Tag: Strategie

  • De ce renunta Zentiva la Scobutil

    In 1986, Margareta Tanase s-a angajat ca tehnolog in sectia de perfuzabile a Intreprinderii de Medicamente Bucuresti. Lucra de dimineata de la 6 pana la 3 dupa amiaza, cand pleca la facultate, pe care o facea la seral. In doi ani a fost transferata la sectia de tablete, iar apoi a avansat catre pozitii de coordonare, observand intre timp toate schimbarile care au avut loc in fabrica unde lucreaza de 22 de ani. La privatizarea companiei, in anul 1999, Margareta Tanase a devenit manager al unui departament de inregistrare a medicamentelor, dar in acelasi timp a fost si martor al vanzarii diviziei de perfuzabile, primul sau loc de munca – la care noii actionari ai afacerii au decis sa renunte.
    Cand Zentiva a preluat Sicomed, Margareta Tanase lucra in departamentul comercial, urmarind din aceasta pozitie portofoliul de produse, care a crescut destul de mult: “Pe langa portofoliul nostru, care era cel mai mare producator de medicamente din Romania, am beneficiat de cel al Zentiva: din 2006 pana acum s-au fabricat aici aproximativ 200 de produse, dintre care 88 de produse sunt din fostul Sicomed, restul fiind inregistrate in aceasta perioada”. Acum, cei 600 de angajati coordoneaza productia a circa 90 de produse, printre care si marcile-simbol Algocalmin sau Antinevralgic, care au ramas si astazi locomotivele vanzarilor pentru fabrica. In total, spune Tanase, care este acum director operational al companiei, de pe poarta fabricii ies lunar 9,3 milioane de unitati comerciale de comprimate si fiole, care mai apoi sunt vandute pe piata locala, dar si pe cele externe, acolo unde Zentiva este prezenta cu portofoliul sau de medicamente generice (medicamente iesite de sub protectia patentului).
    Prin achizitia Sicomed, urmata de cea a producatorului turc Eczacibasi de anul trecut, Zentiva si-a consolidat pozitia in regiunea Europei Centrale si de Est, devenind astfel tinta ofertelor de preluare. Dupa o oferta initiala respinsa de 1,65 miliarde de euro si o a doua imbunatatita la 1,8 miliarde de euro pentru cele 27,1% dintre actiunile producatorului ceh, Sanofi-Aventis este la un pas de a deveni actionarul majoritar al companiei cehe. De altfel, interesul pentru Zentiva nu este de data recenta, ci din 2006, atunci cand Sanofi-Aventis a devenit cel mai mare actionar la Zentiva, cu o participatie de 24,9%. Saptamana trecuta, tranzactia a fost si aprobata de autoritatile de concurenta europene, singura problema din aceasta categorie fiind deja rezolvata de cand cele doua companii au acceptat sa renunte la 15 medicamente in Romania, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria si Estonia.


