BusinessMagazin

Tag: active

  • Zona euro respinge cel mai recent plan al Ciprului, din cauza implicării fondurilor de pensii

     Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

    Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

    Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Bank România a cumpărat portofoliul de retail al Citi

     Raiffeisen Bank a anunţat joi semnarea acordului cu Citibank România, tranzacţia urmând să fie finalizată după aprobarea de către Consiliul Concurenţei, cel mai probabil în trimestrul al treilea.

    Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost anunţaţi.

    “Acordul prevede că Raiffeisen Bank va prelua un portofoliu de peste 100.000 de clienţi, cu active de 460 milioane lei (peste 90 de milioane de euro) şi peste 770 milioane de lei (peste 175 milioane euro) în depozite, potrivit datelor de la 31 decembrie 2012, precum şi toţi angajaţii diviziei de retail a Citibank România”, se arată într-un comunicat al Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România, a declarat că modelul de afaceri al Citi pe toate segmentele de retail este similar cu cel al Raiffeisen şi că tranzacţia a fost stabilită şi luând în calcul calitatea portofoliului de credite preluat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO

    Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.

    Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.

    Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.

  • Raport BCR: Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

     “Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

    În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

    Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moody’s a coborât ratingurile a patru bănci din Ungaria

     Nivelul ridicat al creditelor în valută şi expunerea pe sectorul construcţiilor şi piaţa imobiliară au contribuit de asemenea la decizia negativă, potrivit unui comunicat al agenţiei de rating.

    Astfel, ratingul Erste Bank Hungary a fost redus de la “Ba3” la “B2”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laura Badea este noul director de vânzări al CITR

    ”Tranzacţiile efectuate în insolvenţă pot fi o oportunitate pentru investitori întrucât legea insolvenţei oferă mecanisme suple care protejează investitorul de istoricul nefast al companiei în insolvenţă, putându-se prelua numai partea sănătoasă a business-ului. Ne referim atât la tranzacţionarea de active, cât şi la transferul business-urilor în întreg.

    Gestionate cu eficienţă şi profesionalism, acestea generează atât posibilitatea recuperării eficiente a creanţelor, locuri de muncă, profit economic. Tocmai de aceea avem nevoie să lucrăm cu profesionişti”, a declarat Andreea Anghelof, managing partner în Casa de Insolvenţă Transilvania.

    Departamentul de valorificări active se ocupă de administrarea patrimoniilor debitoarelor, precum şi de valorificarea eficientă a lor prin vânzarea finala.
    Laura Badea a lucrat anterior în companii precum TBI Consumer Financing IFN, ING Group România, Heineken România, ultimul post ocupat fiind de key account manager pentru Unicredit Consumer Financing. Ea este absolventă a Institutului Bancar  Român, unde s-a format ca broker.

    Cu o echipă de 100 de specialişti, 35 practicieni în insolvenţă şi 12 echipe de lucru, Casa de Insolvenţă Transilvania a gestionat procedura insolvenţei a peste 650 de societăţi comerciale şi este reprezentă la nivel naţional.

    Expertiza acoperă arii de activitate ca: agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălţămintei, producţii ceramice, panificaţie, activităţi comerciale, extracşia şi prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.

    Casa de Insolvenţă Transilvania este societatea corespondentă a societăţii civile de avocaţi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
     

  • Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea are o avere de 1,3 mld.dolari

    În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • 40% este creşterea activelor nete din administrarea fonsurilor ING pensii facultative în 2012

    Portofoliul de asigurări încheiate în 2012 a fost cu 6% mai mare faţă de cel realizat în 2011, preferinţa clienţilor pentru produsele tradiţionale generând, per ansamblu, un volum de prime brute subscrise similar celui din 2011 (produsele tradiţionale au o primă medie anuală mai redusă decât asigurările unit-linked). Astfel, volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în 2012 se ridică la 544,5 milioane lei, comparativ cu 554,4 milioane lei în 2011.

    Interesul clienţilor pentru produsele tradiţionale s-a consolidat pe parcursul anului, acest tip de contracte reprezentând 75% din numărul total de poliţe noi subscrise, comparativ cu 67% în 2011.
    Utilizarea în cadrul procesului de consiliere financiară a unor instrumente îmbunătăţite a avut un impact pozitiv asupra nivelulului de conştientizare a clienţilor privind necesitatea de planificare pe termen lung. Astfel, nivelul de protecţie pentru poliţele de viaţă încheiate la ING a crescut: suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2012 s-a majorat cu 5% faţă de anul precedent, ajungând la 49.501 lei.

