BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Proiectul de lege privind veniturile personalului medical, aprobat de Comisia de sănătate a Senatului

    Potrivit proiectului, iniţiat şi semnat la începutul anului de 102 parlamentari, prestarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai în afara orelor de program ale personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului.

    Actele medicale în regim privat la cererea pacientului pot fi asigurate numai de personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care, la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului, sunt solicitaţi alţi medici din sistemul public sau privat.

    În spitalele publice se pot acorda servicii medicale în regim privat la cererea pacienţilor, numai în limita specialităţilor medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.

    Proiectul mai prevede că pacienţii pot alege în mod expres un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care se va achita un onorariu prestabilit prin acordul părţilor, în condiţiile reglementate prin ordin al ministrului Sănătăţii.

    Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementare, încheiată de pacient cu un asigurător.

    Din veniturile obţinute de spitalul public, prin serviciile private, managerul poate acorda personalului medico-sanitar recompense care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus impozitării.

    Prestarea serviciilor medicale la cererea pacienţilor, în regim privat, este facturată şi include următoarele cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului solicitat, amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţii, investigaţii şi analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrană, utilităţile, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor etc.

    Modalitatea de tarifare şi tariful minimal al serviciilor vor fi stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii.

    Medicii care prestează aceste servicii se pot organiza şi funcţiona astfel: medic specialist sau medic primar ca persoană fizică independentă, cabinet medical individual, societate civilă medicală sau alte forme legale de organizare a activităţii medicale.

    Acordarea serviciilor private în spitalele publice se realizează numai prin încheierea prealabilă a unui contract tripartit, semnat personal de pacient sau de reprezentantul său legal, de medicul/medicii solicitaţi şi de managerul spitalului în cauză.

    În proiect se stipulează şi că activităţile desfăşurate de medicii din spitalele publice care prestează servicii la cererea pacientului, în regim privat, în condiţiile actului normativ, sunt exceptate de la prevederile legale în vigoare privind incompatibilităţile şi conflictul de interese.

    Proiectul mai reglementează şi posibilitatea direcţionării a 2 la sută impozitul anual pe venit către spitalele publice, care pot utiliza aceste sume inclusiv pentru creşterea veniturilor personalului medical.

    Totodată, proiectul se referă şi la posibilitatea medicilor de a desfăşura activităţi în străinătate şi la activitatea rezidenţilor.

    Medicii din spitalele publice pot desfăşura activitate profesională în străinătate, cu acordul şefului de secţie şi al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea locului de muncă, sub condiţia ca activitatea desfăşurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire şi specialităţii. Angajatul este obligat ca, în fiecare an, la sfârşitul perioadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii secţiei şi spitalului, se arată în proiect.

    Medicii rezidenţi, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, pot efectua stagii de pregătire şi de activitate şi în alte spitale publice decât cele universitare.

    Proiectul urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, după care va fi transmis Camerei Deputaţilor, forul legislativ decizional.

  • Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării lui Dan Şova se votează azi. Comisia juridică a Senatului nu a reuşit să se pronunţe, votul fiind egal

    Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc (PNL), a anunţat, marţi, că în Comisia juridică au fost 5 voturi pentru şi 5 împotrivă pe proiectul de hotărâre privind cazul Dan Şova.

    Proiectul de hotărâre are un articol unic: “Senatul încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman în dosarul nr 122/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie”.

    “Rezultatul votului, din păcate, e unul nefavorabil, în sensul în care propunerea mea n-a întrunit numărul de voturi, sunt 5 la 5. Cu toate acestea, pentru că Biroul Permanent ne-a cerut să trimitem un punct de vedere pentru a avea ce discuta în plen, acesta fiind totuşi suveran, trebuie s-o spun, vom trimite BP proiectul pe care l-am dezbătut astăzi, vom consemna şi rezultatul votului sperând că cei nouă (reprezentaţii puterii -n.r.) din BP nu vor face şi acolo un abuz de putere folosindu-şi voturilor şi vor trimite la plen un punct de vedere concret pe care să discutăm”, a mai Boboc.

    Votul a fost secret la cererea membrilor PSD ai Comisiei juridice.

    La şedinţa Comisiei juridice au fost prezenţi 10 membri din cei 11, singurul absent fiind reprezentantul UDMR, Pataki Csaba.

