Din totalul sumei, Ministerul Transporturilor va contracta credite externe de 1,6 miliarde lei, Ministerul Mediului va împrumuta 608 milioane lei, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei va angaja 586 milioane lei. Credite externe vor fi contractate şi de Ministerele Culturii (252 milioane lei), Educaţiei (249 milioane lei), Sănătăţii (216 milioane lei), Agriculturii (211 milioane lei), Economiei (84 milioane lei), Muncii (64 milioane lei), Justiţiei (53 milioane lei), Comunicaţiilor (50 milioane lei), Administraţiei şi Internelor (28 milioane lei), Finanţelor (26 milioane lei).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: imprumut
-
Ministerele se vor împrumuta în acest an cu un miliard euro
-
E oficial: Romania imprumuta 19,95 mld. euro
"Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI.
Oficialii romani au declarat de mai multe ori ca acordul este "preventiv", este o "centura de siguranta". Unul dintre obiectivele principale ale acordului este reluarea creditarii prin reducerea rezervelor minime in valuta constituite de banci.
Guvernul nu va mai pune presiune pe lichiditatile de pe piata monetara, ci va stimula investitiile si va lua masuri anti-somaj. De asemenea, va fi o gura de oxigen pentru curs.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Autoritatile romane nu se tem de dobanda, ci de ghinion
Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar International (FMI) pentru 12,95 miliarde euro; pachetul total de finantare externa, de la FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.
Seful misiunii FMI din Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca imprumutul de 12,95 miliarde euro acordat Romaniei va avea o dobanda de aproximativ 3,5% pe an, “in acord cu actualele conditii de piata.”
Imprumutul acordat de FMI va fi obtinut in transe pana la sfarsitul anului 2010, iar rambursarea se va face treptat pana in 2015. Prima transa, in valoare de cinci miliarde de euro, va fi deblocata imediat dupa avizul Consiliului Executiv al FMI. -
Cardurile de credit – solutia de imprumut pe timp de criza?
Aveti totusi grija si folositi-le cu prudenta, spun specialistii. Altfel, nu o sa mai stiti cum sa iesiti din datorii. Bancile ofera pentru cardurile de credit o perioada de gratie cuprinsa intre 45 si 60 de zile, in cazul platilor la comercianti. Clientul care ramburseaza integral suma imprumutata pe card, in aceasta perioada, va plati dobanda zero. Daca insa depaseste aceasta perioada, bancile percep dobanzi de pana la 33% pe an.
Bancile care promoveaza cardurile de credit mizeaza pe comoditatea folosirii lor. Din cauza crizei financiare, insa, multe banci nu mai recomanda la fel de mult aceste carduri.
In Romania exista 1,4 milioane de carduri de credit, iar de regula suma maxima care poate fi scoasa este de sase salarii.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
Aflati aici de ce s-a blocat masinaria creditelor
-
Boc: România nu are nevoie disperată de bani
Delegaţia FMI urmează să-şi încheie miercuri, pe 25 martie, misiunea în România. Premierul a amintit, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii, că prin acordul de împrumut se urmăreşte păstrarea cursului leu-euro la un nivel suportabil pentru economie şi populaţie şi relansarea creditării în România. Preşedinţia, Guvernul şi Banca Naţională discută cu băncile-mamă pentru menţinerea liniilor de creditare la nivelul filialelor din România şi pentru păstrarea în ţară a banilor obţinuţi din împrumut. Primul ministru a precizat că semnalele primite în acest sens sunt pozitive. „Suma despre care s-a discutat este de vreo 19 miliarde de euro“, din care doar patru miliarde de euro vor sprijini activităţi guvernamentale, restul având rol de rezervă, a declarat, la rândul lui, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, aflat sâmbătă la Craiova.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Un imprumut de 19 miliarde de euro de la FMI
Ultima estimare oficiala a fost facuta luni dimineata de Liviu Dragnea, vicepresedintele PSD, care vorbea despre un imprumut cuprins intre 18 si 20 de miliarde de euro. Autoritatile negociaza cu FMI si Comisia Europeana estimarea de crestere economica pe care o va avea Romania in 2009, de care vor depinde si conditiile care ne vor fi impuse. Din ce in ce mai multi membri ai Guvernului, atat din PSD cat si din PD-L , recunosc ca nu mai poate fi vorba de o crestere de 2,5 % si vorbesc de o recesiune sau de o crestere putin peste zero.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
Aflati aici daca mai sunt bani pentru credite
-
Inghetarea salariilor, una dintre posibilele conditii ale FMI
Dupa cum ne-au obisnuit deja, expertii Fondului Monetar International au inceput discutiile devreme. Oficial, niciuna dintre parti nu a pus vreo conditie. Insa surse apropiate negocierilor au declarat ca foarte greu vor fi acceptate noi cresteri salariale in 2009. Nu sunt excluse majorari in unele domenii, insa acestea in niciun caz nu vor fi mai mari decat rata inflatiei. In plus, se pare ca Ministerul Muncii va fi nevoit sa accepte indrumarile Bancii Mondiale in ceea ce priveste legea salarizarii unice in sistemul bugetar si eliminarea sporurilor.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
Aflati aici daca mai e loc de crestere pentru salarii -
Statul a ajuns la mana bancherilor straini
Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie. Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE. -
Statul a ajuns la mana bancherilor straini
Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie. Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE. -
Viitorul Romaniei, roz sau gri?
