Cele mai puternice creşteri raportat la luna iunie au fost înregistrate în Slovenia (10,3%), România, Germania (3,2%) şi Polonia (1,2%).
La polul opus, Marea Britanie (-4,3%), Suedia (-3,1%), Portugalia (-2,8%) şi Cehia (-1,6%) au consemnat cele mai abrupte scăderi în serie lunară.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Economia a crescut în termeni reali în al doilea trimestru cu 0,2% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi cu 1,4% faţă de trimestrul corespunzător din 2010, conform datelor publicate marţi de INS. PIB estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 137.661,5 milioane de lei, preţuri curente.
Industria a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate cu 4,9%, urmată de agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%), conform INS. Creşteri uşoare s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%).
Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%). Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 3,1%.
Cererea internă a crescut cu 2,4 procente, iar consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice, ambele cu 0,7 procente.
Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+7,7%) comparativ cu cea a volumului exporturilor (+6,3%).
NOROC CU AGRICULTURA
“Consumul gospodăriilor populaţiei a intrat în teritoriul pozitiv (+0,5% faţă de ianuarie-martie) datorită unei îmbunătăţiri treptate a pieţei muncii. Comerţul de retail a rămas stabil faţă de trimestrul precedent, în timp ce agricultura a crescut cu 2,5%, ceea ce ar putea sugera o contribuţie importantă a autoconsumului la creşterea consumului gospodăriilor populaţiei”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. În acelaşi timp, încetinirea exporturilor este corelată cu datele dezamăgitoare privind creşterea economică a partenerilor tradiţionali din zona euro – Germania, Italia şi Franta.
Ca atare, BCR a decis să pună sub revizuire creşterea economică din 2011 (estimată în prezent la 2%), “din cauza unui mediu global deteriorat şi a unei cereri interne slabe”, arată Şinca. În urmă cu câteva săptămâni, BCR a redus estimarea de creştere a PIB pentru 2012, de la 3,9% la 2%, însă păstrase neschimbată prognoza de 2% pentru anul în curs.
În scenariul BCR, BNR ar putea mentine dobânda de politică monetară la 6,25% în 2011-2012, atâta vreme cât “reducerea presiunilor inflaţioniste şi deficitul de cerere ar putea prevala în faţa unor riscuri fiscale în contextul alegerilor din 2012”.
Cu o zi în urmă, şi ING a redus estimarea de creştere economică, însă doar pentru 2012 (la 2,9%), în timp ce pentru 2011 a menţinut-o la 1,5%. “Contracţia in industrie a fost mai redusă decât ne aşteptam. În ansamblu, perspectivele revenirii rămân timide, dar având în vedere că anul agricol pare să fie foarte bun, ne menţinem neschimbată prognoza pentru anul 2011 de creştere de 1,5%. În acelaşi timp, astfel de evoluţii sunt îngrijoratoare pentru creşterea din 2012”, au comentat analiştii ING Bank România.
Analiştii ING constată creşterea consumului privat – “probabil pe fondul producţiei agricole bune ce alimentează componenta de autoconsum” – dar şi evoluţia dezamăgitoare a investiţiilor, cu o creştere de doar 0,2%. De asemenea, “exporturile nete au avut o contribuţie negativă şi aceasta ar putea persista şi în trimestrul al treilea”.
“Ce vă pot spune este că, în funcţie de stadiul lucrării, era un număr suficient de utilaje pentru ca termenul să fie realizat. Spre exemplu, pe primul tronson, unde lucrarea era mult mai avansată, sunt alte operaţiuni. Pe penultimul tronson, unde lucrarea pare rămasă în urmă, erau categoric suficiente utilaje ca să prindă timpul din urmă. Este de văzut însă dacă îi va ajuta şi natura, că în noiembrie-decembrie nu prea poţi să mai torni asfalt”, a spus Traian Băsescu. Şeful statului a mai spus că nu va discuta cu constructorii, deoarece consideră că aceasta este “treaba ministrului Transporturilor”.
