BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • O nouă categorie de produse

    Producătorul de mobilier Lemet şi-a propus să dezvolte o nouă linie de producţie, pentru a adăuga noi game de produse. Utilajele au fost achiziţionate de la producători europeni de maşini-unelte, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:
    Compunerea fluxurilor de producţie.

    EFECTELE INOVAŢIEI:
    Identificarea nevoilor din piaţă, desenarea fluxurilor, îmbinarea echipamentelor au dus la reducerea costurilor şi controlul calităţii finale printr-un proces propriu asimilat de Lemet. Compania poate produce acum  scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Tot la capitolul efectelor se înscriu creşterea a cifrei de afaceri a companiei şi a exportului cu peste 10 procente şi crearea a 27 de locuri noi de muncă.

    DESCRIERE:
    Demararea investiţiilor a fost declanşată de nevoia de a diversifica producţia de mobilier în acord cu evoluţia cererii din piaţa de profil şi cu tendinţele descoperite la nivel european. Compania urmărea să adauge o nouă categorie de produse: mese şi scaune. Pentru a le produce, Lemet avea nevoie de două fluxuri de noi de producţie, care să încorporeze tehnologie de cea mai nouă generaţie şi să răspundă obiectivelor de business ale companiei. Pentru a realiza acest lucru, Lemet a achiziţionat utilajele de la producători de maşini-unelte europeni din Italia şi Germania, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    „Graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea considerabilă a costurilor de producţie şi lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similare; Realizarea internă a activităţii de lăcuire a reperelor din MDF/PAL destinate fronturilor plane şi profilate pentru bucătării, camere de zi, dormitoare, mobilier de baie face ca elasticitatea fabricilor de pe platforma Lemet să crească considerabil”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet. Producătorul de mobilă are acum 820 angajaţi, o cifră de afaceri la nouă luni de 214,3 milioane lei, în creştere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În reţeaua de magazine Lem’s, numărul de angajaţi se apropie de 850; lanţul reuneşte 100 de magazine de mobilă şi are la nivel naţional o suprafaţă de vânzare cumulată de peste 70.000 mp. 73 din cele 100 de magazine sunt operate în sistem de franciză şi 18 sub branduri locale, nouă sunt propriu; reţeaua are şi un centru logistic.
    La finalul investiţiei au rezultat două noi fabrici cu patru fluxuri noi de producţie, cu un grad înalt de tehnologizare şi automatizare, capabile să producă: scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Mai mult, graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea costurilor de producţie şi de lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similar. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte luni şi a fost finanţat din fonduri proprii şi din bani europeni, valoarea totală a proiectului fiind de peste 23,35 milioane de lei.
     

  • Libra Internet Bank deschide prima sucursala “International Desk”, ajunge la 48 de unităţi

    Libra Internet Bank a anunţat deschiderea unei noi sucursale Large Corporate, dedicata companiilor cu cifra de afaceri de peste 40 milioane lei pe an. 

    Noua sucursala va fi amplasata in zona Dorobanti din Bucuresti si va deservi clientii din comunitatea de afaceri israeliena din Romania, respectiv cea greceasca. Pentru acest tip de clienti Libra Internet Bank a infiintat de-a lungul timpului linii de business dedicate: Israeli Desk si Greek Desk.

    “Prin infiintarea diviziei Large Corporate, la inceputul anului 2012, Libra Internet Bank a reusit sa vina in intampinarea companiilor mari cu produse de calitate si solutii de finantare diversificate pentru dezvoltarea afacerii. Anul acesta venim cu o noutate si deschidem prima sucursala International Desk din cadrul Libra Internet Bank, prin care urmarim sa fim cat mai aproape de comunitatea oamenilor de afaceri straini. Avem incredere in potentialul acestei piete si ne dorim sa oferim cele mai bune servicii pentru clientii din aceasta zona”, a declarat Selcuk Senkaya, Senior Manager, coordonator Divizie Large Corporate & International Desk.

    Prin deschiderea noii sucursale, reteaua LIBRA INTERNET BANK ajunge la un numar de 48 de unitati teritoriale in Romania.

  • Inovaţie prin simplificare

    Wetterbest, companie producătoare de sisteme pentru acoperişuri, a creat un proces tehnologic simplificat pentru producţia cârligelor de jgheab, inovaţie care a dus la creşterea ponderii cifrei de afaceri a produsului în cadrul veniturilor totale, dar şi la plusuri în vânzări.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Derularea procesului tehnologic este similară prelucrării pe o matriţă în paşi, dar acesta este reprodus într-un echivalent deschis al acesteia şi cu acţionari autonomi, constituindu-se într-un echipament special, de sine stătător. Procesul constă în operaţii succesive de alimentare cu material (platbandă oţel zincat), toate în regim automat.