Romania va fi in masura sa faca fata crizei economice mai bine decat alte tari din regiune, considera Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al celei de-a doua banci din sistem, BRD Société Générale. Cercel impartaseste viziunea bancherilor centrali (exprimata de curand de economistul-sef Valentin Lazea) ca daca o tara va avea crestere economica in Europa, aceea va fiRomania – o viziune tot mai putin acceptata insa de majoritatea analistilor. Bancherii de la BRD considera ca avansul economiei romanesti va fiin 2009 de circa 2% – o estimare foarte optimista prin comparatie cu cele pe care le prezinta ceilalti bancheri.
Pentru a da doar un exemplu, italienii de la UniCredit Group si-au revizuit saptamana trecuta prognozele, estimand o crestere economica de doar 0,6%, comparativ cu un ritm estimat pentru anul trecut la 8%. Exista insa, si numarul lor creste pe zi ce trece, multi analisti ce anticipeaza deja o scadere mai mult sau mai putin abrupta a economiei romanesti, ce ar veni in principal pe fondul reducerii puternice a exporturilor si a fluxurilor de capital, dar si al dezechilibrelor mari din tabloul macroeconomic. Aparent paradoxal, exact la aceleasi coordonate se uita si bancherii de la BRD atunci cand spun ca ar fisuficiente argumente pentru a considera posibila o crestere, iar pesimismul exagerat al unora dintre analisti se poate explica, in opinia lui Cercel, si prin “metodele pur mecanice” cu care acestia masoara Romania.
Criticata adesea, structura exporturilor romanesti (ce se bazeaza inca in masura apreciabila pe lohn si pe produse cu valoare adaugata mica) devine un avantaj, in viziunea vicepresedintelui BRD. “E de asteptat ca marfurile romanesti sa fie mai cautate, pentru ca sunt mai ieftine decat ale altor tari cu care concuram pe pietele externe, si in conditiile actuale toata lumea este atenta la costuri”, crede el. Dimpotriva, spunea economistul Mircea Cosea intr-un interviu acordat de curand BUSINESS Magazin, in fata unor tari cu “un lohn mai elaborat”, exporturile romanesti nu au nicio sansa. “Noi tragem la masina camasi si sutiene, ei monteaza Skode – si nu ai cum sa concurezi in acest fel, oricat de mult ti-ai dori”, considera Cosea. Romania este intr-o pozitie mai buna decat alte tari emergente si din punctul de vedere al dependentei de capitalurile straine, considera Ariel Emirian, deputy chief economist al Société Générale.
Desi deficitul de cont curent foarte mare si dependenta de banii strainilor, necesari pentru a asigura finantarea acestuia, reprezinta un punct sensibil in contextul financiar actual, “situatia Romaniei este mai putin volatila decat a altor tari”. Spre deosebire de tari precum Ungaria, Polonia, Ucraina sau Turcia – care au atras mai ales investitii de portofoliu, foarte volatile atunci cand “pietele se inchid”, in Romania si Bulgaria primeaza investitiile straine directe si capitalurile atrase de companiile locale de la firmele-mama. Este greu de crezut, in opinia lui Emirian, ca firmele-mama vor impune o rambursare rapida a datoriilor, ceea ce inseamna ca in aceste conditii finantarile pot ficonsiderate ceva mai stabile.
“Daca Romania si Bulgaria s-ar baza pe finantari de portofoliu acum, ar fiintr-o situatie foarte proasta”, crede economistul francez. Dezechilibrul contului curent se ajusteaza deja (in conditiile in care importurile scad, iar deprecierea leului din ultima perioada are si ea consecinte), astfel ca, estimeaza Claudiu Cercel, deficitul va ajunge la circa 9% din PIB la finele anului 2009, de la aproximativ 12% in 2008 si 14% cu un an inainte. In prognozele UniCredit Group, deficitul de cont curent este anticipat sa scada la 9,8% in 2009, pe fondul cererii interne mai reduse, ce va diminua importurile, si al preturilor mai reduse la energie.