“Fleacurile fac perfecţiunea, dar perfecţiunea în sine nu este un fleac”, spune un vechi proverb englezesc. Prezentul nu face decât să întărească această idee, dovadă şi faptul că, în plină criză, când activitatea constructorilor s-a prăbuşit, înfloreşte fără probleme o afacere legată de amenajarea locuinţelor. Este vorba de firma italiană Eclisse. Intrată pe piaţă anul trecut, a înregistrat o cifră de afaceri de 117.000 de euro, vânzând sisteme glisante pentru uşi. La prima vedere, sistemul pare nici mai mult, nici mai puţin, decât un fleac. Dar este genul de fleac care face diferenţa şi care convinge cumpărătorii să scoată din buzunar, pentru marca dorită, mai mulţi bani decât pentru un produs similar.
Fără a avea prea mare notorietate pe piaţa românească, sistemele de glisare a uşilor câştigă tot mai mult teren. În numai un an s-au vândut mii de asemenea sisteme. Principalul lor avantaj este spaţiul câştigat. O uşă cu deschidere clasică are nevoie de o suprafaţă medie de un metru pătrat, în vreme ce una glisantă alunecă pe lângă sau prin perete. În termeni foarte pragmatici, “cumpărătorul câştigă spaţiul pe care îl ocupă o uşă cu deschidere clasică”, spune De Faveri, care gesticulează animat când are în faţă, în show-room-ul de la marginea Capitalei, pe linia de centură din zona Popeşti-Leordeni, uşi care seamănă mai degrabă a opere de artă.
Şi-a pornit afacerea în urmă cu 21 de ani, având experienţă în lucrul cu metalul, pentru că “mi-am dat seama că în aparamentele mici din Italia economia de spaţiu era importantă”, spune De Faveri. Avea, spune el, la acea vreme prea puţini bani pentru a porni o afacere, dar foarte multă voinţă şi convingerea că produsul pe care l-a inventat se va vinde ca pâinea caldă. Cele 26 de procente în cotă de piaţă pe care le-a câştigat până acum Eclisse pe piaţa italiană (în Franţa au în jur de 10% din vânzările de uşi) îi dau dreptate. Firma are filiale în 34 de ţări, iar vânzările grupului au ajuns la 27 de milioane de euro anul trecut, cu o marjă de profitabilitate de circa 12%.
Abia anul trecut, când dificultăţile economice tăiaseră deja adânc din afacerile constructorilor, Eclisse a deschis, în urma unei investiţii de 40.000 de euro, şi o filială în România, un teren plin de potenţial pentru aceste produse. “Deşi e mai greu să vinzi produsele când clienţii nu le cunosc, preferăm să fim primii care intrăm pe piaţă”, declară Luca Manzato, director de export al Eclisse. El spune însă că şi-au conservat avantajul primului venit în toate pieţele pe care le-au abordat înaintea competitorilor. Manzato estimează că anual se vând în România în jur de 2 milioane de uşi, iar vânzările din primul an de funcţionare al firmei au fost peste aşteptări, ajungând la 117.000 de euro. Pentru anul în curs, reprezentanţii firmei se aşteaptă la o cifră de afaceri de 200.000 de euro, iar ţinta lor este ca pe termen mediu să ajungă la 20% din piaţă. Altfel spus, una din cinci uşi vândute ar urma să aibă sistem de glisare.
Preţurile acestor sisteme variază mult în funcţie de dimensiunile foii de uşă, care poate avea o înălţime de până la 2,9 m şi o lăţime de până la 4,7 m. Fireşte, sistemele de glisare pot fi simple sau complicate, dar “un cost mediu se plasează în jurul a 60 de euro”, spune Bogdan Manole, director tehnic al Eclisse România. Manole este partenerul pe care italienii l-au găsit pentru această ţară, molipsit şi el de pasiunea pentru sisteme de glisare a uşilor. El povesteşte că nu doar în construcţiile noi pot fi instalate astfel de sisteme, ci există soluţii şi pentru apartamente vechi. În cazul în care un perete nu permite instalarea unui sistem de glisare interior, care permite ca uşa să intre în perete, poate fi aplicat un cadru exterior.
Fireşte, nu doar cadrul este găselniţa. O uşă glisantă poate avea dispozitive care să permită menţinerea ei deschisă, să se închidă singură, poate fi de sticlă sau de lemn, cu cadru de aluminiu sau orice alt material se găseşte la vânzare. Cum sistemul are nevoie nu doar de pereţi pentru a fi montat, ci şi de uşă, Eclisse a încheiat parteneriate cu producători de uşi de pe piaţă, iar Manole crede că până la finalul anului sistemele pe care le vinde vor ajunge în cel puţin 1.000 de locuinţe. În plus, Eclisse prezintă dezvoltatorilor şi arhitecţilor soluţiile pe care le vinde. Fără excepţie însă, ultimul cuvânt îl au, de fiecare dată, clienţii finali. Iar Luigi de Faveri, care se mândreşte că participă activ la inventarea tuturor produselor pe care le vinde, are convingerea de nezdruncinat că produsele sale îşi vor găsi loc şi în casele românilor.