    În cadrul şedinţei, Ioan Chelaru (PSD) a propus ca proiectul de hotărâre să fie modificat în felul următor: “Senatul încuviinţează/nu încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman”. Propunerea sa a fost respinsă, deoarece la momentul respectiv lipsea senatorul PSD Marian Pavel, care a venit ulterior la şedinţă.

    “Am propus colegilor din Comisie să discutăm pentru a găsi o soluţie, au ales să fugă, pentru că puteam, cu un singur om, dacă mai aveam, puteam să discutăm şi sigur ajungeam la o concluzie. Sper să decidă şi să trimită propunerea noastră în plen”, a comentat Cătălin Boboc.

    Întrebat dacă senatorul UDMR i-a explicat de ce nu a venit la Comisie, Boboc a a spus că n-a primit nicio explicaţie. “Ştiu că, de când s-a modificat regulamentul atunci când lipsesc colegi din Comisie (…) putea să o facă şi colegul de la UMDR”, a afirmat el.

    Întrebat dacă poate fi vorba de un joc al UDMR, Boboc a spus: “N-am de unde să ştiu, nu ştiu cum ar fi votat”.

    “PSD nu mai ştie ce tertipuri să găsească pentru a amâna. Trebuia să prezentăm plenului un proiect de hotărâre, o chestiune foarte simplă pe care n-am făcut-o prima oară, plenul ar fi votat, se încuviinţa sau nu, dar noi ne făceam treaba şi mergeam mai departe cu un proiect şi răspundeam unei solicitări a unui for până la urmă, care conduce un Senat din acest punct de vedere”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, întrebat ce părere are despre situaţia creată.

    Proiectul de hotărâre urmează să fie discutat în BP de marţi.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu declara săptămâna trecută că, în cazul Şova, Comisia juridică trebuie să vină cu “o propunere articulată”, în caz contrar situaţia urmând să fie discutată în plen.

    “Dacă avem din partea Comisiei juridice o propunere articulată, care a primit votul în Comisie, atunci o supunem pe aceea plenului, care poate s-o aprobe sau poate s-o respingă. Dacă Comisia nu ajunge la nicio propunere, pentru că nu pot să întrunească votul majoritar, atunci în plen încep discuţiile, vin propunerile din partea liderilor grupurilor parlamentare sau a celorlalţi senatori şi se supun acelea la vot”, declarat Călin Popescu-Tăriceanu, după ce Biroul Permanent a respins raportul Comisiei juridice în care erau prezentate două soluţii.

  • FC Dinamo, sancţionat cu 56.952 de lei penalitate sportivă pentru incidentele din meciul cu Steaua

    “În baza art. 82, raportat la art. 83.2.b din RD, cu aplicarea Hotărârii nr18/26.08.2014 a Comitetului de Urgenta al FRF, se sancţionează clubul FC Dinamo 1948 cu o penalitate de 56.952 lei”, se menţionează în soluţia Comisiei de Disciplină a FRF, publicată, miercuri, pe site-ul oficial al LPF.

    Formaţia Steaua a învins, la 3 mai, pe Arena Naţională, cu scorul de 3-1, echipa Dinamo, în derbiul etapei a XXX-a a Ligii I. Partida a început cu aproximativ cinci minute întârziere, din cauza torţelor, petardelor şi fumigenelor aruncate în suprafaţa de joc de fanii dinamovişti de la PCH.

    În minutul 17, suporterii dinamovişti de la Peluza Cătălin Hâldan au aruncat bucăţi de scaune şi torţe către Stanciu, care executa un corner.

    Startul reprizei secunde a fost de asemenea întârziat aproape un minut, după ce fanii dinamovişti au aruncat o torţă în zona porţii apărate de portarul formaţiei Steaua, Giedrius Arlauskis. După câteva secunde de joc, meciul a fost întrerupt din cauza zecilor de torţe aruncate de fanii dinamovişti în zona porţii lui Arlauskis şi după ce un obiect l-a lovit pe portarul Stelei. În acel moment, centralul Cristian Balaj a trimis cele două echipe la vestiare, iar oficialul dinamovist Ionel Dănciulescu şi căpitanul Marius Niculae au mers să discute cu suporterii. Jocul s-a reluat după aproximativ 18 minute.

    După ce Stanciu a înscris golul al doilea, fanii dinamovişti au aruncat din nou cu torţe pe gazon, acestea fiind scoase în afara terenului atât de jucătorii dinamovişti cât şi de arbitri.

