BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • De ce diferă preţul unei vieţi de la instanţă la instanţă

    1,2 MILIOANE DE EURO ESTE SUMA VEHICULATĂ CA DESPĂGUBIRE, ÎNTR-O INSTANŢĂ DIN ROMÂNIA, în urma unui accident rutier. E mult? E puţin? “Nu se poate pune un preţ pe durere sau suferinţă, dar este bine să existe o grilă”, afirmă avocatul Marius Diaconeasa, de la Diaconeasa, Marica şi Asociaţii. Un argument este faptul că, pentru cazuri similare, unele instanţe acordă despăgubiri de peste 300 de ori mai mari decât altele. Valoarea unei daune medii plătite pentru vătămări corporale este de aproape 54.000 de lei, conform Buletinului Informativ al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) pentru primele nouă luni din 2012.

    “În majoritatea ţărilor europene există criterii care stabilesc daunele şi marjele în care un judecător trebuie să încadreze suma pe care o stabileşte ca despăgubire”, spune Cosmin Vasile, partener în cadrul casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP). “Daunele morale nu pot fi estimate patrimonial pentru că se consideră că viaţa şi sănătatea nu pot fi preţuite”, adaugă Vasile. Cu toate acestea, victimele au dreptul de a fi despăgubite, iar în România nu este stabilită decât o limită de despăgubire în cazul daunelor materiale şi una pentru daunele morale. Recent, în cazul accidentelor soldate cu victime – vătămări corporale şi decese – limita maximă pentru despăgubiri a fost majorată de la 3,5 milioane de euro la 5 milioane de euro; în 2008 acest prag era stabilit la 750.000 de euro. Valoarea pare cu atât mai mare comparată cu cea din 2000, când limita maximă a despăgubirilor acordate unei victime era de 80 de milioane de lei vechi (8.000 lei). “În mod firesc costurile cu asigurările se răsfrâng asupra valorii sumelor achitate cu titlul de prime de asigurare, realizarea unui ghid obligatoriu cu aplicabilitate generală conţinând grile de despăgubiri apare ca fiind deosebit de utilă în acest moment”, spune reprezentantul ZRP.

    Or, deciziile instanţelor (“judecătorii sunt şi ei oameni”) pot fi influenţate de mai mulţi factori. Un simplu exemplu este că judecătorii din Bucureşti acordă daune mai mari, în concordanţă cu costul vieţii din Capitală, în vreme ce în zone sărace ale ţării sumele sunt de sute de ori mai mici. Şi mediatizarea proceselor joacă un rol important. Chiar avocaţii victimelor au declarat că daunele morale stabilite de Judecătoria Braşov pentru familiile victimelor lui Şerban Huidu, de 360.000 de euro, la care s-au adăugat şi daune materiale, sunt mai mari decât în mod obişnuit la un astfel de caz, fapt care s-a datorat şi intensei mediatizări. “Cred că este o soluţie corectă şi prin prisma practicii judiciare care există în acest moment, dar echilibrată şi cu mediatizarea acestui caz. Faţă de alte ucideri din culpă, acest caz a fost mult mai mediatizat şi astfel şi cuantumul acestor daune, care din cunoştinţele mele nu cred că s-au mai dat până în acest moment, a fost mai mare”, declara Bucur Borcoman, avocatul victimelor.

    Este numai un exemplu de caz în care asigurătorul este obligat să plătească o sumă mai mare decât previzionase. Prin urmare, în ciuda faptului că în primele nouă luni din 2012 numărul de dosare avizate a fost în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, valoarea despăgubirilor plătite pentru vătămări corporale şi deces a crescut cu 46% în acelaşi interval. Prin urmare, costul asigurărilor obligatorii a crescut an de an şi, în aceleaşi condiţii, nu are cum să se oprească. “Dacă tarifele tot cresc, vom ajunge în situaţia în care RCA să fie un produs de lux”, este de părere Diaconeasa.