    Principala schimbare pe care o va vedea Margareta Tanase – cel putin in prima faza a preluarii Zentiva Romania de catre Sanofi-Aventis – va fi renuntarea la productia de Maalox si Scobutil, cel din urma fiind un brand destul de cunoscut pe piata locala. Zentiva va aduce in portofoliul francezilor o serie de produse generice mature – care au in general marje mai mici decat originalele, dar aduc venituri mai stabile si mai mari in pietele emergente, atuuri deloc de neglijat, spun specialistii. Dar, dincolo de orice context economic, imperativul pentru orientarea catre generice este reducerea numarului de medicamente originale (molecule noi), ceea ce pune sub o alta lumina segmentul producatorilor de generice si biotehnologie; acestia din urma pot oferi completari pentru companiile care au nevoie de o infuzie de noi medicamente in portofoliu.
    “Ca si Novartis (care a preluat producatorul de generice Sandoz – n.red.) cu ceva ani in urma, Sanofi-Aventis vede o oportunitate pentru a acoperi acest segment (medicamentele generice – n.red.) pe o piata farmaceutica sub presiunea continua a reducerii costurilor”, explica Dragos Dinu, partener in cadrul firmei de consultanta in domeniul sanatatii Link Resource.
    Medicamentele generice vor avea, in continuare, de castigat din cauza acestei presiuni, iar mixul lor cu originalele va constitui un avantaj competitiv, dupa modelul impus de Novartis cu divizia Sandoz. Intrata in linie dreapta, achizitia ridica intrebari si la nivel local, unde Zentiva si Sanofi-Aventis se afla in top zece al celor mai mari companii farmaceutice. In cazul in care cele doua vor raporta rezultatele cumulat, atunci piata locala va avea un nou lider.
    Este insa foarte probabil ca aceste doua entitati sa fie coordonate din punct de vedere operational independent, mentinandu-se un echilibru intre cele doua portofolii de medicamente – originale si generice. “Cred ca este gresit sa privim performanta consolidata a grupului, pentru ca, daca este vorba despre cota de piata, atunci segmentele sunt relevante, adica genericele si originalele”, explica Dragos Dinu, partener in cadrul firmei de consultanta in domeniul sanatatii Link Resource.
    Miza cea mare nu este, deci, capacitatea de productie, ci cota de piata. La fel ca si in alte industrii, capacitatile de productie nu mai constituie un avantaj. O companie conglomerat, precum cea care va rezulta in urma acestei preluari, va cauta sa-si optimizeze capacitatile, ceea ce va presupune alegerea acelor fabrici din tari care pot veni cu costuri competitive. Este o oportunitate, dar si un risc, subliniaza Dinu. In Romania, Sanofi-Aventis nu detine nicio unitate de productie proprie, cea mai apropiata din regiune fiind cea a diviziei sale Chinoin din Ungaria.
    “Impreuna cu capacitatile de care dispune Zentiva, putem spune ca exista o concentrare semnificativa de productie in regiune, pe termen lung nefiind excluse optimizari”, este de parere Adrian Lakatos, consultant din domeniul farma. Pentru o companie ca Sanofi-Aventis, expusa pierderilor de patente importante in urmatorii trei ani ani, o singura achizitie nu este de ajuns, mai ales daca e vorba despre un jucator regional precum Zentiva.
    Francezii au un buget de achizitii de pana la 15 miliarde de euro, alti producatori precum Crucell din Olanda si Bristol-Myers Squibb din Statele Unite ale Americii fiind vizati pentru o posibila noua tranzactie. Tendinta de consolidare pe orizontala si chiar pe verticala din industria farmaceutica va continua si la nivel european si pot aparea miscari surprinzatoare. Urmatoarea mare tranzactie care va avea impact si pe piata locala este vanzarea Actavis (prezent in Romania prin fosta fabrica Sindan) catre un jucator mai mare, printre posibilii cumparatori numarandu-se si Novartis.
    Daca preluarea s-ar realiza, Novartis ar putea sa-l devanseze pe Roche, actualul lider. O noua consolidare pe piata locala ar face ca in urmatorii cinci-sase ani topul sa fie condus de trei mari producatori, cu peste 10% cota de piata fiecare.
    In rest, Romania este destul de “saraca” in scenarii de acest gen, singurele tinte vizibile pentru preluare fiind Antibiotice Iasi si LaborMed. Dar, spun analistii, dat fiind ca Antibiotice inca nu a fost privatizata, iar LaborMed se afla in plin proces de crestere de cand a fost preluat in 2008 de fondul de investitii Advent International (cel care a detinut si Terapia inainte de vanzarea catre Ranbaxy), niciuna dintre aceste companii nu va face obiectul unei preluari mai inainte de 2010-2011.

  • Distributia IT ramane in urma

     “In cel mult cinci ani vom vedea o dublare a pietei, urmand ca in alti sapte sau opt ani distributia IT sa ajunga la 4 miliarde de euro, in conditiile unei cresteri anuale de 20%, poate chiar 25%”, spunea in 2007 Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, al patrulea cel mai mare distribuitor IT din Romania dupa cifra de afaceri. Optimismul lui Stanciu avea atunci la baza experienta ultimilor ani, cand industria a crescut nestingherita, dar si perspectiva ca Romania ar deveni in curand o piata interesanta pentru distribuitori de talie mondiala, care ar putea astfel intra in competitie. De atunci s-au schimbat multe.

    Anul trecut s-a incheiat prost, dupa ce toti principalii distribuitori IT si-au revizuit asteptarile de crestere, iar ultimul trimestru, in mod obisnuit un sezon de varf, pana acum nu s-a aratat favorabil vanzarilor. Pe langa volatilitatea cursului valutar, una dintre cele mai mari probleme acuzate de companiile de distributie o reprezinta stocurile. In lipsa finantarilor si a cresterii sau macar a men­ti­nerii nivelului de consum, multi dintre retaileri au ramas cu stocuri foarte mari, pe care acum se afla in incapacitatea de a le plati.
     
    “Cred ca deja nu se mai poate pune problema incetinirii ritmului de crestere pentru 2009. Piata va fi in scadere, chiar una foarte mare, probabil undeva in jurul a 30%”, corecteaza Stanciu optimismul cu care a privit pana acum industria, anticipand ca 2009 va aduce pentru distribuitori o scadere considerabila a comenzilor, pe fondul micso­rarii vitezei de rotatie a stocurilor in retail.
     
    Stanciu a taiat 10 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) din cifra de afaceri bugetata pentru anul trecut, pana la 125 de milioane de dolari (96,8 milioane de euro), asteptand totusi o crestere fata de 2007 de aproximativ 20%. Explicatia pentru cei 20% ar fi ca Asesoft a facut in permanenta “curatenie” in randul angajatilor, acum compania lucrand cu 90 de oameni, si a cautat sa adauge mereu in oferta produse cautate pe piata, care sa asigure un rulaj pozitiv. Spre exemplu, in gama monitoarelor si a televizoarelor cu ecran plat, care asigura 17,5% din afacerile Asesoft, dar care au inregistrat o scadere de 9% a vanzarilor in trimestrul al treilea, compania a adaugat si brandul LG, iar in gama notebook-urilor a semnat un contract cu Dell, o mare parte din stocul initial fiind deja vandut.
     
