BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Jean-Franҫois Fallacher părăseşte Orange România începând cu 1 mai. Liudmila Climoc, CEO Orange Moldova, va prelua conducerea companiei

    Orange România a anunţat astăzi o serie de schimbări în structura echipei de top management, ce fac parte dintr-un plan mai larg de evoluţie creat de Gervais Pellissier, deputy CEO şi Executive Director al regiunii europene a grupului Orange. 
     
    Astfel, Jean-Franҫois Fallacher îşi încheie mandatul ca Chief Executive Officer al Orange România şi dă curs unor noi oportunităţi la Orange Polonia. În acelaşi timp, grupul Orange o numeşte pe Liudmila Climoc, în prezent Chief Executive Officer la Orange Moldova, în rolul de CEO al Orange România. Julien Ducarroz, care deţine acum poziţia de Chief Commercial Officer la Orange România, este numit CEO al Orange Moldova. Aceste schimbări vor intra in vigoare de la 1 mai 2016.
     
     
    Liudmila Climoc are o experienţă extinsă în domeniul telecomunicaţiilor, obţinută de-a lungul celor 19 ani petrecuţi în această industrie. Şi-a început cariera la Orange Moldova, unde a condus numeroase proiecte şi lansări comerciale importante. În 2008, Liudmila a fost promovată din poziţia de Chief Sales Officer în cea de Chief Executive Officer. Sub conducerea sa, compania şi-a dublat baza de clienţi, la peste 2,6 milioane de clienţi astăzi, consolidând astfel leadership-ul puternic al Orange în Moldova, cu o cotă de piaţă de 57% din sectorul de mobil. Suporter pasionat al noilor tehnologii de comunicare şi o susţinătoare constantă a inovaţiei, Liudmila a asigurat într-un mod remarcabil conducerea pe plan tehnologic şi pe planul inovaţiilor a Orange în Moldova, unde are în palmares 2 premiere în industrie – lansarea HD Voice şi HD Voice Internaţional pentru mobil, înainte ca acestea să fie adoptate la scară largă în restul Europei.
     
    “Este o mare onoare pentru mine să devin CEO al Orange România, operatorul numărul 1 în telecomunicaţii mobile din această ţară, şi să mă alătur echipei remarcabile şi atât de dinamice de profesionişti. Orange România va continua să aibă toată atenţia îndreptată către client, oferindu-le celor peste 10 milioane de utilizatori o experienţă de neegalat, prin intermediul serviciilor de cea mai bună calitate şi al celor mai utile inovaţii.” a spus Liudmila Climoc, viitorul CEO al Orange România.
     

  • Medicover a investit 400.000 de euro într-o clinică la Ploieşti

    Operatorul de servicii medicale private Medicover a inaugurat o  clinică multidisciplinară la Ploieşti, în urma unei investiţii de 400.000 euro.

    Pacienţii clinicii din Ploieşti vor beneficia de acces la îngrijire în domenii precum cardiologie, oncologie, pediatrie, ultrasonografie, ortopedie, chirurgie vasculară, reumatologie şi multe altele. În prezent, echipa de profesionişti cu experienţă a clinicii Medicover Ploieşti reuneşte 27 de medici şi este de aşteptat să se extindă în perioada următoare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Grupul Medicover, prezent de 20 ani pe piaţa serviciilor medicale private, este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est şi oferă servicii medicale integrate pacienţilor din 14 ţări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 300 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienţi anual şi peste 12.000 de angajaţi.

     

  • Cele şase comandamente NATO din Europa de Est vor deveni complet operaţionale până în iulie

    Aceste unităţi fac parte din cadrul unui plan de acţiune vizând pregătirea celei mai importante consolidări a apărării colective a NATO de la sfârşitul Războiului Rece, în urma crizei din Ucraina.