    În 2012, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 95,6 milioane RON, cu 51,3% mai mult faţă de 2011. Peste trei sferturi din această sumă, respectiv 72,75 milioane RON, au reprezentat beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.
    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,65 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Activele nete din administrarea fondurilor ING de pensii facultative au crescut cu 40% în 2012.
    Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 118.338(1) de participanţi la sfârşitul anului 2012, cu circa 14% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: CSSPP).
    La aceeasi dată, valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 279,4(1) milioane lei, în creştere cu circa 40% faţă de 2011. Astfel, la finele lunii decembrie 2012, ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,65% (sursa: CSSPP).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2012 a fost de 86,5 lei, iar la ING Optim de 91 lei – ambele valori fiind in uşoară scădere comparativ cu cele din 2011, în condiţiile în care resursele populaţiei disponibile pentru economisire au fost limitate.
    De la înfiinţare (2007) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul ING Activ(1), fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,6%, iar ING Optim(1), fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,5% – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,74%, (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă, declară că “Şi în 2012 contextul economic internaţional instabil a întârziat revigorarea economiei româneşti, cu consecinţe asupra încrederii şi nivelului de trai ale consumatorilor şi, implicit, a resurselor alocate obiectivelor de planificare financiară a viitorului. Atât industria de asigurări de viaţă, cât şi Pilonul III de pensii au evoluat într-un context mai degrabă limitativ, înregistrând evoluţii sub potenţialul real – situaţie care, în absenţa unei revigorări economice mai puternice, se va perpetua şi în 2013.
    Rezultatele ING pe segmentul de asigurări de viaţă în 2012 reflectă deja rezultatele proiectelor majore de investiţii, pe care le continuăm, pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor şi consolidarea profesionalismului consultanţilor noştri: portofoliul de contracte, realizat în condiţiile restrângerii cu 25% a forţei de vânzare, este cu 6% mai mare faţă de anul precedent, numărul de contracte reziliate şi răscumpărate este mai mic cu 12% faţă de 2011, iar Scorul Net Promoter* a fost de 23%, peste nivelul de 21% pe care ni l-am propus pentru 2012.

    şi pe pilonul facultativ de pensii evoluţia activităţii ING a fost una pozitivă, numărul de participanţi crescând cu 14% faţă de 2011, iar volumul de active administrate cu circa 40%. Per ansamblu însă, efectele tratamentului fiscal favorabil de care se bucură Pilonul III sunt încă limitate de presiunile pe care realitaţile economice le pun asupra companiilor şi veniturilor individuale pentru economisire, iar implicarea pozitivă a autorităţilor prin măsuri de eficientizare în continuare a mecanismelor acestei pieţe – prin posibilitatea de subscriere online, de a realiza plăţi suplimentare sau în avans, aşa cum se întâmplă în alte ţări – ar impulsiona dezvoltarea mai rapidă a acestei pieţe”.
    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2012 este de 29 milioane lei.
    În 2012 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 29 milioane lei – dintre care 11,1 milioane lei reprezintă profit obtinut din operaţiuni curente, iar 17,9 milioane lei profit excepţional obţinut pe fondul eliberării unor rezerve excesive – comparativ cu 17,8 milioane lei în 2011.
    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING Pensii SAFPAP administra la finele anului 2012 active nete de 3,65 miliarde lei.
    La sfârşitul lui 2012, fondul de pensii administrat privat ING deţinea active nete de 3,65 miliarde lei (1), în creştere cu 48,6% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2011. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2012 era de 37,9%(1) din piaţa pensiilor private obligatorii (sursa: CSSPP).
    La aceeaşi dată, ING avea 1.729.058 (1) participanţi în Pilonul II, dintre care aproape 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: CSSPP).
    Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de pensii administrat privat ING a fost de 66,1 lei în 2012, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.
    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,2%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,45% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Marius Popescu, director general ING Pensii:
    Pentru Pilonul de pensii private obligatorii şi participanţii noştri, veştile bune ale începutului de an sunt majorarea contribuţiei virate la 4%, cuprinsă în bugetul pentru 2013 şi, totodată, rezultatele investiţionale remarcabile obţinute de Pilonul II în anul 2012. Ambele duc la o acumulare mai rapidă de fonduri în conturile personale ale participanţilor, bani care – spre deosebire de contribuţiile din sistemul public, ce sunt redistribuite parţial actualilor pensionari – se vor întoarce la ei în viitor, constituind un venit suplimentar la vârsta pensionării.
    În ceea ce ne priveşte, la ING priorităţile anului 2012 au avut în centru continuarea demersurilor de educare si informare a publicului cu privire la pensiile private – în contextul cărora am desfăşurat o nouă campanie dedicată “ştii de la ING” -, îmbunătăţirea constantă a serviciilor pe care le oferim participanţilor noştri şi, nu în ultimul rând, adaptarea politicii noastre de investiţii astfel încât să ne permită identificarea combinaţiei optime între risc şi randament, în beneficiul participanţilor noştri.