    Altii insa reduc numarul de branduri distribuite. Tornado Sistems, spre exemplu, distribuie acum 21 de branduri, fata de 30, cate erau in toamna anului 2007, printre brandurile puse in asteptare numarandu-se Kodak sau BenQ, adica din cele orientate spre consumatori care in contextul crizei si-au redus interesul fata de asemenea produse. Astfel de ajustari nu sunt insa intotdeauna o decizie voluntara a managementului companiei, ci si un efect al schimbarii strategiei producatorilor, care reduc la randul lor numarul partenerilor prin intermediul carora isi distribuie produsele pe piata romaneasca.
     
    “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”, conchide John Cusa, directorul executiv al Tornado Sistems, cu mentiunea ca intreaga piata va trece printr-un proces de reorganizare si consolidare, care va avea drept rezultat restrangerea numarului competitorilor si orientarea unora dintre ei pe nise. Cusa s-a intors la carma companiei dupa un an de pauza, timp in care aceasta pozitie a fost ocupata de Gerald Maier, un austriac adus de Eugen si Liviu Lepadatu, proprietarii Tornado Sistems, pentru a reorganiza compania la nivel intern, prin redefinirea departamentelor, optimizarea procedurilor si cresterea nivelului de comunicare intre angajati.

    Viziunea lui Maier a fost insa prea putin adaptata contextului pietei romanesti, asa incat, daca la nivel intern compania are acum o serie de procese mai bine puse la punct, in ce priveste pozitia pe piata distributiei IT, rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor. Maier nu a intuit perioada dificila ce avea sa se instaleze in economie si nu a actionat in consecinta cu privire la liniile de business ale Tornado Sistems. “Acum, criza ne-a pus in garda, mai ales ca greul de-abia acum urmeaza. Asa se explica si de ce am facut curatenie printre branduri”, spune Cusa.

     
    Compania a redus si din personal, dar numai din randul angajatilor care se ocupau de brandurile puse in asteptare de Tornado Sistems. Este vorba despre o diminuare cu 30% a numarului de angajati, pana la 120, compania nemaiavand in plan alte disponibilizari. “Doar daca lucrurile se mai inrautatesc, exista posibilitatea sa mai renuntam la unele branduri, ceea ce ar face necesara reducerea in continuare a personalului”, apreciaza directorul companiei de distributie.
     
    Cusa trage linie si se declara totusi multumit de faptul ca Tornado Sistems nu va inregistra o scadere a afacerilor. Este drept, ajustarea asteptarilor si-a facut loc si in cazul sau: de la 130 de milioane de euro, cat planificase initial, directorul companiei anticipeaza o stagnare a afacerilor fata de 2007 in jurul cifrei de 90-95 de milioane de euro, situatie in care compania ar urma sa se afle si anul acesta. In schimb, intr-o piata unde marjele de profit scad din ce in ce mai mult, media fiind acum in jur de 1%, Cusa crede ca in 2009 compania va inregistra o marja neta de cel putin 2%. “Este efectul strategiei de a pastra numai brandurile strategice, care ne aduc in continuare vanzari bune”, sustine el.

     

  • Cum arata revolutia la Time Warner




    Intr-o sambata dimineata devreme, acum cateva saptamani, in locuinta sa din Los Angeles, Barry M. Meyer a scos o foaie de hartie din fax, a tras aer in piept si a ridicat-o spre lumina unei ferestre din apropiere. Suma de pe foaie era uluitoare: 66 de milioane de dolari si ceva.


     

    Incasarile din prima zi pentru “Cavalerul negru” din seria Batman tocmai stabilisera un record. Si din nenumarate motive – inclusiv minunata interpretare a personajului Joker de catre regretatul Heath Ledger – filmul inca umple salile cu un ritm care l-ar putea plasa imediat dupa “Titanic” pe lista celor mai rentabile filme ale tuturor timpurilor.

     

    Meyer este presedintele Warner Bros., studiourile hollywoodiene din spatele “Cavalerului negru”, iar filmul si-a avut debutul intr-un moment de cotitura pentru Time Warner, compania care detine studiourile. Dupa ce Jeffrey L. Bewkes a preluat in ianuarie functia de director executiv al Time Warner, politica s-a schimbat – prioritatea va fi de aici inainte ceea ce se numeste creare de continut (filme si show-uri de televiziune), iar aceasta se va corela cu simplificarea structurii devenite prea ramificate a grupului, dupa doua decenii de fuziuni. Divizia Warner Bros., bijuteria coroanei, ar urma sa ajunga astfel din nou mai aproape de privirile Wall Street-ului.

    Time Warner, initial rezultatul contopirii dintre vechiul studio Warner si imperiul de reviste Time Inc., a crescut si include acum Turner Broadcasting, America Online, o companie de cablu si canale cu greutate, ca HBO. Unor analisti le-a venit greu sa mai judece acest Goliat, pe masura ce grupul a crescut si a devenit cea mai mare companie de media din lume.

     

    La fel, se pare, le-a fost si unora dintre sefii companiei. “Intotdeauna a fost frustrant ca, oricat de bine ne-am descurca, nu e decat o picatura intr-un ocean”, spune Meyer despre contributia Warner la venitul total al Time Warner. “Glumim spunand ca putem sa avem cel mai grozav an din istorie, dar daca AOL rateaza cu o zecime de punct targetul de publicitate, acela va fi titlul din ziare.”