    Inaugurate în urmă cu şse luni în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, aceste unităţi au participat între timp la exerciţii militare de anvergură şi au fost dotate cu personal nou, precizează NATO.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Immofinanz şi-a vândut portofoliul logistic pentru 305 milioane de euro

    Immofinanz a anunţat astăzi finalizarea vânzării  portofoliului său logistic către Blackstone. Blackstone va integra toate activele în Logicor, platforma logistică europeană a companiei. Vânzarea apresupune un aflux net de numerar (după rambursarea creditelor) de aproximativ 305 milioane de euro. Din acest total, aproximativ 245 milioane de euro vor fi transferate imediat. Restul sumei va fi achitată până la sfârşitul lunii octombrie 2016, după transferul celor trei proiecte de dezvoltare ce vor fi finalizate de către Immofinanz, conform acordului încheiat.

    Tranzacţia se bazează pe o valoare totală a proprietăţilor de aproximativ 536 milioane de euro, excluzând costurile restante de construcţie de aproximativ 28 milioane de euro pentru cele trei proiecte de dezvoltare. Acest preţ reflectă valoarea proprietăţilor la data de 31 iulie 2015.

    „Prin această vânzare, finalizăm reorientarea IMMOFINANZ pentru a ne concentra exclusiv pe active din sectoarele comerciale de retail şi birouri. Fondurile generate din această tranzacţie vor consolida bilanţul contabil şi vor fi investite în extinderea portofoliului nostru de birouri de înaltă calitate din Germania, până în 2018″, a explicat Oliver Schumy, CEO al IMMOFINANZ.   

    Blackstone a achiziţionat toate cele 36 de proprietăţi logistice finalizate, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 1 milion metri pătraţi. Proprietăţile sunt localizate, în principal, în Germania (24), precum şi în Ungaria (5), România (3), Polonia (2), Slovacia (1) şi Rusia (1). Tranzacţia a inclus, de asemenea, trei proiecte în dezvoltare din Hamburg (Germania), Bucureşti şi Ploieşti (România), precum şi un stoc de terenuri.

     

     

  • O pată neagră pe sportul alb: de unde a plecat şi ce înseamnă scandalul meciurilor trucate din tenis

    Rusul Nikolai Davidenko, la acea vreme jucătorul numărul patru al lumii, a început cu dreptul meciul desfăşurat la Sopot, în Polonia, acolo unde era deţinător al titlului în cadrul turneului Orange Prokom. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră, având în vedere faptul că adversarul său era pe locul 87 în clasamentul de simplu. Rusul a jucat impecabil şi a câştigat primul set, obţinând şi un break la începutul manşei secunde. Pentru spectatori şi telespectatori, meciul se derula conform aşteptărilor.

    În centrul de control al site-ului de pariuri Betfair, situaţia era cu totul diferită: luminile de avertizare erau aprinse pe toate monitoarele, anunţând un tipar neregulat al sumelor plasate pe meci. Pariuri de sute de mii de euro intraseră de la începutul zilei în sistem şi toate îl favorizau pe Arguello la câştigarea meciului. Deşi pe teren Davidenko era la câteva game-uri de câştigarea meciului, pariurile pe Arguello erau din ce în ce mai mari. În total, peste 4 milioane de euro s-au pariat pe meci – de 10 ori mai mult decât media la un astfel de turneu. Majoritatea banilor au venit de la 9 conturi înregistrate la Moscova, un alt semn de întrebare pentru cei de la Betfair.

    Alertaţi, şefii de la centrul de control al Betfair l-au contactat pe Gayle Bradshaw, vicepreşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Tenis (ATP), organizaţie care guvernează tenisul masculin, informându-l că ceva ciudat se petrece la Sopot. Bradshaw, la rândul său, l-a contactat imediat pe supervizorul turneului, iar acesta a coborât la marginea terenului pentru a urmări finalul partidei.

    Din acel moment, meciul a luat o turnură dramatică. Iniţial, Davidenko a început să şchioapete şi a cerut mai multe pauze medicale. Rusul s-a plâns mai întâi de dureri la nivelul gleznei şi apoi la nivelul degetului mare de la piciorul stâng. În cele din urmă, el a pierdut setul secund. Davidenko a mai jucat trei game-uri în setul trei şi apoi a abandonat meciul din motive medicale.

