauza localizării în spaţiul urban, iar îmbunătăţirea competitivităţii fabricii ar necesita modernizarea excesivă cu echipamente noi”, se arată într-un comunicat publicat marţi de Michelin.

    Producţia fabricii din Budapesta se va încheia la jumătatea anului viitor, iar Michelin promite “măsuri de sprijin la nivel individual” pentru fiecare dintre cei 512 angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce s-ar întâmpla dacă am fi în zona euro

    Pe termen mediu însă, susţine Deutsche Bank, avantajele integrării în zona euro – dispariţia volatilităţii cursului valutar, a costurilor de tranzacţionare şi existenţa BCE drept creditor de ultimă instanţă – ar contrabalansa, pentru majoritatea ţărilor din Est, dezavantajul pierderii independenţei monetare.

    Banca germană consideră că, în ciuda temerilor de o dezintermediere financiară rapidă şi a criticilor privind dominarea sistemelor bancare din ECE de către băncile din Vest, acestea din urmă şi-au menţinut angajamentul în ECE, în virtutea acordului de la Viena din 2009, iar într-o serie de ţări din zonă, ca Polonia sau Slovacia, creditarea începe să-şi revină.