     

    Mai buna sau mai rea, performanta Warner va fi mult mai evidenta in anii urmatori, pentru ca zilele in care Time Warner avea de toate pentru toate canalele media au apus. Deocamdata, Bewkes axeaza viitorul companiei pe trei mari furnizori de continut: Warner Bros., Turner Broadcasting (care include posturile TNT, TBS si CNN) si HBO. De asemenea, poarta discutii interne privind achizitii in industria filmului si in televiziune. In rest insa, cuvantul de ordine este restrangere. Operatiunile de cablu ale Time Warner se despart de restul companiei, golind de continut notiunea de corporatie media, asa cum era ea odinioara cunoscuta, raspandita de consultantii de afaceri si specialistii in fuziuni, cum ca distributia si continutul ar trebui sa se afle sub acelasi acoperis.

     

    Bewkes urmareste, de asemenea, sa vanda AOL sau, mai probabil, sa gaseasca un partener ca Yahoo! sau Microsoft care sa il preia, lasand Time Warner cu un procent mic in cadrul companiei online.

     

    E mai putin clar cum divizia Time Inc, care editeaza reviste ca Time, People, In Style, Fortune si Sports Illustrated, se va plia pe strategia lui Bewkes. Conform unor surse din interiorul Time Warner, e probabil ca divizia de publishing sa fie redusa la doar cateva dintre cele mai profitabile titluri. Unii analisti prezic ca Time Warner va incerca sa vanda cu totul aceasta divizie, dar numai daca se imbunatatesc conditiile de piata.

    Ceea ce este clar e faptul ca Bewkes isi leaga soarta de companii care sunt colosi de necombatut in industriile lor si cu branduri de talie globala. Ele reprezinta de asemenea antiteza ideii conform careia crearea de continut de catre grupurile media pentru mase este depasita si ca de fapt cultura populara s-a spart in nise si continut generat de catre utilizatori, de genul clipurilor video cu buldogi pe skateboarduri.

     

    Pregatiti-va deci, spune Bewkes, pentru ceva spectaculos la nivel mondial. “In lume, consumul de produse de divertisment creste rapid”, precizeaza el. “Intrebarea este cum le oferi – dar si cum esti platit pentru ele?” Trioul la care Bewkes tine cel mai mult se confrunta cu probleme distincte: HBO este sub presiunea constanta de a ramane un formator de gusturi culturale si de a gasi noi resurse pentru a inlocui hituri precum “Clanul Soprano” si “Sex and the City”, in timp ce compania de cablu Turner Broadcasting e inca vulnerabila la fluctuatiile pietei de publicitate si la cele ale gusturilor publicului, care urmareste din ce in ce mai mult productii video online. La randul sau, Warner trebuie sa produca filme si show-uri de televiziune intr-un moment in care e mai greu – desi nu imposibil (vezi “Cavalerul negru”) – sa atragi audiente mari. Aceasta situatie este inrautatita de faptul ca motorul de crestere al industriei – vanzarile de DVD-uri – a ince­tinit pana aproape de stagnare. (Sefii de la Warner se grabesc sa scoata in evidenta ca vanzarile de DVD-uri nu au luat-o totusi la vale, asa cum prezisesera unii analisti.)

  • Mai ieftin ca-n China




    Canon a renuntat sa-si mai extinda fabricile din China sau sa ridice altele noi si, in loc, isi va dubla – pana la 8.000 – numarul de angajati de la o fabrica din afara capitalei Vietnamului, Hanoi. In apropiere, Nissan isi extinde un centru de inginerie mecanica. Hanesbrands, compania de lenjerie intima cu sediul in Winston-Salem, California de Nord, construieste si ea doua fabrici in aceasta regiune, la fel ca si Texhong Textile Group din Shanghai.








     

    O lunga lista de ingrijorari in privinta Chinei sta in spatele acestei tendinte: inflatie, penurie de forta de munca si de energie, o moneda in continua apreciere, politici guvernamentale in schimbare, chiar si posibilitatea unor tulburari sociale de amploare intr-o buna zi. Dar cea mai importanta dintre ele e ca salariile din China cresc cu 25% pe an in dolari, in multe domenii, si China nu mai e asa un chilipir.

     

    Companiile folosesc strategia “China plus unu” ca sa reduca riscurile de supradependenta de fabricile dintr-o tara. Corporatiile multinationale “iau in calcul toata lumea si vor sa mentina un echilibru” intre China si alte state, spune Edward Kang, directorul executiv de la Ever-Glory International, un producator de articole sportive din Nanjing, China. Ever-Glory, care vinde catre Wal-Mart, construieste la randul sau o fabrica in Vietnam.

    Companiile care mai raman in China cauta cu disperare sa tina costurile sub control. “Ne vom pastra capacitatea din China, dar vom creste gradul de automatizare si vom reduce numarul angajatilor”, spune Laurence Shu, directorul financiar al companiei Texhong din Shanghai, unul dintre cei mai mari producatori de articole textile din bumbac si elastan. Ca sa scada costurile cu forta de munca, Hanesbrands construieste o fabrica intens automatizata in Nanjing. Dar compania mai construieste o alta fabrica in Vietnam, pe langa cea pe care a cumparat-o aici, si inca doua in Thailanda. 