    Şi asta în condiţiile în care, conform legii, poliţa RCA este obligatorie şi, potrivit Codului rutier, şoferilor depistaţi fără această asigurare li se reţine talonul maşinii şi plăcuţele de înmatriculare. Preţul unei asigurări RCA pentru aceeaşi maşină variază foarte mult, ajungând să fie de trei ori mai mare de la un asigurător la altul. Potrivit CSA, societăţile autorizate să emită RCA sunt ABC Asigurări, Allianz-Ţiriac Asigurări, Generali România, Asirom, Euroins, Astra Asigurări, Omniasig, Carpatica Asig, Groupama Asigurări, UNIQA Asigurări şi City Insurance. Pentru şase luni, asigurarea pentru un vehicul poate varia între 170 lei şi peste 500 de lei, iar pentru un an întreg preţul minim se plasează la circa 300 de lei iar pragul maxim poate depăşi 1.000 de lei.

    PROBLEMA ESTE CĂ SUNT POSESORI DE AUTOVEHICULE SCUMPE CARE, deşi încheie o poliţă de asigurare CASCO la un asigurător bun, cumpără RCA-ul cel mai ieftin, nefiind interesaţi dacă în cazul unui accident persoana păgubită îşi încasează sau nu banii, spune Cosmin Vasile. Or, CSA a primit în primele nouă luni din 2012 nu mai puţin de 8.520 de reclamaţii de la clienţii nemulţumiţi de serviciile asigurătorilor şi brokerilor, cu 66% peste nivelul din perioada corespunzătoare din 2011, potrivit datelor instituţiei. Din acest număr total, peste 5.400 de petiţii se încadrează în segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto, adică 0,1% din volumul total al contractelor încheiate în această perioadă. Numărul petiţiilor pe RCA a crescut cu 41%.

    Se ajunge astfel în unele cazuri ca nevinovaţii implicaţi în accidente să nu-şi încaseze niciodată banii, chiar dacă apelează la justiţie pentru a încasa banii de la asigurător. “Sunt cazuri în care durează atât de mult procesul de despăgubire încât se prescriu plăţile”, spune Diaconeasa, care completează că alegerea unui asigurător este bazată pe încredere. El se aşteaptă ca “asigurătorii să se cearnă”, mai cu seamă datorită unei decizii recente a CSA prin care asigurătorii sunt obligaţi să oprească pierderile.

  • Cât vor vira asiguratorii din încasările RCA la Fondul de protecţie a victimelor străzii

    Firmele de asigurări care vând poliţe de răspundere civilă auto (RCA) vor vira la Fondul de protecţie a victimelor străzii o cotă de 1% din primele încasate pentru această categorie de asigurări, potrivit unui ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), informează Mediafax. Anterior, contribuţia la acest fond era zero, după ce a fost redusă de la 0,3% în martie 2012. “Contribuţia asigurătorilor care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, denumită asigurarea RCA, la Fondul de protecţie a victimelor străzii (FPVS), aferentă anului 2013, este stabilită la cota procentuală de 1% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare”, se arată în ordinul CSA. Decizia de majorare a fost adoptatã de Consiliul CSA într-o şedinţă din 22 ianuarie.

  • După Europa de Est, Astra Asigurări vizează şi pieţele din America Latină

    Astra, compania de asigurări controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, a anunţat că îşi va extinde operaţiunile internaţionale prin intrarea pe pieţele din America Latină, prima ţară vizată fiind Ecuador. Compania nu va deschide propriu zis o sucursală în această ţară, urmând să vândă poliţe de asigurare prin intermediul unor parteneriate cu brokeri locali. Următoarele pieţe vizate în regiune sunt Peru, Columbia şi Bolivia. Astra a primit calificativul AA+ de la agenţia de evaluare financiară Pacific Credit Rating. “Vom subscrie în prima parte a anului 2013 din România, iar liniile de business vor fi property, riscuri catastrofale, aviatice şi maritime. Intenţionăm de asemenea să ne extindem şi în alte ţări din America Latină (Peru, Columbia, Bolivia) în următorii doi ani”, a declarat Alin Bucşa (foto), preşedintele directoratului Astra. Compania a început un proces de extindere pe pieţele externe în 2010, prin deschiderea unei sucursale în Ungaria. La finalul anului trecut, Astra a deschis o sucursală şi în Slovacia. Totodată, compania operează şi pe piaţa germană, unde deţine un birou de vânzări. Valoarea investiţiilor în sucursalele Astra deschise în afara ţării se ridică la peste opt milioane de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Carmen Radu a fost promovată de olandezi la şefia asigurătorului Eureko

