Luni seară, premierul Victor Ponta anunţa că Mona Pivniceru, pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a respins detaşarea în funcţia de ministru al Justiţiei, i-a transmis că va demisiona din funcţia de membru al CSM, procedurile urmând să fie încheiate în câteva zile. “Am discutat cu ea şi mi-a spus că este dispusă să demisioneze din funcţia de membru al CSM, că a luat deja această decizie, şi că în zilele următoare va face demersurile necesare. Amânarea depunerii jurământului de ministru este doar de câteva zile”, a spus Ponta la Antena 3. Mona Pivniceru, actual judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost propusă pentru portofoliul Justiţiei.
Tag: Justitie
-
Cine este judecătoarea Mona Pivniceru, opozant al lui Traian Băsescu, propusă pentru portofoliul Justiţiei
Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că i-a propus ca miniştrii pe Mircea Duşa la Ministerul de Interne, pe Radu Stroe ca ministru delegat pentru Administraţie Publică, pe Titus Corlăţean la Ministerul de Externe, pe Dan Şova pentru Relaţia cu Parlamentul şi pe judecătorul Mona Pivniceru la Justiţie. Ponta a precizat că propunerile au fost accepate de către preşedintele interimar Crin Antonescu, iar ceremonia de depunere a jurământului de către noii miniştrii ar putea fi organizată luni seara.
-
Băsescu: Oamenii aceştia nu au niciun fel de scrupule. Nu îi interesează ţara. Îi interesează justiţia
“Nu mă îngrijorează nici măcar acest truc care, din păcate, ne-a descalificat ca ţară. (…) Un Guvern care organizează un referendum, primul-ministru spune că a fost organizat extraordinar, comunică la BEC o cifră a electoratului valid, comunică la Curtea Constituţională pe data de 1 (august – n.r.) aceeaşi cifră, iar pe data de 2 (august – n.r.) dimineaţă trimite o scrisoare tot la Curtea Constituţională în care spune că nu ştie câţi electori sunt în România. Aşa ceva este fără precedent, ca după ce ai văzut rezultatul să încerci să modifici cifrele pe care s-a făcut referendumul Asta arată că oamenii aceştia nu au niciun fel de scrupule, nu îi interesează ţara, îi interesează justiţia”, a afirmat Băsescu, la sosirea la sediul său de campanie. Totodată, el a glumit cu jurnaliştii, întrebându-i de ce nu sunt la numărat de cetăţeni împreună cu ministrul de Interne, Ioan Rus. “Nu sunteţi cu Rus la numărat cetăţeni?”, a spus el, râzând.
-
Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?
Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.
Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.
Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.
Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.
Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).
DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?
Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:
Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309
Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459
Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274
Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224
Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă – cel puţin 4.573.130 dintre aceştia – să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.
Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci “este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva”, lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.
Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?
În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:
“Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (…) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.
Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (…) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei.”Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.
În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.
Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.
POATE URMA UN NOU REFERENDUM?
Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că “În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”
Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?
În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că “Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.”
CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere “în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum”, hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.
Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că “în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său”.
Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”. Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.
-
Dosarul de evaziune fiscală: Cei doi şefi din ANAF şi alte 17 persoane, arestaţi
Instanţa a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Nicuşor Drăgan, Dan Stroe, Tudor Constantin, Vasile Petre, Mirela Doina Petrescu, Florin Ivănuş, Viorel Cazan, Ionel Petcu, Neculai Martaş, Stelian Vintilă, Marian Eduard Gusti, Mircea Rădină, Ionuţ Robert Chiripuş, Gabi Mircea Fertu, Marius Sorin Cune, Luca Galavotti, Alin Mihai Teodorescu, Emil Marius Cilibeanu şi Sorin Stuparu. Anterior, un alt complet de judecată de la Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă pentru Octavian Grecu, zis “Butoane”, ginerele senatorului Cezar Măgureanu, Sorin Găzdac, omul de afaceri de origine libaneză Nicole Saikaly, cunoscut în presa mondenă drept fostul iubit al Ginei Pistol, Daniel Niţu, director la firma acestuia, Cristian Valeriu Sava, Mădălina Elena Năipeanu, Nadia Păcală, Andrei Valentin Găzdac, Ştefan Aurel Drugă, Florin Bogdan Silinescu, Valeriu Muja, Doru Moale, Lili Florin Deliu, Marian Bordei, Bogdan Moise, Stelian Ficleanu, Marius Petrache, Svetlana Anton, Florin Mihai Dumitriu şi Valentin Rus.
-
Sile Cămătaru, adus în ţară şi încarcerat în arestul Poliţiei Capitalei
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Raluca Seucan, a declarat că Vasile Balint, în vârstă de 44 de ani, a fost adus de la Dusseldorf, Germania, de o escortă a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din IGPR. Vasile Balint a fost încarcerat, în noaptea de luni spre marţi, în arestul Poliţiei Capitalei, urmând să fie transportat într-un penitenciar de maximă siguranţă pentru a-şi ispăşi pedeapsa, a precizat Seucan.
-
Sorin Ovidiu Vîntu, dus la Parchetul instanţei supreme
Surse judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX că ancheta în dosarul FNI a fost finalizată, iar Sorin Ovidiu Vîntu a fost dus la sediul instituţiei pentru a studia volumele de urmărire penală. Totodată, Sorin Ovidiu Vîntu va da o declaraţie şi în dosarul Petromservice, la solicitarea procurorilor ce anchetează acest caz. Vântu este cercetat în acest dosar alături de fosta conducere a companiei, pentru devalizarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentare controlată fiind de peste 83 de milioane de euro. Sorin Ovidiu Vîntu a fost audiat, joi, la Parchetul instanţei supreme în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI).
-
Adrian Năstase, transferat la Penitenciarul Spital Jilava
Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Spital Bucureşti Jilava, Daniela Popescu, Adrian Năstase a fost internat în unitate în 17 iulie, prin transfer de la Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova. “Transferul s-a realizat datorită afecţiunilor medicale cronice de care suferă, ţinându-se cont inclusiv de recomandările medicilor specialişti”, a precizat Daniela Popescu. Adrian Năstase este cazat în Secţia Boli Interne, cu o altă persoană privată de libertate, într-o cameră prevăzută cu şase paturi şi grup sanitar propriu, se arată într-un comunicat de presă de luni al Penitenciarului Spital Bucureşti Jilava.