     

    Gerald Evans, presedintele pentru livrari globale la Hanesbrands, spune ca, in comparatie cu China, “in Vietnam si in Thailanda am gasit mai multa disponibilitate imediata atat pentru teren, cat si pentru forta de munca”. Hanesbrands va muta o parte din productie din Mexic si America Centrala catre Asia.

     

    In China, unde zonele rurale nu prea mai abunda in tineri muncitori apti de lucru pe care sa-i trimita fabricilor, salariile au crescut cu peste 10% pe an pentru multi dintre cei de pe linia de productie. Iar pentru muncitorii calificati, precum tehnicienii mecanici, salariile cresc si mai repede.

     
    Trebuie spus insa ca, desi companiile cauta alte locuri ca sa-si fabrice produsele, se lovesc si in alte parti de economii supraincalzite: in Vietnam, spre exemplu, inflatia a fost de 25,2% in mai. Totusi, pe de alta parte, China incepe sa renunte la obiceiul de a percepe impozite reduse de la companiile detinute de straini, in timp ce Vietnamul inca le ofera investitorilor un impozit zero pentru primii patru ani si o reducere la jumatate a impozitului standard de 10% pentru urmatorii zece ani.
     

    In provinciile de pe coasta, cu acces rapid la porturi, chiar si muncitorii necalificati castiga acum 120 de dolari pe luna la 40 de ore lucrate saptamanal, iar adesea sensibil mai mult. Muncitorii din fabricile vietnameze castiga cam 50 de dolari pe luna la 48 de ore lucratoare in fiecare saptamana, inclusiv sambata.

     

    Texhong estimeaza ca pentru fiecare lucrator chinez din domeniul textilelor, costurile medii cu forta de munca vor creste cu 16% in acest an, incluzand aici cresterile in costurile cu beneficiile suplimentare, comparativ cu cele 12%, cu cat au crescut anul trecut. Noile reglementari fac mai dificil pentru companii sa evite plata beneficiilor, precum contributiile la fondurile de pensii, crescand si mai mult costurile cu forta de munca. Cand aceste cresteri se combina cu o moneda care se apreciaza fata de dolar cu un ritm anual de pana la 10%, costurile cu forta de munca in China urca pana la 25% pe an sau chiar mai mult. Iar inflatia in China – peste 8% in februarie, martie si aprilie si 7,7% in mai – indica perspectiva ca aceste costuri sa creasca si mai mult in curand.

     

  • Centimetrul virtual








    “Prin natura noastra suntem reticenti la nou, iar vanzarile pe internet de haine si obiecte vestimentare nu fac exceptie”, sustine Cristina Berdea, project manager la Garderoba.ro, un magazin online de haine lansat in luna martie. Comerciantii incearca sa inlature aceasta reticenta prin diverse strategii, cum ar fi consilierea clientilor inainte de achizitie sau faptul ca accepta returnarea produselor cumparate, in termen de 10 zile, indiferent de motivul adus de client.




     

    “Garderoba.ro a lansat inclusiv o campanie, Centimetrul Garderoba, prin care a trimis cate un centimetru tuturor vizitatorilor inregistrati pe site, astfel incat acestia sa-si poata determina exact masurile pentru produsele dorite”, afirma Berdea. In perioada campaniei, care va fi reluata in perioada urmatoare, au fost create peste 300 de conturi.

     

    Garderoba.ro a necesitat o investitie de 5.000 de euro, in cea mai mare parte pentru dezvoltare si design, promovarea (prin bloguri si site-uri pentru femei, de genul kudika.ro sau flu.ro) avand o pondere redusa. Site-ul numara peste 4.000 de vizitatori unici pe luna, cifra care s-ar putea dubla pana la finalul anului, potrivit estimarilor Cristinei Berdea. In ce priveste vanzarile, magazinul inregistreaza in jur de 30 de comenzi lunar, valoarea medie a unei cumparaturi fiind de 135 de lei. “Pana acum, oamenii au cumparat in general cate un singur produs, testand astfel modul de livrare si calitatea hainelor achizitionate”, spune project managerul Garderoba.ro. Cu toate acestea, incasarile de pana acum ale magazinului se ridica la aproximativ 15.000 de lei, cu o marja de profit de 10-15%.

     

    Singura problema ar fi faptul ca pe site sunt disponibile momentan doar haine din colectia Otto Hermann. Insa proprietarii Garderoba.ro – Cristina Berdea, Vasile Berdea, Adrian Gut si Istvan Hoka – nu exclud colaborari viitoare si cu alti furnizori de articole vestimentare.




  • Cat costa Dacia Sandero

    Modelul hatchback in gama Logan nu reprezinta o premiera, Sandero fiind vandut de la sfarsitul anului trecut sub brandul Renault in tari din America de Sud precum Brazilia.
    Sandero reprezinta a cincea varianta de caroserie derivata din platforma Logan, dupa sedan, MCV (break), van (furgoneta) si pick-up. O data cu aparitia pe piata a Sandero, Dacia va lansa si o varianta restilizata a modelului sedan, cel mai probabil spre sfarsitul anului sau inceputul anului viitor.