Segmentul de populatie vizat de producatori il reprezinta cei cu
o situatie materiala buna, desi nu suficient de bogati incat sa-si
comande o locuinta construita in mod traditional cu un design
deosebit, dar care vor totusi sa aiba o casa proiectata de un
arhitect cat mai cunoscut si cat mai ecologica posibil.
Pentru ridicarea unor astfel de locuinte se prefera fie
construirea casei sub forma de module in fabrica si asamblarea lor
pe santier, fie construirea bucatariei, a bailor si a spalatoriei
in fabrica, iar restul casei e ridicat la fata locului, scrie San
Francisco Chronicle, care da exemplul a doua companii proaspat
infiintate din Bay Area, specializate in astfel de constructii –
Simpatico Homes din Emeryville si HybridCore Homes din Santa
Rosa.
Ambele firme lucreaza in parteneriat cu arhitecti si se axeaza
pe modele arhitecturale preexistente, din care clientii isi pot
alege ce li se potriveste mai bine. Casele astfel realizate sunt
dotate cu cele necesare alimentarii cu energie solara, au incalzire
prin podea, acoperis acoperit cu vegetatie si sistem de captare a
apelor pluviale.
Companiile specializate in construirea unor asemenea locuinte spera
sa le faca accesibile unui segment mai larg de populatie, prin
colaborarea cu dezvoltatori de complexuri rezidentiale. Exista insa
si dezvoltatori de locuinte scumpe care vor parteneriate pentru
utilizarea anumitor module, ceea ce le-ar permite sa construiasca
in zone cu case deja existente, fara a deranja prea tare
vecinii.
“In perioada septembrie-octombrie vom incepe lucrarile la
majoritatea tronsoanelor dintre Nadlac si Sibiu, iar firmele
trebuie sa ne prezinte la sfarsitul lunii proiectele pe care le-au
pregatit”, a spus Pistru. Astfel, vor incepe lucrarile la
autostrazile Nadlac-Arad (38,9 km), Timisoara-Lugoj (35,6 km), un
tronson de 28 km din autostrada Lugoj-Deva, Deva-Orastie (32,8 km)
si Orastie-Sibiu (82 km). Termenul de finalizare este anul 2013,
mai putin un tronson de 80 km din autostrada Lugoj-Deva, care va fi
pusa in functiune in 2016. Lungimea totala a celor cinci autostrazi
insumeaza aproape 220 de kilometri. Potrivit lui Pistru, pe traseul
Coridorului IV de la Constanta la Arad a ramas un singur sector de
autostrada fara finantare, respectiv Sibiu-Ramnicu
Valcea-Pitesti.
A mai trecut o jumatate de an care a inceput cu la fel de multe
promisiuni ca si anii anteriori in ce priveste constructiile de
autostrazi. Cu doar 314 kilometri de autostrazi, Romania sta la
coada ierarhiei UE la capitolul sosele mari, iar anul 2011 nu are
semne mai bune. Ca si altadata, doar promisiunile sunt mari. In
acest moment, Romania are in constructie sapte tronsoane de
autostrada, cu o lungime cumulata de circa 193 de kilometri, la
care se adauga inca doua tronsoane de 83 de kilometri, a caror
situatie este incerta insa in acest moment. De ce incerta? Pentru
ca, in cazul uneia dintre autostrazi, Cernavoda-Medgidia, lucrurile
nu se vor misca mai devreme de luna august, cand vor fi anuntati
noii constructori ai acestui tronson, al carui contract a fost
reziliat in aprilie cu francezii de la Colas. In coltul opus al
tarii, in partea de nord-vest, cel de-al doilea tronson cu
probleme, Suplacu de Barcau-Bors, de pe Autostrada Transilvania,
isi asteapta in continuare finantarea.
