Mori de vânt care răsar din mare şi un pod care se termină brusc în mijlocul valurilor. E curatul peisaj care te întâmpină la aterizarea în Danemarca, până ce avionul loveşte pista uneia dintre cele mai mari aerogări scandinave, de unde au zburat anul trecut cam 23 de milioane de pasageri, mai mult decât întreaga populaţie a României şi cam de cinci ori mai mulţi decât cei de pe Otopeni, aeroportul numărul unu ca trafic din ţara noastră. Misterul podului aveam să-l desluşesc abia în ziua următoare când, la o plimbare cu maşina pe străzile deloc aglomerate, am aflat de tunelul către oraşul suedez Malmö, mai cunoscut românilor ca locul de refugiu al lui Greg Bivolaru, liderul Mişcării Spirituale de Integrare în Absolut sau MISA, după cum îl ştie publicul larg.
Tunelul iese din mare şi se transformă în măreţul pod, lung de aproape opt kilometri. Öresund combină patru benzi de şosea cu o cale ferată dublă şi este cel mai lung pod de acest fel din Europa, una dintre căile importante de legătură dintre Europa de Vest şi Scandinavia. Un drum cu maşina între cele două ţări costă mai bine de 40 de euro, însă localnicii care parcurg adesea distanţa dintre Danemarca şi Suedia beneficiază de reduceri importante prin sistemele de abonament oferite de autorităţi. Investiţia de şase miliarde de dolari a fost finalizată la începutul anului 2000, iar 35 de milioane de oameni trec anual, în medie, prin Copenhaga pe seama acestui proiect de infrastructură de care orice locuitor al oraşului poate să-ţi vorbească.
Podul se transformă în tunel subteran tocmai pentru a nu deregla activitatea din aeroportul situat chiar pe ţărm, dar şi pentru a permite vapoarelor să treacă prin strâmtoare, mai ales iarna când bancurile de gheaţă tind să blocheze culoarul navigabil. În doar cinci minute de mers cu maşina de la aeroport se zăreşte centrul oraşului, cu străzi înverzite de copaci şi flori şi clădiri îngrijite şi deloc înalte. De fapt, nu-mi amintesc să fi văzut vreo construcţie cu mai mult de patru etaje. La Copenhaga se află şi cea mai lungă alee pietonală europeană destinată cumpărăturilor, arteră unde numele importante ale orologeriei şi modei de pe mapamond îşi expun vârfurile de game.
Pistele pentru biciclişti sunt pe fiecare stradă, iar banda alocată celor care se deplasează pe două roţi este uneori chiar mai lată decât cea pentru maşini. “Suntem doar vreo 400.000 de locuitori în Copenhaga şi nu am vrea să reducem şi mai mult populaţia locală”, era sfatul unui instructor de condus, cu trimitere la obligaţia fiecărui şofer de a acorda prioritate bicicliştilor care merg înainte când maşina virează la dreapta, chiar dacă bicicletele vin din spate. O regulă care te sperie şi te face să priveşti obsesiv în oglinda retrovizoare de pe partea dreaptă. Traficul se aglomerează doar la ore de vârf, însă se întâmplă rar, dat fiind că jumătate din locuitori au în faţa casei o bicicletă, iar pe străzile oraşului e suficient să prinzi o dată roşu la semafor ca să-ţi treacă prin faţă un pluton de vreo 50 de danezi pe două roţi.
Danemarca a devenit pentru prima dată, în 2012, ocupanta locului întâi în clasamentul nivelului de fericire din lume, potrivit unui studiu comandat de Organizaţia Naţiunilor Unite. Danezii i-au devansat după ani buni pe vecinii norvegieni graţie ratei reduse a şomajului şi numărului mic de ore lucrate pentru a-şi asigura un trai decent. Concluzia cercetării ONU demonstrează că banii aduc fericirea. Locuitorii statelor nordice au venituri de 40 de ori mai mari comparativ cu cei din ţările nefericite şi o speranţă de viaţă mai mare cu 28 de ani. Studiul ia în calcul aspecte precum gradul de securitate a familiei, sănătatea populaţiei, libertatea politică şi corupţia guvernamentală.
VEZI MAI JOS SI ALTE GALERII FOTO