  • Decalogul soluţiilor software pentru companii

    Dacă România vrea un PIB de peste 10.000 de euro pe cap de locuitor, trebuie să se informatizeze.

    Dacă o companie vrea să devină mai productivă, trebuie să se informatizeze.

    Dacă o companie vrea să îşi menţină competitivitatea, trebuie să se informatizeze.

    Dacă un manager vrea să ştie în timp real rezultatele companiei sale, trebuie să o informatizeze.

    Dacă un antreprenor vrea să îşi dezvolte firma, trebuie să se informatizeze.

    Pentru o relaţie mai bună cu clienţii, o companie trebuie să se informatizeze.

    Pentru o comunicare fluidă în interiorul companiei, informatizaţi-o.

    Dacă administraţia publică vrea să fie mai eficientă, trebuie informatizată.

    Dacă nu aveţi buget pentru o soluţie software de business, folosiţi “software as a service” şi cloud.

    Preţul are importanţa sa, dar esenţial este să vă definiţi nevoile şi să ştiţi ce soluţie vi se potriveşte.

    Cele zece enunţuri de mai sus rezumă o stare de fapt: una din cauzele evoluţiei destul de lente a econo-miei româneşti în ansamblu, dar şi a companiilor este lipsa informatizării, faptul că o mare parte dintre manageri şi antreprenori nu folosesc soluţiile software pentru afaceri. Datele Comisiei Europene arată că procentajul firmelor din România care utilizează tehnologii cum ar fi ERP (21%), facturile electronice (7,2 %), serviciile de cloud (2,8 %) sau reţelele de socializare (5,9 %) este printre cele mai scăzute din UE. Companiile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud, arată raportul DESI 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale. Care este realitatea, ce trebuie făcut, care vor fi evoluţiile?

    Puţină lume mai ţine minte, îmi spune Eugen Schwab-Chesaru, vice president – research la Pierre Audoin Consultants (PAC), că printre primele anunţuri făcute de OMV după preluarea Petrom a fost cel pentru achiziţia unui nou sistem in-formatic de gestiune şi control, în valoare de 55 de milioane de euro. „Au venit 35 de consultanţi din Austria, au împărţit sarcini, au strâns oferte din piaţă, au ales. După trei ani au multiplicat de o mulţime de ori profitul, iar productivitatea s-a dus la cer. Putem să ne uităm chiar şi la Sidex, ce au făcut indienii de la Mittal când au venit. Au zis: «Vrem ERP». Nu ştiau să lucreze fără. Nu ştiau, în India, ce se întâmplă aici: productivitate, minereu, dintr-o tonă de minereu aţi scos atâta ţeavă, atâta tablă, atâta ondulată, atâta dreaptă, care s-a dus acolo şi acolo, productivitatea pe metru pătrat, pe metru liniar, fără asta nu ştiau să lucreze. Scurt, nu este niciun mister“, rezumă Schwab-Chesaru situaţia şi nevoia folosirii unui sistem software pentru business. Mai mult, administraţia publică locală trebuie să îşi dubleze cheltuielile IT reale, cele care furnizează rezultate palpabile, şi să scadă cu 30% numărul de bugetari, pentru a funcţiona.

    Software pentru business înseamnă ERP, CRM, EAS, SFA, HCM, multele acronime care indică aplicaţiile folosite de manageri pentru a-şi gestiona companiile. Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de specialiştii de la PAC la puţin peste 150 de milioane de euro, cu un ritm de creştere de 7,5%, superior ritmului creşterii pieţei soft-ware în ansamblu, de 5,5% pe an. Tendinţa de creştere cu un ritm superior celui al pieţei software în ansamblu se menţine şi pe plan internaţional: soluţiile software pentru companii au, cu 5,5%, o creştere dublă faţă de industrie.

    Dincolo de ritmul normal, creşterile sunt generate şi de schimbările care au loc în domeniu; în primul rând este vorba de migrarea soluţiilor spre cloud şi ceea ce se numeşte „software as a service“ – SaaS. O altă schimabre majoră este trecerea spre mobilitate, posibilitatea de a accesa şi a rula funcţii ale suitei de business de pe telefon sau tabletă. Şi, nu în ultimul rând, clienţii solicită din ce în ce mai des, iar companiile încearcă să ofere, soluţii de analiză a datelor care să ofere tendinţe, predicţii, evoluţii viitoare ale afacerilor.