    Carmen Radu (foto), 51 de ani, a fost promovată de olandezii de la Achmea Group (fost Eureko) pe poziţia de director general al companiei locale de asigurări după ce în ultimii patru ani a ocupat pe rând poziţiile de director de operaţiuni şi director general adjunct al asigurătorului. Ea îl înlocuieşte pe olandezul Frans van der Ent, care va rămâne în continuare membru în consiliul de administraţie al Eureko România. Compania de asigurări administrează active de peste 200 de milioane de lei şi urmează să fie preluată de Aegon, un alt grup olandez din domeniul serviciilor financiare. Carmen Radu se va ocupa practic din noua poziţie de transferul portofoliului Eureko către Aegon. Radu este din 2009 coordonatorul secţiunii de asigurări de sănătate din cadrul UNSAR – asociaţia profesională a asigurătorilor locali – şi are o experienţă de 19 ani pe piaţa serviciilor financiare. Olandezii mai deţin pe piaţa locală un fond de pensii cu active de 540 milioane de lei, acesta fiind, de asemenea, parte a tranzacţiei cu Aegon.

    Mai multe pe zf.ro

  • Lecţii de la doamna profesoară de asigurări – Violeta Ciurel

    Nu e de mirare că sala a fost plină la primul eveniment MEET THE CEO organizat în acest an de Business Magazin: invitata a fost  Violeta Ciurel, şefa AXA Life Insurance România, deja un fel de legendă vie a pieţei de asigurări, o piaţă pe care o cunoaşte de la începuturile ei şi căreia i-a adăugat experienţa a şase ani petrecuţi la Amsterdam, în conducerea operaţiunilor de asigurări ale grupului ING. Modestă, dar fără falsă modestie, Violeta Ciurel s-a bucurat că are ocazia să le spună participanţilor la eveniment ce a avut ea de învăţat de la oamenii din industria de asigurări cu care a avut de-a face de-a lungul carierei sale şi ce calităţi sunt cu adevărat necesare unui manager bun.

    Înainte de a intra în business a lucrat la ASE, în catedra de Relaţii Economice Internaţionale, imediat după ce a terminat stagiul, respectiv din 1984, la trei ani după absolvirea facultăţii. “În general nu mi-a plăcut să mă opresc la a face un singur lucru, pentru că îmi place diversitatea în tot ceea ce fac. De exemplu, acum, chiar dacă sunt la AXA, predau în continuare la ASE, activitate pe care am reluat-o la întoarcerea în ţară” – respectiv în 2010, când a fost recrutată de francezii de la AXA ca preşedinte şi CEO al AXA Life Insurance România.

    În paralel cu ASE a predat şi la universităţi particulare, precum şi la câteva proiecte derulate fie cu organisme internaţionale, fie cu companii străine care erau interesate să între în piaţa românească. Din 1995 a fost secretar general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR), timp de doi ani de zile, până ce a intrat în business. “Atracţia faţă de domeniul asigurărilor a venit în timp, nu de la început”, spune Violeta Ciurel, şi la fel a fost şi cu activitatea didactică, “pe care mai mult mama, fiind în învăţământ, m-a convins să o aleg”. După 1990 s-a reîn–fiinţat la ASE catedra de Relaţii Economice Internaţionale, care se desfiinţase chiar în anul când a susţinut ea examenul de admitere, în 1977, iar reînfiinţarea catedrei a adus la crearea unor noi discipline de studiu, între care Transporturi, Expediţii şi Asigurări Internaţionale, disciplină din care s-au separat Asigurările. “Eu deja eram admisă la doctorat, în 1992, aveam o temă legată de competitivitatea internaţională şi, odată cu această schimbare, profesorul cu care lucram mi-a propus să rămân eu titulară de disciplină la Asigurări, întrucât el nu era interesat de domeniu. Aşa încât mi-am schimbat tema de doctorat şi m-am axat pe domeniul asigurărilor.”

