BusinessMagazin

Tag: producator

  • În timp ce unii producători români se plâng de o conspiraţie a marilor lanţuri de supermarket-uri împotriva lor, un producător din Ialomiţa a dat lovitura

    Auchan şi Carrefour se bat pe producţia lui iar recent a aflat că acest tip de pepene, hibridul Janosek, este foarte bun pentru diabetici deoarece conţine un nivel scăzut de zaharuri.
    Nicolae Paraschiv (50 de ani), din localitatea Slobozia, citat de agrointel.ro:

    „Mă ocup de pepeni de vreo 20 de ani. După Revoluţie, la vreo 6-7 ani am început să pun lubeniţă. Iniţial a fost un hobby până când a devenit afacere. Ne-am chinuit, am cumpărat tot mai mult pământ şi altceva ce să pui, dacă nu pepeni? Eu nu m-am gândit să cultiv pepene cu miez galben, în schimb piaţa „s-a gândit”. Ei au vrut să vină şi cu altceva pe piaţă”, a spus ialomiţeanul.

    Un lucru la care fermierul din Slobozia nu se aştepta a fost ca hibridul ales de el pentru cultura de pepene galben – hibridul Janosek, dă rezulte foarte bune chiar şi pentru diabetici, Janosek având un conţinut scăzut de zaharoză.

    „Pepenele cu miez galben pe care îl pun eu nu prea e dulce. Unii spun că e bun şi pentru cei care au diabet, pentru că nu are foarte multă zaharoză în el şi este foarte bun. Am prieteni care aveau rude cu diabet şi mi-au zis să le dau şi lor, pentru că au auzit că este foarte bun. Au mâncat şi nu au avut nicio problemă. M-am mirat şi eu. Pui un produs şi te trezeşti că îl pot mânca şi alţii care nu aveau voie să mănânce. Chiar a fost o surpriză şi pentru mine când am auzit”, a declarat încă uimit ialomiţeanul.

    Nicolae Paraschiv a cultivat anul acesta şase hectare de pepene cu miez galben şi singurul regret al fermierului este că nu a pus o suprafaţă mai mare întrucât s-a dovedit a fi un real succes pe piaţă.

    „Fac parte dintr-o cooperativă, suntem 5 băieţi, avem mai mult pământ. Eu am pus pepene cu miez galben pe vreo 6 ha anul acesta, dar a fost o greşeală. Trebuia să punem mai mult. Nu am ştiut că cererea este aşa mare şi am pus mai puţin. S-a cerut foarte, foarte mult, Carrefour în general ne-a cerut foarte mult, iar acum văd că şi Auchan cere cantităţi mari.

  • În timp ce unii producători români se plâng de o conspiraţie a marilor lanţuri de supermarket-uri împotriva lor, un producător din Ialomiţa a dat lovitura

    Auchan şi Carrefour se bat pe producţia lui iar recent a aflat că acest tip de pepene, hibridul Janosek, este foarte bun pentru diabetici deoarece conţine un nivel scăzut de zaharuri.
    Nicolae Paraschiv (50 de ani), din localitatea Slobozia, citat de agrointel.ro:

    „Mă ocup de pepeni de vreo 20 de ani. După Revoluţie, la vreo 6-7 ani am început să pun lubeniţă. Iniţial a fost un hobby până când a devenit afacere. Ne-am chinuit, am cumpărat tot mai mult pământ şi altceva ce să pui, dacă nu pepeni? Eu nu m-am gândit să cultiv pepene cu miez galben, în schimb piaţa „s-a gândit”. Ei au vrut să vină şi cu altceva pe piaţă”, a spus ialomiţeanul.

    Un lucru la care fermierul din Slobozia nu se aştepta a fost ca hibridul ales de el pentru cultura de pepene galben – hibridul Janosek, dă rezulte foarte bune chiar şi pentru diabetici, Janosek având un conţinut scăzut de zaharoză.