    In plus, un al saselea model derivat din platforma Logan – un SUV (vehicul cu tractiune integrala) va fi lansat pe piata spre sfarsitul anului viitor, potrivit informatiilor disponibile pe piata.
    Pana atunci, gama Sandero este alcatuita din cinci variante de echipare si doua motorizari pe benzina al caror pret variaza intre 6.890 euro si 9.850 euro, cu TVA, potrivit oficialilor Dacia.
    Versiunea de baza include printre alte dotari airbag pentru sofer, ABS (sistem impotriva blocarii rotilor la franare) si AFU (asistenta la franarea de urgenta).

    In urmatoarea perioada Dacia va organiza in Croatia si primul drive-test cu modelul Sandero.

    Cititi aici mai multe despre povestea Sandero.

  • Pariul pe Est al CEO-ului OMV

    “Putini directori executivi occidentali au
    sesizat oportunitatile de afaceri care s-au ivit odata cu colapsul
    comunismului din Europa de Est asa cum a facut-o Wolfgang
    Ruttenstorfer, CEO al OMV Group”, scria in iunie 2004 Business
    Week. Intr-un reportaj despre “veteranul OMV”, care lucreaza in
    compania petroliera austriaca din 1976, revista americana sublinia
    tocmai faptul ca Ruttenstorfer astepta cu nerabdare sfarsitul
    anului 2004, cand spera sa castige licitatia de privatizare a
    Petrom. Pentru ca, dupa cum sublinia revista si dupa cum admitea si
    Wolfgang Ruttenstorfer, achizitia Petrom il putea aduce foarte
    aproape de tinta pe care si-a impus-o la preluarea scaunului de
    director executiv al OMV, si anume atingerea unei cote de piata de
    20% in Europa Centrala si de Est in 2008.

    In acest an, Wolfgang Ruttenstorfer are trei aniversari: sase ani
    de cand face afaceri pentru OMV in Romania, sase ani de cand e CEO
    al OMV si atingerea a 20% cota de piata in Europa Centrala si de
    Est – tinta asumata cand a preluat conducerea companiei. Luand in
    considerare ca Petrom e cea mai mare companie petroliera integrata
    din tara si cea mai mare firma listata la bursa, nu-i gresit daca-l
    numim pe austriac cel mai puternic strain din Romania.

    Acum, Ruttenstorfer si-a mai rarit vizitele la biroul sau de la
    Bucuresti: strategia pe care a imaginat-o pentru estul Europei in
    2002, cand a ajuns la sefia OMV, a functionat, iar restructurarea
    Petrom nu mai are nevoie de aprobarea lui la fiecare pas. Cand
    vorbeste despre Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer devine chiar mai
    mandru decat atunci cand povesteste despre cei 50 de ani pe care ii
    aniverseaza Schwechat, principala rafinarie a OMV, aniversare
    gratie careia interviul cu BUSINESS Magazin a avut loc chiar in
    interiorul rafinariei. Petrom pare mai important pentru
    Ruttenstorfer decat alte proiecte: atat pentru ca este cea mai mare
    realizare a sa de cand e CEO al OMV, cat si pentru ca in ultimii
    trei-patru ani, cam o data la patru zile, austriacul venea la
    Bucuresti. “Este singurul loc unde mai am un birou al meu, in afara
    de sediul OMV din Viena”, spune Wolfgang Ruttenstorfer. Numele lui
    a aparut pe o usa din sediul central al Petrom imediat dupa
    preluarea companiei: “In primii ani, munca a fost foarte intensa si
    a fost necesara prezenta mea”, spune Ruttenstorfer.

    Acum, dupa trei ani de la preluare si aproape trei miliarde de euro
    investiti in compania cumparata cu 1,5 miliarde de euro,
    Ruttenstorfer vine la Bucuresti mai rar, o data la doua saptamani.
    “Cand vin, vin pentru sedintele de management si ca sa vad echipa,
    dar si ca sa ma intalnesc cu autoritatile, cu oameni din guvern,
    dar si cu oameni de afaceri cu care avem relatii”, spune seful OMV,
    care spune ca programul mai lejer de la Bucuresti vine din faptul
    ca acum lucrurile s-au mai asezat, planul de investitii fiind facut
    pana in 2010.

    Din primul an al mandatului sau de CEO al OMV, Ruttenstorfer a
    marcat intrarea in Romania prin achizitia unui pachet de 25,1% din
    Petromidia, rafinaria abia achizitionata de omul de afaceri Dinu
    Patriciu. Din data de 19 septembrie 2002, cand a batut palma cu
    Dinu Patriciu si s-a aflat pentru prima oara fata in fata cu
    jurnalistii de la Bucuresti, Wolfgang Ruttenstorfer a decis ca
    Romania trebuie sa aduca grupului acea cota de piata de 20% in
    retailul cu produse petroliere in regiunea Europei Centrale si de
    Est. La cateva luni dupa tranzactia cu Rompetrol, statul roman
    scotea Petrom la privatizare (intentii de privatizare a companiei
    mai fusesera in 1998, apoi in 2001), iar Ruttenstorfer s-a
    concentrat pe castigarea acestei licitatii. “Colaborarea noastra cu
    OMV a inceput undeva la sfarsitul anului 2002, cand OMV a inceput
    sa se gandeasca serios la piata romaneasca”, spune Manuela Nestor,
    asociat al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston
    Petersen, care a consiliat OMV in tot procesul de privatizare a
    Petrom si a ramas una dintre principalele case de avocatura cu care
    lucreaza OMV pe piata romaneasca, pentru diverse tranzactii,
    inclusiv achizitii sau vanzari de active.