Cea mai mare parte a tronsoanelor care se afla in prezent in
curs de executie, inclusiv Cernavoda-Medgidia si Suplacu de
Barcau-Bors, ar urma sa fie gata in 2012. Un singur tronson, de
42,5 kilometri, si anume Moara Vlasiei-Ploiesti, va fi gata anul
acesta, in decembrie, daca dam crezare promisiunilor celor patru
companii romanesti care se ocupa de aceasta autostrada: Spedition
UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrarescu),
Euroconstruct Trading 98 (Dan Besciu) si PA&CO International
(Costel Casuneanu). Cei trei regi ai asfaltului au acceptat sa
renunte la suplimentarea contractului cu inca aproape 100 de
milioane de euro doar pentru ca Ministerul Transporturilor sa nu
rezilieze si acest contract, asa cum s-a intamplat in cazul
Colas.
REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL
“Din experienta anilor trecuti si daca ne uitam de asemenea la
stadiul actual al lucrarilor pe aceste tronsoane, ne vom da seama
ca este putin probabil sa vedem autostrazi finalizate anul acesta”,
spune Florin Popa, managing partner al companiei de consultanta in
constructii Vitalis Consulting. “Este posibil insa ca in 2012 sa
vedem mai multe lucrari finalizate, in speranta ca nu vor mai
aparea probleme de urmarire a lucrarilor, de finantare sau probleme
legate de exproprierea terenurilor”, afirma Popa. Si, pana la urma,
sansele unor inaugurari de autostrazi in 2012 sunt cu atat mai mari
cu cat guvernantii se pregatesc de alegeri.
La inceputul anului, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania (CNADNR) anunta ca anul acesta vom circula pe
inca 83 de kilometri de autostrazi, la care ar fi urmat sa se
adauge 34 de kilometri de variante de ocolire realizate la standard
de autostrada; la jumatatea anului insa, institutia si-a schimbat
la 180 de grade estimarile. Vom avea doar cateva trosoane
inaugurate partial, unde se va putea circula doar pe cate o banda
pe sens: Medgidia-Constanta, centura Constantei, Arad-Timisoara si
centura Aradului. Si, bineinteles, din decembrie, autostrada Moara
Vlasiei-Ploiesti, care nici macar nu intra in calculele CNADNR la
inceput de an, dar care ar trebui sa fie gata pe 15 decembrie.
In prezent, spaniolii de la FCC Construccion deruleaza cele mai
multe lucrari la autostrazi, ocupandu-se de trosonul Arad-Timisoara
si de centura la standard de autostrada a municipiului Constanta
impreuna cu italienii de la Astaldi, dar si de varianta de ocolire
la standard de autostrada a Aradului alaturi de germanii de la Porr
Technobau. In total, FCC lucreaza la aproape 67 de kilometri de
autostrazi, ce ar urma sa fie finalizati in al doilea trimestru din
2012, potrivit celor mai recente informatii furnizate de CNADNR.
FCC Construccion, companie cu afaceri pe piata locala de 110
milioane de euro in 2010, a participat si la constructia Pasajului
Basarab din Capitala, considerat unul dintre cele mai ambitioase si
in acelasi timp costisitoare proiecte de infrastructura urbana din
Romania. Cele trei trosoane de autostrada ar fi trebuit finalizate
in 2011, dupa cum anunta CNADNR la inceputul anului, insa ulterior
data de incheiere a constructiei a fost amanata.
De asemenea, Millennium Building Development precizeaza ca
verdictul judecatorilor de la Suceava nu afecteaza constructorul,
avand in vedere ca acesta a vandut Cathedral Plaza, in mai 2011,
unui fond de investitii britanic.
“Constructia este intabulata si a intrat in circuitul civil,
astfel incat si aceasta hotarare a Curtii de Apel Suceava este
tardiva, la fel cum a fost si cea data in noiembrie 2010. in plus,
reamintim ca un fond de investitii britanic a cumparat cladirea
Cathedral Plaza, cu suma de 70 de milioane de euro”, a comunicat
constructorul Cathedral Plaza, Millennium Building
Development.
“Nu aveam mari sperante ca judecatorii Curtii de Apel Suceava –
sectia Contencios Administrativ vor lua o decizie care sa duca la
tragerea raspunderii asupra colegilor lor de sectie. Decizia de
astazi a Curtii de Apel Suceava nu ne afecteaza concret, insa ne
pare rau ca nu s-a putut face dreptate in Romania”, se mai arata in
comunicatul Millennium Building Development.