    Înainte de a analiza toate aceste tendinţe, să privim bugetele. „Cred că în România nivelul bugetelor IT reprezintă 0,25 – 0,5% din cifra de afaceri a companiilor. Ceea ce este foarte, foarte puţin. În general în Franţa, Germania sau Marea Britanie respectivul buget ajunge şi la 1,5% din cifra de afaceri. Atenţie, în bugetul IT intră mai multe: amortizarea de software, hardware şi aşa mai departe, active IT, personalul şi tot ce înseamnă cheltuieli auxiliare, energie, birouri şi aşa mai departe“, spune Eugen Schwab-Chesaru. Daniel Mateescu, COO Totalsoft, principalul furnizor de soluţii ERP pe piaţa locală, cu suita Charisma, explică limitările pieţei locale prin lipsa de cultură de business, prin faptul că man-agerii nu văd avantajele unui produs software. „Vor să cumpere ieftin, piaţa de software de business românesc este foarte sensibilă la preţ. Degeaba spui că softul tău face mai multe şi este mai bun, îl cumpără pe cel mai ieftin. Este o lecţie pe care economia românească trebuie să o înveţe. De circa 10 ani, de când vindem în străinătate, vedem difer-enţa de cultură. Când vindem în afară preţul este ultimul care contează. Ei sunt foarte deschişi şi spun ce contează: criterii tehnice, de business, tehnologice, iar preţul este ultimul. Preţul ponderează nota totală cu circa 10 – 15%. În rest, contează să fie produsul care trebuie. La noi totul este la nivel de preţ, probabil şi din cauza situaţiei economice. Pe măsură ce o să creştem şi o să ieşim din criză, o să fie mai bine“, spune Mateescu.

     

  • Comisia de revizuire a Constituţiei, în impas. Chelaru: Fără înţelegere politică, activitatea inutilă

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a a spus că acum este o altă conjunctură politică şi trebuie reluate discuţiile de la principiile şi temele revizuirii Constituţiei, în timp de senatorul PSD Ion Chelaru a arătat că, în prezent, comisia se află în faza de redactare a raportului asupra proiectului de revizuire.

    “Suntem într-o altă conjuctură politică şi în acest moment dorim să modificăm Constituţia, dar în nişte condiţii în care să ne putem afirma tezele şi credinţele noastre”, a afirmat Nicolăescu.

    “Suntem în faza de redactare a raportului pe reviziuire, dumneavoastră propuneţi să o luăm înapoi”, a replicat Chelaru.

    Membrii comisiei au decis, în final, să se întâlnească în 12 mai, pentru a vedea care sunt temele principale agreate de partide pentru a vedea dacă există un consens, sau dacă activitatea comisiei îşi mai are rostul.

    După şedinţă, preşedintele comisiei de revizuire a Constituţiei, Ion Chelaru a declarat că a constat o schimbare de opinie a parlamentarilor liberali şi nu crede că, în perioada următoare, se va putea desfăşura activitatea normală a comisiei.

    “Din păcate, am constatat o anumită schimbare a colegilor de la PNL, care probabil au o altă opinie în privinţa actulalului proiect, deşi împreună am lucrat doi ani şi jumătate.Intuind acest lucru ieri, la întâlnirea de la preşedinte, am ridicat această chestiune. Dumnealui a spus că susţine, în cadrul unui proces de modernizare a României, procesul de revizuire a Constituţiei. Am rugat să pună în discuţia colegilor liberali. Efectele le-am văzut astăzi, în sensul în care nu cred că, în perioada următoare, vom putea desfăşura activitatea normală a comisiei, colegii liberali urmând să aibă o opinie, după ce vor reanaliza textele asupra cărora au lucrat împreună cu noi. Sunt dezamăgit, dar o să-mi treacă, asta este în politică, întotdeauna părereile de la început nu sunt cele de la sfârşit”, a explicat Chelaru.

    El a adăugat că, în condiţiile în care nu există înţelegere politică, este discutabilă activitatea comisiei în continuare.

    “În această comisie nu se pot lua decizii decât cu votul a două treimi, în condiţiile în care nu există şi o înţelegere politică, este discutabilă activitatea în continuare a comisiei. Îmi pare rău, este o activitate de doi ani şi jumătate, a trecut un proiect de CC, Comisia de la Veneţia, încă sper la bunele intenţii şi la ideea de a face o Constituţie revizuită. Dacă nu, o să vedem la şedinţa pe care am convocat-o în 12 mai care este şi poziţia colegilor liberali, dacă mai agrează din textele adoptate, dacă mai continuăm procedura. Am dorit un proces de revizuire să aşeze Constituţia pe baze solide, să limpezească raporturile între instituţiile statului, pentru a nu apela mereu la CC, să introducem şi noţiunea de regiune în cadrul Constituţiei”, a adăugat Chelaru.