    Împreună cu profesorul Constantin Alexa a scris un curs de asigurări care a apărut în 1993, după care i s-a părut din ce în ce mai interesant domeniul: “M-a atras şi diversitatea lui, şi faptul că mi-am dat seama, pe măsură ce studiam, că viaţa noastră este supusă atât de mult riscurilor de tot felul, deşi noi nu înţelegem asta întotdeauna. Din Antichitate încoace există această idee de protecţie a riscurilor. În asigurările maritime, primele care au apărut ca o formă comercială şi instituţionalizată, expresia «Acts of God» reprezenta pericolele naturale”. A beneficiat apoi de o bursă de câteva luni la Reading University (Marea Britanie) în management strategic, în cursul căreia a reuşit să-şi găsească o serie de contacte în domeniul asigurărilor, cu ajutorul profesorilor de acolo, şi aşa a ajuns la piaţa Lloyd’s, iar “atunci când am intrat în acel templu al asigurărilor, am spus: gata, asta e ce-mi place şi nu mă mai interesează altceva”. Tot la Londra a avut ocazia să cunoască şi pool-ul de asigurări atomice (British Atomic Insurance Pool), care grupa 70% din capacitatea globală de asigurare pentru riscuri atomice – “mi s-a părut fascinant”.

    În România, însă, prima companie străină cu care a avut ocazia să intre în contact a fost Generali, abia prin 1995-96, pe când era secretar general al UNSAR. Pe atunci soseau mulţi investitori cu dorinţa de a începe un business în România; aşa i-a cunoscut pe cei de la ING, care de la prima întâlnire i-au propus să lucreze la ei. “Bineînţeles că răspunsul meu a fost negativ, pentru că îmi era bine cu ceea ce făceam atunci, aveam şi doi copii mici şi de fel sunt o persoană destul de independentă, aşa încât mă gândeam că n-o să accept şefi. Nu mi-am dat seama decât mai târziu cât erau de dornici să lucrez pentru ei.” Cel pe care ING Group îl recrutase atunci pentru conducerea operaţiunilor din România era Jetse de Vries, primul CEO al Nederlanden (ulterior ING) Asigurări de Viaţă între 1997 şi 1999. “Când a venit la UNSAR, l-am servit cu o cafea şi mi-a spus că vrea neapărat să lucrez cu ei, chiar şi sub forma unei colaborări. A luat zahărul, l-a pus în cafea şi a început să amestece cu pixul în ea – o scenă absolut amuzantă, pe care mi-o amintesc şi acum cu drag.” În final a acceptat, după ce olandezii au invitat-o în Slovacia, la ultimul greenfield deschis de ING în Europa Centrală şi de Est. “Am fost foarte impresionată de ceea ce am văzut şi am zis «da».”

  • Levy, MediHelp: E trist si imoral ca oamenii care platesc taxe sa nu primeasca ingrijirile medicale adecvate

    Potrivit managerului, proprietarii clinicilor private se asteapta la amortizarea investitiei in trei-cinci ani de la finalizarea acesteia, iar in situatia in care perioada devine mai mare vor cauta o alta piata pe care sa investeasca. In viziunea sa, standardele ridicate ale serviciilor noii companii depind de randamentul businessului, fluxul de venituri trebuie sa fie facut in functie de veniturile statului, acesta fiind clientul contractant.

    “Compania nu poate sa isi achite furnizorii creand astfel asa numitul efect de domino in ceea ce priveste platile catre terti. Acesta este un hazard economic. Apoi, se va crea o dezamagire pentru pierderile pe care investitorii le-au suferit si se va prelungi timpul necesar recuperarii investitiei. Aceasta are de asemenea un efect negativ din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere cultural pentru ca duce la crearea unei mentalitati de neindeplinire a obligatiilor contractuale si nerespectare a angajamentelor. Ce investitor strain va veni aici?”, a mai declarat Zahal Levy.