    La scurt timp după încheierea meciului, Betfair a anunţat, pentru prima oară în istoria sa, că toate pariurile plasate pe eveniment au fost anulate.

    Aceasta este povestea primului scandal major de trucare a meciurilor, care a produs numeroase schimbări în organizarea instituţiilor care guvernează sportul alb. Pentru o perioadă, a părut că acestea vor elimina practicile de acest gen; nouă ani mai târziu, o anchetă derulată de două instituţii de media a scos la iveală probleme mult mai grave în tenis.

    O echipă formată din foşti detectivi şi anchetatori de la Autoritatea Britanică a Curselor de Cai a primit sarcina de a afla ce anume s-a întâmplat în timpul meciului. Paul Scotney, unul dintre şefii echipei, le-a explicat celor de la BuzzFeed motivele pentru care ancheta a fost atât de dificilă: „Atunci când mergi la locul unei crime şi găseşti un cadavru, ştii cu siguranţă că cineva a murit. În cadrul unui incident de acest gen pe piaţa pariurilor, ştii că există un cadavru, dar nu ai cum să îl vezi. Era însă evident că ceva nu e în regulă: locurile din clasament, sumele de bani pariate, lucrurile pur şi simplu nu se legau“.

    Echipa lui Scotney a decis să intervieveze cei doi jucători, precum echipele şi familiile acestora. Atât Davidenko cât şi Arguello au negat vehement implicarea în orice fel de activitate ilegală; rusul nu a vrut să predea telefonul pentru o analiză amănunţită, dar argentinianul a acceptat.

    O declaraţie interesantă a fost cea a fizioterapeutului care l-a tratat, în timpul meciului, pe Davidenko. „Mi-a pus o întrebare care mi s-a părut ciudată“, le-a declarat doctorul anchetatorilor. „M-a întrebat dacă durerea pe care o simte în picior este un motiv suficient pentru a se retrage.“

    După ce a adunat suficiente materiale, echipa a predat dosarul celor de la ATP, care au demarat pe baza documentelor o altă anchetă internă. Spre surprinderea tuturor însă, la finalul acestui demers ATP a anunţat că nu a găsit nicio dovadă clară de încălcare a regulilor din partea jucătorilor. Lucru ce pare ciudat, având în vedere că documentele arată nu mai puţin de 82 de mesaje schimbate de Arguello cu posibili lideri ai unei reţele de pariuri din Italia, reţea care a obţinut sute de mii de euro pariind pe meciurile jucătorului argentinian.

    „Dacă luau măsuri atunci când le-am pus la dispoziţie materialele, ar fi putut elimina un grup de jucători şi ar fi curăţat astfel aproape în totalitate tenisul“, a spus Mark Phillips, unul dintre investigatori. „Le-am dat suficiente dovezi, dar ei nu au făcut absolut nimic în privinţa asta.“

  • So! Coffee sparge gheaţa în Capitală cu o cafenea în Gara de Nord

    Prima cafenea So! Coffee din Bucureşti s-a deschis în Gara de Nord, în urma unei investiţii de peste 150.000 de euro a companiei Lagardere Travel Retail. Localul are o capacitate de 80 de locuri şi este al patrulea spaţiu pe care firma îl deschide în Gara de Nord, alături de două magazine de tip news & convenience, sub brandul Relay, şi un restaurant Subway în sistem de franciză.

    În afară de cafeneaua concept deschisă în Gara de Nord, Lagardere Travel Retail mai operează în România două cafenele sub brandul So! Coffee, în Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara.