    “OMV si-a dorit intens achizitionarea pachetului majoritar de
    actiuni la SNP Petrom si in acest scop a alocat un numar
    impresionant de experti care au analizat situatia Petrom, au
    participat la intocmirea ofertei, au gandit strategii de negociere.
    Domnul Ruttenstorfer a fost permanent implicat in toate fazele
    procesului de achizitie”, spune Manuela Nestor, incercand sa
    explice de ce a iesit atunci castigatoare OMV, una dintre cele mai
    mici companii intrate in cursa pentru privatizarea Petrom. Pentru
    OMV, Petrom “era cruciala” pentru dezvoltarea in zona, spune
    Manuela Nestor: grupul austriac nu mai avea o a doua sansa de a
    deveni lider regional daca nu ar fi reusit sa cumpere compania
    romaneasca.

    Ulterior, Petrom a trecut prin mai multe etape de restructurare.
    Planul de investitii pentru restructurarea Petrom prevede acum
    pentru urmatorii trei ani investirea a 4,5 miliarde de euro, in
    special in segmentele de explorare, productie si rafinare. Mai
    precis, dupa cum explica Ruttenstorfer, este vorba de investitii de
    1,5 miliarde pe an din 2008 si pana in 2010: “Investitiile sunt mai
    mari decat ne asteptam si noi initial, deoarece Petrom are nevoie
    de multe investitii, iar noi trebuie sa grabim lucrurile si sa
    terminam modernizarea intr-un timp mult mai scurt decat cel estimat
    initial, pentru a avea rezultate bune”.

  • BERD a adoptat strategia pentru Romania

    "In perioada urmatoare, BERD se va concentra asupra sectorului companiilor private, energiei si infrastructurii, pentru a sprijini productia si pentru a ajuta Romania sa maximizeze avantajele statutului de membru al UE", se arata intr-un comunicat al institutiei internationale.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Ofensiva japoneza in industria auto

    Intrarea pe piata in mod direct cu o reprezentanta a adus pentru Mazda sau Honda vanzari cel putin duble in primul trimestru al acestui an, marcile japoneze inregistrand o crestere cumulata a vanzarilor de aproape peste 70%, pana la 6.300 de masini, potrivit statisticilor APIA. Si aceasta in conditiile in care piata de import a inregistrat o crestere de peste 25% in aceasi interval, iar marcile frantuzesti, spre exemplu, au scazut cu mai mult de 4%, Renault, liderul pietei in ultimii zece ani, pierzand chiar locul intai intre marcile de import.

    “Modelul Laguna III abia a fost lansat pe piata, in timp ce Megane si Clio, “locomotivele” marcii Renault au ajuns la maturitate si, implicit, spre final de cariera”, a spus Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.

    Cu toate acestea, situatia din Romania este inca departe de cea inregistrata la nivel mondial unde Toyota a urcat constant in clasament si se lupta cu General Motors pentru pozitia de lider. Astfel, in primele trei luni ale anului, Renault, Peugeot si Citroën au vandut impreuna cu 50% mai mult decat cele sapte marci japoneze la un loc. Anul trecut, vanzarile de marci frantuzesti erau de peste doua ori mai mari decat ale celor japoneze. De ce au crescut marcile japoneze atat de mult?

    “Preferintele clientelei romanesti pentru Toyota sunt inclusiv determinate de faptul ca aceasta este, potrivit studiilor internationale, una dintre cele mai fiabile marci. In plus, repozitionarea preturilor automobilelor Toyota le-a facut mai accesibile”, a subliniat Stroe.

    Cele mai bine vandute modele ale marcii pe piata locala in primele trei luni au fost Avensis (modelul din clasa medie), urmat de Yaris (clasa mica) si Corolla (segmentul compact).

    “In 2008 vanzarile Toyota pe piata locala vor creste cu 30% datorita dezvoltarii retelei. Incetinirea ritmului de crestere de la peste 70% la 30% se va datora factorilor externi, precum taxa de prima inmatriculare (devenita taxa de mediu – n.red.). Un alt factor care va influenta vanzarile va fi evolutia leului in comparatie cu moneda europeana”, a spus Mihai Bordeanu, directorul comercial al Toyota Romania.

    Cea mai importanta crestere intre toate marcile japoneze a fost inregistrata de Mazda (vanzari mai mari de sase ori), in conditiile in care in primul trimestru al anului trecut vanzarile au fost de mai putin de 100 de masini, iar martie 2008 a fost luna cu cele mai ridicate vanzari de la intrarea marcii pe piata romaneasca.

    Potrivit oficialilor, principalul motiv care a dus la aceasta crestere a fost innoirea portofoliului de modele in primele trei luni ale acestui an (Mazda 2, CX-7 si Mazda 6). In plus, numarul distribuitorilor Mazda va creste in acest an la 20, prin deschiderea a 11 noi showroom-uri.