    „Pepenele cu miez galben pe care îl pun eu nu prea e dulce. Unii spun că e bun şi pentru cei care au diabet, pentru că nu are foarte multă zaharoză în el şi este foarte bun. Am prieteni care aveau rude cu diabet şi mi-au zis să le dau şi lor, pentru că au auzit că este foarte bun. Au mâncat şi nu au avut nicio problemă. M-am mirat şi eu. Pui un produs şi te trezeşti că îl pot mânca şi alţii care nu aveau voie să mănânce. Chiar a fost o surpriză şi pentru mine când am auzit”, a declarat încă uimit ialomiţeanul.

    Nicolae Paraschiv a cultivat anul acesta şase hectare de pepene cu miez galben şi singurul regret al fermierului este că nu a pus o suprafaţă mai mare întrucât s-a dovedit a fi un real succes pe piaţă.

    „Fac parte dintr-o cooperativă, suntem 5 băieţi, avem mai mult pământ. Eu am pus pepene cu miez galben pe vreo 6 ha anul acesta, dar a fost o greşeală. Trebuia să punem mai mult. Nu am ştiut că cererea este aşa mare şi am pus mai puţin. S-a cerut foarte, foarte mult, Carrefour în general ne-a cerut foarte mult, iar acum văd că şi Auchan cere cantităţi mari.

  • Dacia rară produsă în numai 500 de exemplare şi doar pentru Anglia. Cine şi-o mai aduce aminte?

    Una dintre ţările în care s-a comercializat Dacia după Revoluţie a fost şi Anglia. Dacia Shifter a fost o ediţie limitată vândută în Marea Britanie, cu volan pe dreapta şi era superdotată cu jante de Aro 10.

    IATĂ AICI DACIA SHIFTER PRODUCŢIE SPECIALĂ PENTRU MAREA BRITANIE

  • Miele a înregistrat vânzări în creştere cu 5,9% şi a ajuns la 3,93 miliarde de euro

    Aparatele încorporate şi aspiratoarele au avut o contribuţie peste medie la această creştere, potrivit reprezentanţilor companiei. În acelaşi timp, modelele din categoriile entry-line au oferit performanţe mai bune la un preţ mai avantajos.

    În acest context, bordul de conducere al Miele anticipează o creştere semnificativă, atât a cifrei de afaceri, cât şi a volumului de unităţii vândute, în următorul an financiar.

    Creşterile vor fi susţinute şi de protofoliul de produse, dar şi de un apetit crescut al consumatorilor din Germania, din alte ţări europene, cât şi din întreaga lume, susţine compania.

    Unitatea de business Miele Professional, care curpinde tehnologia de spălare, maşini de spălat vase comerciale, dar şi tehnologia medicală şi de laborator, a înregistrat vânzări de 484 de milioane de euro pe parcursul anului financiar trecut.
    În prezent, Miele are la nivel global aproximativ 19.500 de angajaţi, la nivel mondial, în creştere cu aproximativ 1095 de oameni de la an la an.

    Anul trecut financiar, Miele a investit 225 de milioane de euro, cu 41 de milioane de euro mai mult decât anul precedent (23%). Aproximativ două treimi din aceste investiţi au fost alocate sediilor din Germania, dintre care 60% au fost destinate dezvoltării de noi aparate şi extinderii, conversiei şi modernizării echipamentului de producţie
     

  • Sarea românească din nou la putere, în creştere cu 84%

    Cifra de afaceri netă în primul semestru din 2017 a înregistrat o creştere cu 35,12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, structurată pe vânzări de sare gema (pentru deszăpezire drumuri, industria chimică şi alimentară), sare în soluţie, sare recristalizată, calcar, venituri din transport auto marfă şi saleduct, venituri din activităţi turistice (închirieri spaţii comerciale, vizitări mine turistice, restaurante, baruri, ştranduri) şi a fost determinată de creşteri de vânzări pe fiecare categorie de produs. Cea mai importantă creştere de vânzări a fost înregistrată la vânzările de sare gemă, în creştere cu circa 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care ponderea cea mai mare o reprezintă sarea gemă pentru deszăpezire.