    So! Coffee este un concept internaţional de cafenele prezente în zone de tranzit, precum aeroporturile şi gările, şi cuprinde, în total, 60 de cafenele în Polonia, Cehia, Franţa, Spania şi România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şansă uriaşă pentru Halep: Williams, Şarapova, Kvitova şi Radwanska se află toate pe cealaltă jumătate a tabloului de simplu de la Australian Open

    Favoritele de pe partea Simonei Halep sunt Ana Ivanovici (Serbia), locul 22 WTA, Victoria Azarenka (Belarus), locul 16 WTA, Timea Bacsinszky (Elveţia), locul 13 WTA, Karolina Pliskova (Cehia), locul 11 WTA, Venus Williams (SUA), locul 10 WTA, Angelique Kerber (Germania), locul 7 WTA.

    Pe partea superioară a tabloului vor evolua, printre altele, Serena Williams (SUA), locul 1 WTA, Agnieszka Radwanska (Polonia), locul 4 WTA, Maria Şarapova (Rusia), locul 5 WTA, şi Petra Kvitova (Cehia), locul 6 WTA. Cu aceastea, Halep se poate întâlni doar în finală.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, o va întâlni pe sportiva chineză Shuai Zhang, locul 132 mondial, venită din calificări, în runda inaugurală la Australian Open, primul Grand Slam al anului.

    Cele două s-au mai întâlnit o singură dată, în 2012, la Indian Wells, în primul tur, când românca s-a impus, scor 6-1, 6-1.

    Daca va trece din turul I, Halep o va avea ca adversară pe învingătoarea dintre franţuzoiaca Alize Cornet, locul 42 WTA şi Bojana Jovanovski din Serbia, locul 82 WTA.

     

  • CBRE: Investiţiile imobiliare în România nu au atins anul trecut nivelul din 2014

    Investitiile imobiliare in tarile Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia) au atins in 2015 un nivel istoric de peste 9,55 miliarde de euro, cu o crestere anuala de 19%, arata cel mai recent raport al CBRE pe regiune. Cele mai bune performante au fost inregistrate in Polonia si Cehia, cu volume de investitii de 4 respectiv 2,7 miliarde de euro. Majoritatea tarilor din regiune au inregistrat rezultate pozitive semnificative, cu o crestere puternica a volumului tranzactiilor in Cehia, Ungaria, Polonia si Serbia.

    Tendinta de crestere a atractivitatii produselor de retail, manifestata inca din 2013 si 2014, s-a concretizat in 2015 in performante cu adevarat remarcabile. Investitiile in retail au atins, in premiera, nivelul de 43% din totalul investitiilor in Europa Centrala si de Est. Cresterea anuala a investitiilor in retail este substantiala, de mai mult de 160% si se datoreaza in principal multitudinii de tranzactii majore realizate in Cehia si Polonia.

    Investitiile in principalele tari ale regiunii – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania – au fost in 2015 de 8,4 miliarde de euro, cu o crestere de 14% fata de 2014 si mult peste previziunile initiale. Performantele exceptionale ale Poloniei consacra pe deplin cresterea remarcabila si stabilitatea macro-economica a tarii iar pentru Cehia cresterea se bazeaza in principal pe doua tranzactii majore incheiate in 2015.

    Volumul de investitii imobiliare in Ungaria a crescut in 2015 cu 42% si previziunile indica o continuare a tendintei si in 2016, datorita interesului crescut al investitorilor.Tranzactiile vor viza in principal sectorul retail, unde veniturile comerciantilor au inregistrat in anumite cazuri cresteri procentuale de doua cifre.

    Volumul investitiilor in Romania pe 2015 s-a situat, previzibil, sub nivelul lui 2014 – un an cu performante neobisnuit de mari, marcat de o tranzactie majora pe segmentul de retail. Excluzand insa aceasta tranzactie, performantele Romaniei in 2015 au fost robuste si previziunile pe 2016 arata o crestere sustinuta a interesului investitional. Tranzactii majore sunt asteptate in Serbia, Croatia, Slovenia si Slovacia, investitorii cautand sa isi intareasca prezenta sustinuta pe aceste piete.