    Planuri mari are si Honda, marca nipona avand stabilit pentru acest an un obiectiv de vanzari de 3.500 de masini, fata de aproximativ 2.000 anul trecut, potrivit declaratiilor lui Florin Tudor, country manager in cadrul Honda Trading Romania. Mai este insa cale lunga pentru ca soricare dintre marcile japoneze sa ajunga la un volum anual de 20.000-30.000 de unitati, precum Renault, Volkswagen, Skoda sau Ford.

    Bilantul primului trimestru
    Vanzarile de masini japoneze au inceput de anul trecut sa inregistreze un ritm accelerat de crestere, pe masura ce tot mai multi producatori au decis sa intre pe piata locala prin intermediul unei reprezentante sau al unui importator propriu.

  • S-au linistit apele

    Principalele conturi de media disputate in aceasta perioada au fost Romtelecom, Inbev, Star Foods, Raiffeisen Bank, Citroën si Petrom. Primele doua, spun oamenii din piata, sunt si cele mai importante. „Potrivit estimarilor mele, cele doua conturi ajung probabil fiecare undeva la 10 milioane de euro. Poate ca numai Inbev are intre 8 si 10 milioane de euro“, a declarat pentru Business Magazin Daniel Gavrila, consultant media, fost managing director al agentiei de publicitate Lowe.

    Producatorul de bere Inbev include marcile Bergenbier, Beck’s, Stella Artois, Lowenbrau, Noroc, iar contul a fost castigat de agentia Starcom, divizia de media a grupului Leo Burnett. Agentia a ajuns in finala alaturi de Mediaedge:cia si OMD. Universal McCann, cea care detinea contul pana anul trecut, nu a mai participat la licitatie.

    In cazul contului producatorului de chips-uri Star Foods, ce apartine grupului PepsiCo International, Starcom nu a ajuns decat in finala, licitatia fiind castigata de MediaCom (divizia de media a grupului de comunicare WPP). „Star Foods este pe locul cinci in topul clientilor agentiei, in functie de bugetele investite. Cu toate acestea, e superficial sa privim lucrurile doar din punctul de vedere al bugetului. Media nu inseamna doar buying, chiar am trecut in alta faza. Am vazut clienti mari ineficienti, la fel cum am vazut conturi de marime medie foarte profitabile. La noi agentiile de media se bat pe conturi mari pentru ca le asigura o pozitie in piata si pot sa speculeze tot felul de oportunitati, iar in conditii de netransparenta pot sa faca un profit foarte bun“, spune Carmen Lixandru, managing director al MediaCom Romania.

    Dar cat de mare este un cont mare? In opinia lui Gavrila, acesta trebuie sa aduca minimum 100.000 de euro profit net agentiei. „Sunt conturi care aduc 500.000 – 600.000 de euro si sunt conturi in care bugetul este doar o parte din aisberg. Sunt mult mai multi bani in alte activitati“.

    Contul Citroën castigat de OMD, parte a grupului Omnicom Media, se afla intre primii cinci clienti ca valoare in portofoliul agentiei, dupa Henkel, McDonald’s, Chipita si Walmark. In disputa pentru contul Citroën au ramas in finala, alaturi de OMD, agentiile Media Planning si Starlink. „Citroën este un client de retea si am avut acces la informatii si din cadrul retelei. In plus, nici brief-ul nu a fost extrem de complex si ne-am mobilizat destul de repede“, a declarat Carmen Tudosie, CEO la Omnicom Media Group Romania.

    Singurul grup bancar care a organizat un pitch in aceasta perioada a fost Raiffeisen, iar castigatorul a fost agentia United Media, divizia de media a grupului grec de comunicare Ashley & Holmes. Dupa cum spune Dana Bulat, managing director al United Media, agentia nu a participat sezonul acesta decat la doua pitch-uri, Raiffeisen si Romtelecom. Pe primul l-a castigat, iar unii dintre jucatorii din piata vad castigatoare agentia si in cazul celui de-al doilea, in conditiile in care serviciile de media ale Cosmote, Romtelecom si Germanos vor fi grupate intr-o singura agentie.

    La finalul anului trecut, si Petrom, cea mai mare companie de pe piata, a organizat o licitatie de media, contul fiind castigat de agentia Optimedia (parte a grupului Publicis Romania) in fata Universal McCann. Bugetul de media al companiei petroliere este estimat la aproximativ 5 milioane de euro.

    Urmatorul client care va organiza un pitch pe segmentul media se pare ca va fi, spun surse din piata, producatorul de dulciuri Kandia Excelent, al carui cont il detine in prezent Universal McCann.

    In ceea ce priveste segmentul de strategie si creatie, in ultima perioada au fost anuntati castigatorii pentru conturile GE Money, Petrom – conturi care au revenit Leo Burnett, dar si pentru brandurile de bere Heineken si Golden Brau, adjudecate de McCann Erickson. Leo Burnett a anuntat recent adaugarea in portofoliul sau a inca doi clienti, Elite si Bergenbier (doar activitatile legate de fotbal, Bergenbier fiind sponsorul echipei nationale a Romaniei), de data aceasta fara licitatie.