    Numărul de turişti care au vizitat salinele Salrom a crescut cu 13%, faţă de perioada similară a anului trecut.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum arată şi cât costă smartphone-ul Lamborghini – FOTO

    Telefonul, dezvălui de producătorul de automobile, este învăluit cu piele italiană neagră, are un ecran de 5,5 inchi WQHD (2560×1140 pixeli), şi vine echipat cu un procesor Qualcomm Snapdragon 820, 4 GB RAM cu 64/126 GB de spaţiu de stocare, o cameră principală de 20 MP, şi una frontală de 8MP şi rulează Android 7.

    De asemenea, telefonul Lamboghini Alpha-One are o baterie de 3250 mAh, suport Dual-Sim şi cititor de amprentă, amplasat pe spate.

    Telefonul se vinde pe piaţa din Marea Britanie şi din Emiratele Arabe Unite, dar şi online. Costă 2450 de dolari. 

     

  • Cum arată şi cât costă smartphone-ul Lamborghini – FOTO

    Telefonul, dezvălui de producătorul de automobile, este învăluit cu piele italiană neagră, are un ecran de 5,5 inchi WQHD (2560×1140 pixeli), şi vine echipat cu un procesor Qualcomm Snapdragon 820, 4 GB RAM cu 64/126 GB de spaţiu de stocare, o cameră principală de 20 MP, şi una frontală de 8MP şi rulează Android 7.

    De asemenea, telefonul Lamboghini Alpha-One are o baterie de 3250 mAh, suport Dual-Sim şi cititor de amprentă, amplasat pe spate.

    Telefonul se vinde pe piaţa din Marea Britanie şi din Emiratele Arabe Unite, dar şi online. Costă 2450 de dolari. 

     

  • Farmec a bifat afaceri de peste 100 mil. lei în primul semestru al anului

    „Rezultatele obţinute în prima jumătate a acestui an ne oferă toată încrederea că vom reuşi să ne atingem obiectivul setat la începutul anului, acela de creştere a cifrei de afaceri cu peste 10%”, a declarat Mircea Turdean, director general al Farmec.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de extinderea semnificativă a reţelei de magazine Farmec şi Gerovital, care în prezent numără 19 magazine de brand, deschise atât în marile centre comerciale, cât şi în zonele cheie ale oraşelor. De la începutul anului, au fost inaugurate 8 magazine de brand, urmând ca cel puţin alte 2 spaţii să fie deschise până la finele acestui an. Datorită politicii de extindere, în primele 6 luni ale anului 2017, reţeaua de magazine proprii a companiei Farmec a atins vânzări de 1 milion de euro.

    Creşterea din prima parte a anului 2017 vizează şi vânzările din magazinul online www.farmec.ro, care s-au menţinut pe un trend puternic ascendent, înregistrând în prima jumătate a anului 2017 o creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Un alt factor care a contribuit la creşterea cifrei de afaceri este acoperirea reţelei de distribuţie, în  10 puncte de lucru la nivel naţional.

    La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ.

  • In vino veritas

    În ultimii ani, tot mai mulţi antreprenori români s-au lăsat şi ei cuceriţi de dealurile domoale din zona Dealu Mare şi Drăgăşani şi readuc în prim-plan povestea uitată a vinurilor româneşti. Cum? De regulă, cu banii câştigaţi în alte businessuri, fie ele în energie, finanţe, producţie sau auto.

