Nicolae Iordache Iordache a fost reprezentant medical până în 2000, urmând să ajungă cinci ani mai târziu în fruntea unei companii farmaceutice. Timp de trei ani a fost country manager la Gedeon Richter, dar a trecut de partea consultanţilor în 2008, după ce i s-a oferit ocazia de a face un studiu pentru vechiul angajator, de data asta pe cont propriu. Mai exact, Iordache se ocupă de trainingul angajaţilor din farma, un domeniu în care oamenii vând medicamente, iar regulile după care se ghidează nu sunt chiar aceleaşi cu cele ale oamenilor din vânzări. Asta pentru că produsele de care se ocupă au de-a face cu sănătatea, iar etica joacă un rol important în activitatea de zi cu zi. Sau cel puţin aşa ar trebui să se întâmple.
“Cei 4.000-5.000 de reprezentanţi medicali sunt foarte importanţi în activităţile de marketing ale companiilor farmaceutice”, spune Iordache. Realitatea din teren arată că medicii au prea puţin timp să caute pe internet sau să investească în dezvoltare, de aceea rolul reprezentanţilor contează tot mai mult. În cazul firmelor de doctorii generice, deci când se promovează un medicament existent în piaţă de ani buni, valoarea ştiinţifică pe care o aduce reprezentantul în dialogul cu medicul e redusă. De aceea, e mai bine ca aptitudinile de vânzător să primeze în faţa cunoştinţelor medicale, pentru a-l convinge să prescrie medicamentul de aceeaşi eficienţă terapeutică, dar mai ieftin. De cealaltă parte, în cazul doctoriilor inovative dialogul este mai sofisticat. Vorbind despre cele mai noi inovaţii ale ştiinţei este nevoie de o abilitate de a înţelege fenomene şi procese mai complexe, cu atât mai mult cu cât pentru anumite specialităţi există doar câţiva medici în întreaga ţară.
“Trebuie să le placă oamenii, să nu fie supăraţi că sunt respinşi, să stăpânească arta dialogului. Etica e foarte importantă, dacă vrei mai târziu să dormi liniştit”, explică Iordache. Iar exemplul său e simplu: dacă forţezi pe cineva să ia o decizie greşită, mâine poţi fi chiar tu în pielea pacientului supus unor decizii neetice: “Poţi să prescrii medicamente scumpe, deşi există aceleaşi substanţe la preţuri mai mici, dar astfel de lucruri sunt încurajate de însuşi sistemul de compensare”. Dacă ministerul plătea până mai ieri preţul de raft şi nu substanţa de referinţă, fireşte că nu se încuraja nicidecum o cheltuială mai mică. Cu toate acestea, deşi pe unele liste s-a instituit deja compensarea celui mai ieftin medicament, mulţi pacienţi se trezesc pe reţete cu doctorii mai scumpe pentru care trebuie să plătească diferenţa din buzunar. Iordache spune că firma nu trebuie să aibă mai multă responsabilitate decât medicul care acceptă un asemenea compromis pe seama buzunarului pacientului. În tot acest joc bolnavul este o persoană neinformată şi, nefiind pregătit, nu ştie să ceară alternativa mai ieftină. Mai ales că şi farmacişii oferă spre vânzare medicamentele companiilor care îi vizitează cel mai adesea.
Cel mai recent scandal a avut loc tocmai în luna aprilie, când compania Johnson & Johnson a plătit o amendă de 70 de milioane de dolari în Statele Unite ale Americii. Angajaţi ai J&J ar fi mituit medici din sistemul public şi farmacişti pentru a prescrie produse pe care compania le promova în mod activ. Angajaţii ar fi lucrat cu distribuitori locali pentru a livra cash medicilor angajaţi în sistemul public care comandau medicamente J&J pentru pacienţi. Compania farmaceutică românească ar fi asigurat şi călătorii pentru anumiţi medici care au fost de acord să prescrie produse J&J. Din 2000 până în 2007 J&J ar fi câştigat un profit de 3,5 milioane de dolari din vânzările obţinute în acest fel. Angajaţii companiei sau distribuitorii ar fi livrat către doctori bani gheaţă în valoare de 3-5% din costul medicamentelor prescrise.