    “Anul trecut am asistat la o activitate intensa in regiune, intrucat investitorii din Europa doresc sa profite de randamentele investitionale relativ mari (yields) si de anvergura stocului disponibil pe piata. In 2016, ne asteptam ca acest trend sa continue, intrucat exista premisele unei cresteri economice puternice in regiune, randamente investitionale relativ mare in comparatie cu Europa de Vest si interes crescut din partea bancillor de a investi in regiune. In plus, un alt factor major care va contribui la interesul crescut al investitorilor este trendul ascendent al vanzarilor de retail raportate in regiune. Ne asteptam, de asemenea, la o diversitate a profilului jucatorilor din piata, intrucat investitorii din Asia isi propun sa isi consolideze prezenta in zona”, a comentat rezultate Gijs Klomp, Head of CEE Investment Properties.

     

  • Retrospectiva 2015: Criza refugiaţilor

    Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

    Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.

    În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.

    Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

    Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

    Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

    Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.

  • Primii paşi în AeRO

    Pe ringul principal al bursei de la Bucureşti, băncile au fost cele care au dat investitorilor motivede satisfacţie, în timp ce companiile din energie au jucat în tragedia petrolului ieftin.
    Bursa de la Bucureşti se pregăteşte să închidă anul 2015 cu un minus de 3%, aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din ultimii patru ani. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, are un minus de 3% pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2014 şi 17 decembrie 2015. În timp ce indicele companiilor din energie a adus investitorilor care au mizat pe acest sector de activitate pierderi mai mari, de peste 15%.

    Vedetele anului pe bursă au fost în acest an băncile  – BRD şi Banca Transilvania, care au marcat randamente şi de peste 60%. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare alături de tranzacţia dintre Banca Transilvania şi Volksbank România au fost motoarele care au alimentat raliul acestor acţiuni pe bursă.

    La extrema opusă se situează acţiunile companiilor din energie. Titlurile OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Sud-Est, s-au depreciat cu peste 25% în acest an, marcând astfel cea mai slabă evoluţie din indicele BET. Deprecierea acţiunilor Petrom a fost cauzată de rezultatele financiare în scădere ale companiei, trase în jos de prăbuşirea la minimele ultimilor şapte ani a cotaţiei barilului de petrol. Scăderi importante au marcat în acest an şi titlurile Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, care s-au depreciat cu 25%. Scăderea consumului de gaze în acest an cu circa 9% a afectat negativ rezultatele financiare ale companiei. Deşi Romgaz a fost în acest an cel mai bun plătitor de dividende din rândul acţiunilor lichide de la bursă, scăderea acţiunilor Romgaz a fost mai mare decât randamentul adus de dividende.

    În ultimii doi ani, investitorii au avut parte de listări din partea statului (Nuclearelectrica, Romgaz în 2013 şi Electrica în 2014), însă în anul 2015 nu a avut loc nicio listare a vreunei companii de stat, deşi lista de promisiuni ar fi plină – Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturile Bucureşti şi Romtelecom.
    Pentru prima oară însă după mulţi ani s-au listat companii private, pentru acest motiv anul 2015 putând fi declarat cel mai bun din 2008 încoace. Micile companii, businessurile antreprenoriale au fost cele care au avut curaj în 2015 să se deschidă către investitori, devenind companii publice. Pentru prima oară antreprenori din IT sau curierat au obţinut o evaluare publică şi transparentă a businessurilor proprii, graţie cotării la bursă.

    Este vorba despre companiile care s-au listat pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO operat de Bursa de Valori Bucureşti. Producătorul de software Life is Hard, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, firma de curierat Sameday şi firma de ITţC Bittnet Systems, dar şi Chronos Curier s-au listat în acest an pe AeRO.