Analistii bancii atrag insa atentia ca nevoia de finantare va ramane una dintre principalele surse de ingrijorare, in conditiile in care, daca gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine directe se va reduce la circa 40% in acest an, exista riscul diminuarii rezervelor valutare.
Deprecierea leului, pe de alta parte, si-a consumat cea mai mare parte din potential, in viziunea vicepresedintelui BRD, care, chiar daca nu exclude existenta unor noi varfuri, crede ca “acestea ar fievenimente exceptionale”. In conditii normale, Cercel crede ca raportul euro/leu va ajunge la finele anului la 4-4,2 lei/euro, iar perspectiva ca leul sa coboare pana la nivelul de 4,8-5 lei/euro este improbabila, in viziunea sa.
Analistii UniCredit anticipeaza insa pentru finele acestui an un curs de 4,5 lei/euro, iar pentru decembrie 2010 de 4,3 lei/euro. Nivelul de 4,3 lei/euro – cat este in prezent – indica insa o “supradepreciere”, crede Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, justificata pe de o parte de recuperarea aprecierii excesive din anii trecuti, dar si de faptul ca piata “a reactionat dupa spiritul de turma si a dus cursul prea mult in partea opusa”. Aceste niveluri, aprecia Lazea saptamana trecuta, nu sunt in linie cu indicatorii fundamentali ai economiei, “iar in situatia in care cursul se va duce mai mult in sus fata de nivelul actual, unele banci vor avea nevoie de capital suplimentar”.
Claudiu Cercel considera insa ca “efectul cursului asupra portofoliilor de credite in valuta a devenit aproape o obsesie”, atat timp cat impactul deprecierii leului asupra creditelor in valuta este relativ limitat. Calculul sau e destul de simplu si pleaca de la prezumtia ca majoritatea creditelor in euro au fost acordate incepand cu a doua jumatate a anului 2006 si pana in 2008, cand cursul mediu era de 3,5 lei/euro. O mare parte a acestor credite, considera Cercel, luand ca exemplu situatia de la BRD, au dobanzi indexate la rata de referinta Euribor, care a coborat in acest interval de la 4% la sub 2%. In aceste conditii, deprecierea euro (de peste 20%) a fost compensata macar in buna masura de scaderea dobanzilor.
Revenind insa la imaginea de ansamblu, nivelul ridicat al datoriei externe (de 74 de miliarde de euro) este considerat de analistii externi un alt factor de risc important al economiei romanesti. Din total, circa 24 de miliarde de euro este datorie pe termen scurt, iar 80% este reprezentata de finantarile societatilor-mama catre filialele din Romania. Exista o mare probabilitate ca aceste imprumuturi sa fie prelungite, considera Cercel, invocand estimarile BNR ca 90% dintre aceste linii de credit sa fie extinse.
“Este rezonabil in aceste conditii sa ne ingrijoram ca bancile-mama vor solicita plata?”, se intreaba retoric vicepresedintele BRD. Din datoria pe termen scurt, maximum 3-4 miliarde de euro ar fisume pentru care ar finecesara finantarea, iar daca serviciul datoriei ar ajunge la 8-9 miliarde euro anul acesta, necesarul de refinantare a datoriei externe a Romaniei este de 10-15 miliarde de euro. Nu trebuie insa uitat ca BNR are rezerve valutare de 28 de miliarde de euro, afirma Cercel, apreciind ca semestrul al doilea va fiprobabil dificil, pentru ca va finevoie de asigurarea finantarii datoriei. In aceste conditii, perspectiva unui imprumut extern – fie de la Banca Centrala Europeana sau FMI – apare natural in discutie.
Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea, a declarat vineri ca o decizie cu privire la un posibil acord cu Fondul Monetar International va fiadoptata in cel mult doua saptamani, dupa aprobarea bugetului in Parlament si discutii cu Comisia Europeana, desi pana nu de mult autoritatile au parut sa incline clar catre un credit de la Uniunea Europeana.
“Dar un imprumut de la UE fara conditii specifice FMI nu s-a acordat in nicio situatie pana acum”, replica Ariel Emirian. Mai multe tari au luat pana in prezent asemenea imprumuturi, printre care Ungaria (25,1 miliarde de dolari), Ucraina (16,5 miliarde de dolari), Islanda (2,1 miliarde de dolari), Letonia (10,5 miliarde), in timp ce Turcia este inca in discutii pentru un imprumut estimat la 15-30 miliarde de dolari. “Daca Romania va reusi o alta solutie decat cele folosite pana acum, va fi o premiera.”