    Într-o perioadă în care preţul petrolului îşi continuă declinul, bursele nu mai par nici ele la fel de atrăgătoare ca până acum şi nici măcar aurul nu mai e ce a fost, vinul devine o opţiune din ce în ce mai căutată. Nu, nu este un fenomen nou, ba din contră, connaisseurii şi pasionaţii de vinuri au în pivniţe licori în valoare de sute de mii şi chiar milioane de euro, provenind din Bordeaux, Champagne, Piemont sau alte regiuni cu tradiţie.

    Domeniul atrage deopotrivă interesul producătorilor şi colecţionarilor, iar afacerea este susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri, dar şi de pasiunea pentru o licoare considerată a avea nu doar o componentă istorică puternică, ci şi una spirituală.

    „Noi am intrat în această industrie aşa cum alţi oameni îmbrăţişează religia. Din toată inima“, sumariza recent Florence Cathiard ultimii 26 de ani din viaţă, pe care ea şi soţul său i-au dedicat vinului. Mai exact, producătorului francez de vin Smith Haut Lafitte. Povestea familiei Cathiard nu este extrem de lungă, însă cea a podgoriei şi a castelului pe care le-a cumpărat în regiunea Bordeaux se întinde pe parcursul a şase secole şi jumătate. O istorie mai lungă decât a multor state din lume.

    Florence Cathiard l-a cunoscut pe soţul său Daniel când amândoi erau adolescenţi şi membri ai echipei naţionale de schi a Franţei. S-au îndrăgostit încă de atunci unul de altul şi abia mai târziu de vin. După ce s-au retras din sport, s-au dedicat afacerilor în retail, dezvoltând două lanţuri de magazine – unul alimentar, iar un altul de echipamente sportive sub brandul Go Sport. Când cele două ajunseseră la un total de 1.000 de unităţi, familia Cathiard le-a vândut către gigantul francez Casino, unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul mondial. Iar cei doi au decis să investească banii obţinuţi din această tranzacţie în vin, o pasiune latentă a amândurora.

    Exemplul familiei Cathiard este doar unul dintre multele de această natură. Bancherii de Rothschild, unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume, sunt poate cel mai elocvent caz în domeniu. Philippe, baron de Rothschild, a fost pilot de curse, scenarist, producător de teatru şi film, poet şi unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vin din lume. Şi, nu în ultimul rând, membru al dinastiei de bancheri Rothschild. A preluat operaţiunile de la Chateau Mouton Rothschild când avea doar 20 de ani şi a transformat afacerea într-un imperiu. Puţini sunt cei care nu au auzit despre brand.

    Alte nume sonore pe lista proprietarilor de crame sunt acţionarii caselor de modă Chanel, Ferragamo sau Bulgari, care şi-au dat seama că un vin bun nu se demodează niciodată, pe când în fashion totul este efemer. Nici oamenii de la Hollywood nu au rămas indiferenţi în faţa unui astfel de business, iar în rândul investitorilor se găsesc nume precum Brad Pitt şi Angelina Jolie, Francis Ford Coppola şi Drew Barrymore.

    O să încheiem lista cu Madonna, Gianluigi Buffon şi David Beckham (ambii fotbalişti, dacă mai era nevoie de vreo prezentare). Şi, cred că nu mai e nevoie de niciun argument pentru a spune că, indiferent de vârstă, sex sau formare, vinul naşte pasiuni.

    Cei mai mulţi aleg să îşi dezvolte businessul în zone cu „ştaif” şi renume precum Bordeaux sau Toscana. Sunt şi cei care preferă să meargă în lumea nouă, în Chile, Australia sau Africa de Sud, în căutarea licorii perfecte. Puţini sunt cei care aleg lumea foarte veche, adică România. De fapt, puţini sunt cei care ştiu că România face parte din lumea foarte veche a vinului, după cum spunea chiar antreprenorul Cristian Preotu, cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux.