     

  • Camera Deputaţilor – O societate comercială reclamă “atitudinea superficială” a Comisiei de control a SIE

    Comisia de abuzuri a trimis această petiţie la Biroul Permanent al Camerei, care a decis că Birourile Permanente sunt competente să ia o hotărâre în privinţa acestui caz.

    “Am primit o scrisoare din partea unei societăţi comerciale, adresată Comisiei de abuzuri care reclamă faptul că au avut o atitudine superficială şi dezinteres cei din comisia de control a SIE. S-a înaintat către Birourile Permanente reunite”, a precizat, marţi, secretarul Camerei, deputatul PSD Marcel Ciolacu, după şedinţa conducerii Camerei.

    Societatea Transcarpat Sportours International SRL reclamă în petiţie “maniera superficială şi dezinteresată în care Comisia SIE şi-a exercitat atribuţiile ce îi revin”, Comisia SIE neluând măsuri faţă de o reclamaţie făcută de societate împotriva unor “acţiuni abuzive şi nelegale ale unor angajaţi ai SIE, prin care au fost prejudiciate interesele comerciale ale firmei”.

    Societatea a menţionat că SIE i-a îngrădit drepturile de participare la proceduri de achiziţie publică organizate de Serviciul de Informaţii Externe din 2009 şi până în prezent, iar Comisia SIE “a refuzat tacit să-şi exercite atribuţiunile de control” şi nu a luat nicio măsură.

    În plângerea societăţii se mai arată că aşteaptă răspuns, în caz contrar va continua demersurile de restabilire a legalităţii pe toate căile legale, inclusiv punând în discuţie publică eficienţa Comisei SIE şi va sesiza forurile europene competente.

     

  • Comisia Europeană: fraţii Micula trebuie să ramburseze banii primiţi de la statul român în urma procesului de la Washington

     Astfel, cei doi antreprenori-care au beneficiat de acele ajutoare de stat în calitate de investitori suedezi- trebuie să ramburseze sumele deja primite.

    “Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată”, se arată în raportul Comisiei Europene.

    Oamenii de afaceri Ioan şi Viorel Micula au câştigat în premieră în 2013 despăgubiri de 376 milioane de lei (85 mil. euro) de la statul român în cadrul unui arbitraj internaţional.

    Cei doi fraţi au câştigat după 8 ani procesul pe care l-au intentat statului român la curtea de arbitraj ICSID de la Washington pe motiv că le-au fost eliminate anumite facilităţi fiscale, având în vedere că ei au venit în România ca in­vestitori străini, din Suedia.

    Ei ceruseră 250 mil. dolari despăgubiri, dar le-au fost acordate 376 mil. lei (85 mil. euro), plus dobânzi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • Comisia juridică a Senatului are la dispoziţie trei zile pentru elaborarea raportului în cazul Şova

    Potrivit lui Dumitrescu, dosarul care îl priveşte pe Dan Şova a fost trimis de conducerea Senatului la Comisia juridică, care se va întruni marţi pentru a începe dezbaterea.

    Potrivit Regulamentului Senatului, în cazul solicitării privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, Comisia juridică are termen trei zile pentru a elabora raportul, iar plenul Senatului are termen cinci zile pentru a da un vot în urma avizului Comisie juridice.

    Astfel, este de aşteptat ca la Biroul Permanent de săptămâna viitoare să se stabilească, în baza raportului Comisie juridice, data la care se va desfăşura votul în plen.

    Procurorul şef al DNA a trimis procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.

     

  • Şefii de Consilii Judeţene vor fi aleşi indirect. Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii alegerilor locale

    Membrii comisiei au adoptat în principiu acest proiect de lege, care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, urmând ca luni să fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004.

    O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

    Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

    Zgonea a arătat că, astfel, nu se mai supune la vot încetarea mandatului consilierilor aflaţi în această situaţie, ci prefectul va constata încetarea mandatului.

    Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi de modificare a legii administraţiei locale şi a statutului aleşilor locali.

    Valeriu Zgonea a precizat, după adoptarea articolelor proiectului, că cel târziu luni acesta va fi trimis către Senat şi va fi publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.