    CIFRE CHEIE (1)
    Asigurări de viaţă 2012 2011
    Active financiare în administrare (mld. RON) 2,34 2,1
    Prime brute subscrise (mil. RON) 544,54 554,42
    Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare (mil. RON) 95,6 63,20
    Prima brută anualizată medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (RON) 1.580 1.594
    Suma asigurată medie per contract încheiat în perioada de raportare (RON) 49.501 47.194
    Pensii facultative – Pilon 3
    Active nete (mil. RON) 279,4 199,94
    ING Activ 70,73 52,12
    ING Optim 208,67 147,82
    Număr de participanţi 118.338 103.426
    ING Activ 29.177 26.802
    ING Optim 89.161 76.624
    Pensii obligatorii – Pilon 2
    Active nete (mld. RON) 3,65 2,46
    Participanţi (mil.) 1,73 1,69
    Conturi goale (%) 3 3,5

    NOTE:
    *Scorul Net Promoter, obţinut în urma fiecarei interacţiuni a clienţilor cu compania, este un indicator al gradului de loialitate a clienţilor şi a intenţiei de recomandare a produselor şi serviciilor de asigurări şi pensii ale ING.
    (1) Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.

  • Zeci de mii de firme româneşti intrate în insolvenţă de la începutul crizei

    Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, a ajuns la aproape 90.000, dintre care 16.404 firme au intrat în incapacitate de plată în 2012, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, informează Mediafax. Astfel, anul trecut numărul insolvenţelor s-a diminuat uşor faţă de 2011, când 16.916 firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile. Datele centralizate de Mediafax arată că în ultimii cinci ani, respectiv de la declanşarea crizei economice, 88.912 de firme au intrat în incapacitate de plată, reprezentând aproape 9% din numărul total de firme active la finele anului trecut. Insolvenţele au crescut până în 2010 constant începând din 2008, an în care au fost înregistrate 14.000 de astfel de dosare. În 2009, 19.900 de firme au intrat în incapacitate de plată, iar numărul acestora a crescut la 21.700 în 2010. După acest moment s-a consemnat o stabilizare a situaţiei, având în vedere că în 2011 şi 2012 s-a înregistrat un număr comparabil de insolvenţe. Pe tot parcursul acestei perioade topul domeniilor afectate de insolvenţe s-a menţinut, comerţul, distribuţia, transporturile, construcţiile şi industria prelucrătoare ocupând primele locuri după numărul de firme intrate în dificultate.

  • Caimacul şi crema Fondului Proprietatea

    “România a beneficiat de peste 750 mil. euro în investiţii de portofoliu în acţiunile FP din partea investitorilor străini, cifră care reprezintă cea mai mare investiţie străină atrasă vreodată pe piaţa de capital din România”, a spus Konieczny.

    Rezultatul este că 60% din acţiunile Fondului aparţin acum investitorilor străini, faţă de 24% la finele anului 2010, iar cel mai mare acţionar este fondul speculativ american Elliott Associates, care a promis administratorului Franklin Templeton dividende speciale dacă vinde activele din portofoliul FP, propunere deja aprobată de ceilalţi acţionari.

    La 31 decembrie 2012, Elliott Associates deţinea 14,95% din acţiunile Fondului, urmat de City of London Investment Management, cu 9,69% şi The Royal Bank of Scotland cu 5,39%. Numărul total al acţionarilor FP era de 9.363.