Curtea de Apel Suceava a respins luni contestatia in anulare
formulata de Millennium Building in procesul cu Arhiepiscopia
Romano-Catolica din Bucuresti, ceea ce inseamna ca decizia prin
care a fost sistata constructia Cathedral Plaza ramane in vigoare,
a transmis corespondentul MEDIAFAX. Curtea de Apel Suceava mentine
astfel decizia Tribunalului Dambovita, care sistase constructia
Cathedral Plaza intrucat lipseau autorizatiile legale.
Totodata, prin acest program poate fi accesat online un soft
personalizat ce calculeaza cu acuratete cantitatea de produse
necesare pentru realizarea unui anumit proiect, precum si costul
total al materialelor respective. Astfel, beneficiarii stiu exact
cata caramida sa cumpere si cat ii costa, evitand costurile
suplimentare si tinand bugetul sub control, chiar din faza de
proiectare.
Calculatorul este un serviciu oferit de Brikston in premiera
nationala si poate fi folosit direct chiar de catre beneficiari pe
website-ul companiei. De asemenea, softul poate fi folosit si de
proiectanti, distribuitori sau mesteri, cu conditia sa aiba la
dispozitie proiectul pentru care intentioneaza sa faca estimarea de
materiale si costuri.
“Suntem mandri sa lansam versiunea beta a calculatorului,
imbunatatita pe baza reactiilor de la utilizatorii versiunii
initiale. Beneficiarii apreciaza faptul ca isi pot calcula ei
insisi costul caramizilor, cu exactitate, evitand o cheltuiala
inutila”, a declarat Iulian Mangalagiu, director general al
Ceramica.
Ceramica Iasi este una dintre cele mai mari firme de pe piata
materialelor pentru zidarie, acoperisuri si finisaje. Firma are
peste 40 de ani de experienta si peste 200 de angajati. Actionar
majoritar in cadrul Ceramica este, din iulie 2007, fondul de
investitii Advent International. Compania si-a marit numarul de
produse si capacitatea de fabricare a acestora, investind in cea
mai moderna linie de productie a blocurilor ceramice din Europa de
Est. Cel mai recent produs lansat pe piata este BRAC – un material
de constructie revolutionar, care combina cele mai bune
caracteristici din caramida si BCA.
Brikston este marca de caramizi si blocuri ceramice produse de
Ceramica Iasi si reprezinta peste 90% din cifra de afaceri a
companiei.
Solutia este utilizata in America, Europa si Asia, fiind
aplicata si in cazul locuintelor ieftine, dar si in cazul unor
penthouse-uri luxoase, vandute pe sume mari celor interesati, scrie
Financial Times. In general, cei care vor sa suprainalte o cladire
trebuie sa convinga autoritatile ca nu vor produce stricaciuni
structurii si ca vor pastra aspectul estetic.
Unul dintre cele mai recente proiecte de acest gen il reprezinta un
penthouse cu cinci dormitoare, construit pe acoperisurile a doua
blocuri moderniste de lux din cartierul londonez Notting Hill. Cele
doua jumatati ale apartamentului astfel obtinut sunt legate intre
ele printr-o pasarela de sticla. Locuinta urmeaza sa devina
disponibila pe piata la un pret de aproape opt milioane de lire
sterline.
La New York se practica adaugarea a trei pana la cinci niveluri
unor cladiri cu varsta de circa o suta de ani, care au deja intre
sase si noua niveluri din constructie. In general, cladirile
trebuie consolidate pentru a sustine greutatea suplimentara, dar
exista si cazuri precum acela al unei foste fabrici din metropola
americana, transformata intre timp in bloc de apartamente, la care
asemenea masuri nu au fost necesare. Pe cladirea gandita de la
inceput sa sustina masini grele, s-a putut instala o structura de
sticla pe o parte din acoperis, unde functioneaza un club si o sala
de fitness pentru locatari, in timp ce restul acoperisului a fost
transformat in gradina – o tendinta ce castiga teren.
Si vechile cladiri de birouri se extind tot pe verticala, asa cum
s-a procedat la Hearst Magazine Building din Manhattan, unde
proprietarii au apelat la faimoasa firma de arhitectura a lordului
Norman Foster, care s-a ocupat de adaugarea a 46 de niveluri la
cele existente.