    Echipamentul care derulează procesul tehnologic este o linie automată cu alimentare din rulou de platbandă, care realizează fazele succesive de perforare şi îndoire, precum şi de evacuare a produsului finit într-un mod caracterizat de simplitate, fiabilitate şi chiar spectaculozitate, fiind efectuat la vedere. Folosit pentru prima dată în România, acest sistem reprezintă o inovaţie inclusiv plan global.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Acest sistem inovator presupune reducerea treptată a costului de producţie pentru cârligele de jgheab, de la 7,59 lei pe bucată în 2012 (fiind importat) la 1,43 lei pe bucată în 2015. Ponderea cifrei de afaceri aferente cârligelor în cifra de afaceri totală a evoluat de la 0,29% în 2012, pe vremea când era importat, la 2,96% în 2015, fiind produs în cadrul companiei.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Ideea a pornit de la necesitatea de a produce cârlige de jgheab cu costuri de investiţie mici, evitând soluţiile tehnologice practicate în lume, cu prese mari (160 tf), matriţe mari şi cu înalt grad de complexitate (în consecinţă, mai puţin fiabile) şi cu preţuri foarte mari. Procesul de punere în practică a început în mai 2011, iar în noiembrie 2012 a fost pusă în funcţiune prima linie automată. Odată cu realizarea celei a de-a doua linii automate, procesul a fost îmbunătăţit.

    Valoarea investiţiei a ajuns la 70.000 de euro, pentru o linie automată, cu echipare pentru patru tipuri de cârlige de jgheab. Spre comparaţie, o linie automată clasică de producţie, importată din Finlanda ar fi costat de peste cinci ori mai mult (384.500 euro), în acelaşi context de echipare, conform reprezentanţilor companiei.

  • Comerţul online din România a crescut de trei ori în ultimii cinci ani

    Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

    Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

    „2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barrier, creştere de 35% în primele 9 luni ale lui 2016

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, anunţă, după primele 9 luni ale acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 35%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Ritmul de creştere al cifrei de afaceri se datorează, după spusele reprezentanţilor companiei, primului ciclu de investiţii în valoare totală de 12 milioane de euro, al cărui efect se vede în creşterea vânzărilor. Un alt factor de creştere în acest an este extinderea reţelei de magazine în sistem de franciză la nivel naţional, anul acesta fiind deschise la Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Braşov, urmând ca până la finalul anului să se deschidă un nou showroom în Mangalia. În afara dezvoltării reţelei de magazine în franciză, compania comercializează produsele Barrier prin parteneriatele încheiate cu peste 300 de colaboratori în toate judeţele ţării.

    „Investiţiile în utilajele şi tehnologiile de ultimă generaţie realizate în ultimii ani şi-au demonstrat cu prisosinţă eficienţa şi au favorizat creşterea economică şi, în acelaşi timp, au condus la creare de noi locuri de muncă. Am pus la punct un sistem de producţie adaptat cerinţelor în schimbare ale pieţei, un sistem care permite clienţilor acces la inovaţiile din domeniu. Pe baza acestor rezultate, preconizăm că până la sfârşitul anului vom înregistra o creştere de 40% comparativ cu 2015”, a declarat Adrian Gârmacea, director general al companiei.

    Cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri provine din vânzările interne, în timp ce exporturile reprezintă circa 22% din totalul cifrei de afaceri. Ca pondere a produselor în realizarea cifrei de afaceri, ferestrele şi uşile termoizolante reprezinta cea mai mare parte (80%), în timp ce uşile de garaj totalizează 15%, iar rulourile contabilizează 5%.

     

  • Câţi bani câştigă un farmacist de 72 de ani din Bucureşti cu o singură farmacie

    Farmacia Academia, situată la intersecţia dintre strada Ion Câmpineau şi strada Academiei, lipită de magazinul Emporio Armani şi în apropiere de hotelurile Grand Hotel Continental şi Novotel, a avut anul trecut o cifră de afaceri fabuloasă, având în vedere că este signura, deţinută de un farmacist de 72 de ani, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    „Am deschis farmacia în 1996 şi aici preparăm tot ce au nevoie clienţii noştri. Este singura farmacie pe care o avem. O farmacie adevărată este cea cu laborator în care se prepară medicamente“, a spus Huştiu Iordache, 72 de ani, farmacist de profesie, care lucrează zi de zi în cadrul propriei farmacii.

    Vedeţi AICI Câţi bani câştigă un farmacist de 72 de ani din Bucureşti cu o singură farmacie

     

     

  • Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut  Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi. 

    Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.

    Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.

    Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.

  • „Facilitatea fiscală 20%”, folosită de doar un sfert dintre companiile care au avut profit anul trecut

    În baza Legii Sponsorizării şi a Codului Fiscal, societăţile comerciale ar fi putut să direcţioneze,în anul 2015, peste 375 de milioane de euro către sectorul neguvernamental. În realitate, doar 23% dintre companiile care au plătit impozit pe profit au folosit această facilitate fiscală, deşi nu implică niciun cost pentru contribuabili. Chiar dacă suma totală direcţionată a crescut cu 26% faţă de anul precedent, ea reprezintă doar 42% din suma totală care putea să ajungă la sectorul neguvernamental.