    Există însă şi curajoşi care s-au lăsat cuceriţi de dealurile molatice din zona Dealu Mare sau de colinele rotunjite din Drăgăşani şi Dobrogea. Familia de marchizi Antinori este o legendă în lumea vinului, cu o istorie de peste 600 de ani în domeniu. Local, italienii controlează în zona Dealu Mare producătorul Vitis Metamorfosis. Şi miliardarul austriac Alfred Beck a pariat peste 5 milioane de euro pe producţia locală de vin în inima ţării, în Transilvania, el deţinând astăzi Crama Liliac (cu brandurile Liliac şi Crepuscul).

    Ei nu sunt însă singurii care au simţit potenţialul pieţei locale. Viaţa lui Karl Hauptmann pare la prima vedere un joc de noroc. La o privire mai atentă însă, înţelegi că este un joc de şah, unde fiecare mutare este gândită în avans, pentru ca în final să poată striga: „Mat. Şah mat“. Doctor în economie, germanul Karl Hauptmann pariază pe pieţele financiare de aproape 30 de ani.

    După ce şi-a finalizat studiile, omul de afaceri a început să lucreze în domeniul financiar, în special ca bancher de investiţii, un job unde riscul este „felul de mâncare principal“ al fiecărei zile. Fost director al operaţiunilor internaţionale ale băncii de investiţii Merrill Lynch (divizia de wealth management a Bank of America) şi vicepreşedinte al Bankers Trust International, Karl Hauptmann a fondat la începutul anilor ’90 Telor Capital Management, propriul fond de investiţii, cu sediul la Praga. În România a mizat iniţial pe domeniul imobiliarelor, însă apoi a ales un segment pe care l-a descoperit în 1987 şi care continuă să îl fascineze şi astăzi – vinul. El este unul dintre acţionarii producătorului Alira din zona Dobrogei.

    De la astfel de pasiuni mistuitoare nu fac excepţie nici antreprenorii români, care după ce şi-au dezvoltat businessuri în auto, energie sau finanţe se lasă mânaţi de pasiunea pentru vin. Unii recunosc că este pură pasiune şi sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a îşi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, ei nu renunţă la businessul lor iniţial.

    Un antreprenor chiar m-a întrebat odată: „Ştii cum se face o avere mică din vin? Porneşti de la o avere mare!” Fiecare poveste este însă diferită, mai ales atunci când este narată de fiecare antreprenor în parte.

  • Cine este femeia responsabilă de activitatea celui mai important producător român de cosmetice

    Reprezentanta Farmec spune că „este foarte important să menţin un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, aşa că încerc ca în timpul liber să mă dedic familiei şi să mă implic în activităţi care mă ajută să mă relaxez, dându-mi, totodată, energie şi bună dispoziţie. De asemenea, încerc să îmi aloc timp în fiecare zi pentru a petrece câteva minute în natură. Mă ajută să îmi structurez gândurile şi ideile, să prioritizez mai uşor toate activităţile în care sunt prinsă. Şi pentru că preţuiesc foarte mult sănătatea, acord o atenţie deosebită sportului. De aproximativ doi ani, sportul a devenit o constantă a vieţii mele, un obicei frumos, care îmi dezvoltă rezistenţa şi perseverenţa”.

    Monica Vuşcan crede că educaţia este unul dintre principalele motoare ale dezvoltării. Prin urmare, în scenariul propus, de a-şi imagina că este pentru o zi preşedinte, „m-aş concentra pe crearea de noi posibilităţi de dezvoltare pentru tineri şi aş canaliza toate eforturile pentru a ridica standardele în educaţie. O altă perspectivă de susţinere a tinerei generaţii cred că este reînfiinţarea şcolilor profesionale şi introducerea cursurilor de recalificare, pentru a ajuta un număr mai mare de persoane cu potenţial să se încadreze mai uşor în piaţa muncii. Alte măsuri pe care mi le-aş dori sunt scutirea de taxe pentru profitul reinvestit în vederea creării de noi locuri de muncă, precum şi transparentizarea accesului la fonduri europene”.