    Cea mai importanta consecinta este, potrivit managerului, aceea ca mai putini oameni vor putea sa acceseze servicii medicale private si de inalta clasa, deoarece nu isi vor mai putea permite sa plateasca pretul intreg al tratamentelor, cu efecte directe asupra bugetului national de sanatate, deoarece populatia care isi permitea achizitionarea serviciilor se va intoarce acum la sistemul de sanatate public.

  • Express: 8 din 10 britanici ar dori menţinerea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor

    Aproape opt din zece (79%) persoane chestionate în cadrul unui sondaj comandat de “Get Britain Out”, un grup britanic antieuropean de lobby, doresc menţinerea restricţiilor impuse României şi Bulgariei, în contextul unor temeri privind venirea un val de imigranţi, relatează Express în pagina online. “Get Britain Out” apreciază că sondajul arată că britanicii vor să preia controlul asupra frontierelor ţării lor. “La nivelul tuturor partidelor, regiunilor şi grupurilor demografice, publicul cere Guvernului să menţină controlul asupra imigraţiei din România şi Bulgaria”, a declarat Tim Aker, purtătorul de cuvânt al organizaţiei. “Problema este că regulile privind libera circulaţie în UE permit oricui din Uniune să vină să trăiască în Marea Britanie”, a subliniat el, adăugând că imigranţii sunt “eligibili” să primească locuinţe şi ajutoare sociale fără să fi contribuit la buget, iar premierul David Cameron nu poate renegocia legislaţia care le acordă aceste drepturi. “Acest sondaj arată că poporul britanic vrea să ia înapoi controlul asupra frontierelor, iar singurul mod de a face acest lucru este ieşirea din UE”, a subliniat Aker.

    Mai multe pe gandul.info

  • Transfer între olandezi în asigurări: Aegon preia Eureko

    Grupul olandez Aegon a preluat operaţiunile de pensii private şi asigurări ale Eureko, un business cu active totale de peste 800 de milioane de lei (181 mil. euro) controlat de grupul Achmea, pe care le va integra în diviziile locale.Tranzacţia duce grupul olandez în clasamentul celor mai mari cinci administratori de pensii private din România, o piaţă de 10 mld. lei şi cu potenţialul de a se dubla în următorii cinci ani. Aegon dispune de o divizie de asigurări cu active totale de 43,4 mil. lei la sfârşitul lui 2011 şi de o divizie de administrare de pensii private obligatorii cu active de 276 mil. lei plasate în fondul Vital. Aegon va absorbi Eureko şi va ajunge astfel la active totale de peste 360 mil. lei în asigurări şi de 820 mil. lei în pensiile private. Casa de avocatu­ră Ţuca Zbârcea & Asociaţii a asistat Aegon în tranzacţie. Tranzacţia se va finaliza în următoarele şase până la nouă luni după ce va primi avizul din partea Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi din partea Consiliului Concurenţei. Grupul olandez Achmea a decis să închidă operaţiunile Eureko din România în condiţiile în care după opt ani de activitate compania locală de asigurări nu a reuşit să atingă o masă critică de clienţi. Olandezii au fost nevoiţi să scoată din buzunar mai multe zeci de milioane de euro pentru a acoperi pierderile, care în ultimii opt ani s-au ridicat la echivalentul a 30 mil. euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cum pot fi rezolvate două probleme majore ale statului, sănătatea şi infrastructura. Propunerile unui jucător din Asigurări