    Miza din spatele AeRO, sistem de tranzacţionare relansat de BVB la începutul acestui an, este pe de-o parte revitalizarea pieţei locale de capital prin atragerea de investitori de retail şi a micilor companii care cu greu găsesc finanţare la bănci şi care nu se califică pentru o listare pe piaţa principală. Pe de altă parte, speranţele sunt că AeRO va asigura mai târziu necesarul de marfă pentru piaţa principală a bursei, în cazul în care companiile listate se vor dezvolta şi vor îndeplini criteriile de listare la cota bursei, mai dure şi mai stricte decât cele de pe sistemul alternativ. Regulile de listare pe AeRO sunt flexibile, iar compania are parte de ajutorul unui consultant specializat care o sprijină în pregătirea listării şi îi acordă asistenţă şi după intrarea la tranzacţionare.

    Acţiunile producătorului de software Life is Hard, intrate la tranzacţionare pe 8 decembrie, au avut cel mai bun debut, cu un avans de peste 50% în primele două zile. La cotaţia de 12,45 lei/unitate, întreaga companie este evaluată la 8,8 mil. lei. Life is Hard este controlată de antreprenorul clujean Cătălin Chiş, care deţine 66% din capital. Participaţia sa este evaluată la 5,8 mil. lei. El a văndut în şedinţa de tranzacţionare de marţi un pachet de 37.200 de acţiuni (5,3% din companie) la un preţ de 9,05 lei/titlu, în cadrul angajamentului luat de a asigura lichiditate companiei în prima perioadă de tranzacţionare.

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei, din care face parte şi compania Life is Hard. El a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de circa 20 mil. lei.
    Primele două companii listate pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, Sameday Courier şi fondul polonez Carpathia Capital, au fost validate de piaţă cu o valoare cumulată de peste 13 milioane de lei, demonstrând astfel că şi antreprenorii, şi start-up-urile pot folosi bursa locală pentru a atrage parteneri sau pentru a obţine un preţ transparent pentru propria afacere.
    Delivery Solutions, firma care deţine brandul Sameday, a fost fondată de omul de afaceri Octavian Bădescu.

    Tot pe AeRO a avut loc prima listare a unei companii româneşti din IT. Fraţii Logofătu, proprietarii Bittnet Systems, au fost primii milionari din IT pe care i-a produs bursa. SRL-ul înfiinţat de cei doi fraţi Logofătu în 2007 este acum o companie listată, cu o valoare pe bursă de 8 milioane de lei.

    „Ideea de a fi la un moment dat o companie publică a făcut dintotdeauna parte din cum vedeam noi evoluţia companiei. Noi credem că AeRO adresează un gol de finanţare pe care îl simţeau antreprenorii“, a declarat în ziua listării Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet.
    Dacă pentru cei doi fondatori poziţia de companie listată la bursă înseamnă şi marketing gratuit, Bursa de Valori Bucureşti speră ca listarea furnizorului de servicii de training IT să încurajeze şi alte firme start-up să‑şi caute pe piaţa de capital „sponsori“ pentru dezvoltare şi, la un moment dat în viitor, să se alăture numelor grele de pe piaţa principală.

    Deşi IT&C-ul este frecvent propus ca motor de dezvoltare, iar firmele din acest sector sunt văzute a fi competitive şi inovatoare, înainte de listarea Bittnet niciun antreprenor din domeniu nu s-a uitat către bursă pentru a atrage capital sau pentru a-şi vinde afacerea. Un rateu al AeRO a fost firma de curierat Chronos, care a intrat în insolvenţă la scurt timp de la listare. Companiile listate pe AeRO sunt firme de mici dimensiuni, iar regulile de listare sunt mai flexibile, motiv pentru care investiţiile în acţiunile acestor firme sunt mai riscante decât cele în acţiunilor companiilor listate pe piaţa principală a bursei, precum Petrom sau Romgaz.

    Pe AeRO s-au transferat în acest mare parte din firmele listate pe piaţa RASDAQ, care s-a desfiinţat în octombrie. Doar cinci firme listate pe RASDAQ s-au transferat pe piaţa principală a bursei – Albalact, IAR Braşov, Romcab, Mecanică Fină şi Prebet Aiud.