    „Potrivit datelor furnizate de ANAF, în 2015, 150.541 de societăţi comerciale au realizat profit în România. Dacă toate acestea ar fi direcţionat către sectorul non-profit suma maximă prevăzută de lege, peste 375 de milioane de euro ar fi putut susţine domenii cheie precum sănătatea, mediul şi educaţia. Totuşi, doar 34.811 dintre aceste companii, reprezentând 23% din total, au înregistrat cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau cu burse private, suma totală direcţionată către ONG-uri fiind de aproape 157 de milioane de euro ”, a precizat Laszlo Bodor – Director de Fundraising şi Comunicare al HOSPICE Casa Speranţei.

    Pe de altă parte, Mihaela Vasilescu – Tax Manager EY Romania – a anunţat că anul 2016 a venit cu o noutate importantă. Mai exact, în loc de 0,3%, firmele pot să scadă din impozitul pe profit sumele acordate ca sponsorizări în limita a 0,5% din cifra de afaceri. Această schimbare are un impact pozitiv asupra sumelor ce pot fi direcţionate către mediul neguvernamental. De asemenea, Gabriel Sincu – Tax Executive Director EY Romania – a explicat mecanismul şi cadrul legislativ prin intermediul căruia o societate comercială poate beneficia de facilităţile oferite de Legea Sponsorizării şi Codul Fiscal. „Încurajez utilizarea ‘facilităţii fiscale 20%’, consider că este o modalitate simplă şi onestă prin care societăţile comerciale pot investi  în sectorul non-profit şi, prin urmare, în societate, fără niciun cost.  Ernst&Young poate oferi consultanţă gratuită tuturor celor care îşi doresc să utilizeze această facilitate. Doar împreună putem face schimbarea pe care ne-o dorim.

    La rândul lui, Cătălin Gheorghe, Coordonator Programe la Asociaţia pentru Relaţii Comunitare a făcut publice rezultatele unui studiu realizat în rândul societăţilor comerciale din România, privind comportamentul şi obiceiurile firmelor în ceea ce priveşte sprijinirea sectorului nonprofit prin intermediul facilităţii fiscale. „Studiul a fost realizat pe un eşantion de 526 de firme din România, reprezentativ pentru firmele care pot beneficia de această facilitate fiscală, folosind metoda CATI, iar rezultatele acestuia au arătat că valoarea medie a sponsorizării acordate anual este relativ mică (16.000 de lei), fiind determinată de cifra de afaceri şi profitul redus al firmelor respondente. Cele mai sprijinite domenii de activitate sunt serviciile sociale, sănătatea şi educaţia, iar în coada clasamentului se află educaţia civică şi protecţia mediului şi a animalelor” a mai precizat acesta. 

  • Black Friday în turism: reduceri de până la 90% la bilete de avion şi vacanţe

    Agenţia de turism online Vola.ro pune la bătaie peste 600 de bilete de avion şi vacanţe în destinaţii europene, cu reduceri de până la 90% pentru ediţia din acest an de Black Friday. Compania estimează că vânzările aferente zilei de Black Friday vor echivala vânzările pentru o lună întreagă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Dacă în anii anteriori Black Friday-ul în turism echivala la nivel de oferte cu Early Booking, reducerile fiind de 30 – 40%, Vola.ro îşi propune ca anul acesta să organizeze un Black Friday în adevăratul sens al cuvântului şi pentru ofertele turistice. Astfel, cea mai mare agenţie de turism online din piaţă pune la vânzare peste 600 de bilete de avion şi vacanţe cu reduceri de până la 90%.  ”Ne-am obişnuit să fim pionieri în online-ul turistic, astfel că anul acesta ne propunem ca Black Friday-ul aferent vacanţelor să concureze serios ofertele la electronice şi electrocasnice. Avem bilete de avion spre cele mai importante destinaţii europene reduse cu până la 90% dar şi vacanţe şi sejururi la preţuri speciale.” a declarat Daniel Truică, Managing Partner Vola.ro. Cele mai mari reduceri vor fi la biletele de avion spre mai multe destinaţii europene, care vor fi comunicate în ziua reducerilor. 

    ”Am selectat câteva din cele mai cerute destinaţii europene şi pe acestea la vom oferi la un preţ simbolic, cu până la 90% mai mic decât preţul normal” a completat Daniel Truică, Managing Partner Vola.ro.

    Pentru ziua de 18 Noiembrie, Vola.ro îşi propune să atingă vânzări similare cu cele înregistrate pe parcursul unei luni întregi, luna noiembrie transformându-se astfel în vârful de vânzări pentru agenţia online. 

    În 2015, Vola România a avut o cifră de afaceri de aproximativ 42,47 milioane de euro, înregistrând o creştere de 54% faţă de 2014, iar la nivel de grup cifra de afaceri a fost de 63,25 milioane de euro. Anul trecut, Vola.ro a primit o investiţie de 5 milioane euro din partea 3TS Capital Partners, acelaşi fond care a mai investit în România în Elefant.ro, InternetCorp, Zoot şi Vector Watch.

     

     

     

     

  • S-a promulgat legea cashback! Clienţii pot primi numerar până la 200 lei