    Sănătatea şi infrastructura, două mari provocări pentru Guvern, ar putea fi rezolvate prin dezvoltarea asigurărilor de viaţă şi a fondurilor de pensii private, a declarat Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurări Metropolitan Life pentru ZF. “S-ar putea începe printr-o reformă mai puţin elaborată în domeniul sănătăţii, şi anume o lege care să definească pachetul de servicii de bază acoperit de contribuţiile către stat şi să ofere deductibilitate direct din profit pentru poliţele de sănătate, precum şi pentru cele de viaţă şi contribuţiile la fondurile de pensii”, a spus Alexandrescu. El susţine că în contextul în care medicina muncii nu este limitată, statul pierde anual taxe între 80 şi 100 milioane de euro, bani care ar putea fi redirecţionaţi către asigurările de sănătate. Cheltuiala medie cu medicina muncii pentru fiecare angajat este de circa 5 euro pe lună, ceea ce la 3 milioane de angajaţi, cât au companiile locale, înseamnă o piaţă de 180 mil. euro. Şeful Metropolitan Life consideră că medicina muncii ar putea fi limitată la 3 euro pe lună, de exemplu, ceea ce înseamnă că ar rămâne disponibile fonduri de circa 80 de milioane de euro, pentru care s-ar putea lupta asigurătorii privaţi. Condiţia ar fi ca sumele cheltuite de angajatori cu asigurările să nu fie impozitate de stat. Limitarea medicinii muncii ar afecta în primul rând clinicile private care au servicii cu angajatorii pentru furnizarea acestui serviciu, dar pe de altă parte acestea ar putea compensa această pierdere prin atragerea clienţilor care vor ajunge să deţină o poliţă privată de sănătate. Alexandrescu spune că în varianta unei reforme imediate nu este nevoie de o micşorare a contribuţiilor către stat, mai ales că baza de calcul este oricum mică şi sunt foarte multe pierderi în sistem. El consideră că în eventualitatea unei reforme imediate prin limitarea medicinii muncii şi introducerea deductibilităţii, asigurătorii şi-ar mobiliza forţa de distribuţie şi ar capta banii. Deductibilitatea ar trebui introdusă atât pentru asigurările de sănătate, cât şi pentru cele de viaţă şi pensii, potrivit şefului Metropolitan Life. Piaţa locală a asigurărilor de viaţă nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în Produsul Intern Brut (respectiv circa 0,3%). În ceea ce priveşte pensiile, Alexandrescu consideră că prin dezvoltarea acestui segment statul ar putea obţine împrumuturi pe termen lung pentru a finanţa proiectele importante de infrastructură. Piaţa abonamentelor medicale este estimată la circa o jumătate de miliard de euro, în timp ce piaţa asigurărilor private de sănătate abia ajunge la 20 mil. euro. Abonamentele presupun costuri mai mici pentru angajatori, dar nu oferă servicii de tratament (cum se întâmplă în cazul unei poliţe de asigurare), ci doar servicii de diagnostic. Asigurătorii au aruncat pe piaţă în ultimii ani produse de asigurare de sănătate, dar clienţii nu s-au înghesuit să cumpere, în condiţiile în care aceste poliţe nu beneficiază de deductibilitate fiscală.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • La ce bănci îşi ţine averea cel mai important om din Asigurările din România

    Daniel Tudor, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), are deschise nu mai puţin de 25 de conturi curente şi depozite bancare care însumează 2,7 milioane de euro, cea mai mare parte a conturilor fiind deschise la BRD, potrivit propriei declaraţii de avere postată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. În 2011 el a obţinut venituri din dobânzi de 160.000 de euro (680.000 de lei). Preşedintele CSA are deschise patru depozite a câte 500.000 de euro la BRD şi unul de 650.000 de dolari la aceeaşi instituţie bancară, toate deschise în 2012. Cel mai valoros cont curent, de 62.000 de euro este deschis la Bank of Cyprus iar cel mai consistent cont curent cu card, de aproape 7.000 de euro, este înregistrat la BRD. El mai are conturi la BCR în valoare de 5.000 euro, Bank of Cyprus (peste 66.000 euro), dar şi Bank of America (peste 6.500 de dolari), Finansbank (5.000 euro) sau Delta Lloyd Belgia, unde are deschis un cont din 1985 în care se mai găseau 500 de euro la momentul depunerii declaraţiei de avere. Tudor deţine, de asemenea, participaţii la mai multe firme, valoarea totală a acestora fiind de 830.000 de euro. Tudor a obţinut în 2011 venituri de 111.000 de lei (26.000 de euro) în calitate de director comercial al companiei Rias SRL, unde deţine 100% din acţiuni. Declaraţia de avere a fost completată pe 20 noiembrie 2011, dar nu apare nici în prezent pe site-ul CSA. Documentul a fost publicat abia la trei luni după numirea lui Tudor la şefia CSA pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro