BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Inflaţia din zona euro atinge un nivel record

    Inflaţia din zona euro a atins luna aceasta cea mai mare rată înregistrată vreodată, din cauza creşterii costurilor cu energia, potrivit datelor Eurostat publicate marţi.

    Creşterea preţurilor de consum în cele 19 ţări care folosesc moneda euro s-a accelerat la 4,9% în noiembrie, de departe cel mai ridicat nivel din cei 25 de ani de când se calculează indicatorul, în creştere de la 4,1% în luna precedentă şi mult peste aşteptările de 4,5%.

    Preţurile la energie au crescut cu 27% faţă de anul precedent, ca urmare a scumpirii petrolului, dar inflaţia în sectorul serviciilor şi al bunurilor industriale non-energetice, care au fost o piedică în creşterea preţurilor în anii trecuţi, au fost ambele peste 2%, sugerând o creştere rapidă a presiunilor asupra preţurilor.

    Deşi inflaţia este acum de peste două ori mai mare decât ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, este puţin probabil să declanşeze vreo acţiune de politică monetară, chiar dacă datele ar putea declanşa presiuni politice asupra BCE pentru a ţine în frâu creşterea preţurilor.

    BCE a susţinut mult timp că valul de inflaţie este temporar, cauzat de o serie de factori punctuali, şi că se va diminua în timp, astfel încât o acţiune acum ar fi contraproductivă, deoarece ar zădărnici creşterea economică exact în momentul în care inflaţia se atenuează de la sine.

    Inflaţia va avea acum nevoie de luni de zile pentru a scădea şi ar putea rămâne peste ţinta BCE până în a doua jumătate a anului 2022, o provocare pentru o instituţie care se luptă cu inflaţia scăzută de un deceniu şi are puţină experienţă în ceea ce priveşte creşterea preţurilor peste ţinta sa.

    Următoarea şedinţă a BCE va avea loc la 16 decembrie, când este aproape sigur că va pune capăt unui program de achiziţie de obligaţiuni în valoare de 1.850 de miliarde de euro, dar va intensifica probabil alte măsuri pentru a compensa stimulentele eliminate.

  • Oficial BCE: Preţurile locuinţelor din UE au impact semnificativ asupra inflaţiei din zona euro

    Întrebat cât contribuie preţurile caselor la creşterea inflaţiei, Robert Holzmann a afirmat: “Am auzit de 0,5%. Nu este un cuantum mic”.

    Indicatorul preţurilor locuinţelor nu este inclus în prezent în Indexul Preţurilor de Consum din zona euro, deşi Banca Centrală Europeană (BCE) a criticat de mult timp acest lucru.

    Conform evaluărilor experţilor BCE, includerea în calcule a majorărilor preţurilor locuinţelor ar fi generat o inflaţie “constant mai ridicată” începând din anul 2014.

    Întrebat cât va mai dura până când inflaţia va include şi majorările preţurilor locuinţelor, Robert Holzmann a precizat: “Din ceea ce am auzit, nu se va întâmpla în mai puţin de trei-cinci ani”.

    Liderii Uniunii Europene sunt preocupaţi de creşterea inflaţiei. Potrivit celor mai recente date furnizate de Oficiul UE pentru statistici (Eurostat), în octombrie, inflaţia în zona euro este estimată a fi fost de 4,1%, în creştere de la 3,4% în septembrie, pe fondul majorării tarifelor la energie şi servicii. Banca Centrală Europeană consideră normală o inflaţie în jurul nivelului de 2%.

  • Consumul revine la nivelul dinaintea pandemiei în zona euro, pe măsură ce europenii călătoresc, ies la cumpărături şi mănâncă în oraş. Evoluţia este ameninţată de preţuri în creştere la energie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare

    Europenii ies la cumpărături, călătoresc, merg la cinema şi mănâncă în oraş cu aceeaşi frecvenţă cu care o făceau şi înainte de pandemie, ceea ce se traduce în date încurajatoare pentru consum în zona euro, potrivit FT.

    Datele referitoare la activitatea economică pentru luna septembrie sugerează că populaţia europeană se simte încurajată de ratele ridicate de vaccinare. De cealaltă parte, temerile vin dinspre facturile scumpe la energie, perturbările din lanţurile de aprovizionare şi o potenţială încetinire a economiei chineze.

    „Pentru moment, datele rămân consistente cu un ritm decent al revenirii”, a punctat Davide Oneglia, economist în cadrul firmei de cercetare şi consultanţă TS Lombard.

    O parte din revenirea consumului vine dinspre elevii care se întorc la şcoală şi dinspre angajaţii care se întorc la birouri.

    Aceste evoluţii sunt reflectate în activitatea din aeroporturi şi din liniile de transport public din zona euro, care au ajuns la cel mai înalt nivel de la începutul pandemiei, potrivit datelor de mobilitate agregate de FT de la Google şi Apple.

    Consumul a reprezentat 1,9 puncte procentuale din creşterea economică de 2,2% a zonei euro pentru trimestrul al doilea. În acest context, analiştii de la Nomura consideră că revenirea economică a blocului european va continua şi estimează o expansiune de 2,3% în al treilea trimestru.

  • Inflaţia din Germania şi Spania atinge cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. În principala economie europeană, inflaţia importată ajunge la 13,7%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 40 de ani

    Preţurile de consum din Spania cresc în cel mai accelerat ritm din 2012 încoace, influenţate de o creştere în sectorul energiei care alimentează inflaţia din regiune, conform Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) insistă că fenomenul inflaţionist se va dovedi a fi temporar, presiunile înregistrate de preţuri urmând să dispară treptat începând cu anul viitor.

    Oficiul european de statistică Eurostat, care va publica marţi o serie de rapoarte privind inflaţia din cele 19 ţări care folosesc moneda unică europeană, a anunţat luna trecută că produsul intern brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 2% în aprilie-iunie prin comparaţie cu trimestrul precedent. Spania a avut una dintre cele mai bune performanţe, cu un plus de 2,8% faţă de T1.

    Prin raport cu T2/2020, când măsurile de carantină au adus economiile continentului la niveluri nemaiîntâlnite de la ultima criză financiară, PIB-ul zonei euro s-a apreciat cu 13,7%.

    În Germania, inflaţia a înregistrat recent cea mai rapidă creştere din 2008, rezultatele fiind alimentate şi aici de industria energetică, dar şi de costurile mai mari pasate de către businessuri.

    Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în august, cu mult mai rapid decât procentul pe care BCE vrea să îl atingă în mod sustenabil pentru zona euro – 2%.

    Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de Covid-19

    Inflaţia importată de către Germania ajunge în prezent la 15%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru decenii, subliniind astfel dificultăţile cu care se confruntă businessurile pentru a-şi menţine nivelul de producţie pe linia de plutire. Potrivit unui studiu citat de Bloomberg, estimările privind preţurile de vânzare din zona euro au crescut într-un ritm record în industrie, retail şi construcţii.

    PIB-ul global urmează să crească cu 1,8% în T3, perioadă în care inflaţia din SUA poate ajunge la apogeu

     

  • Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de COVID-19

    Deteriorarea situaţiei epidemiologice în ţările din zona euro nu a avut un impact semnificativ asupra revenirii blocului economic, conform unor date neoficiale citate de FT care arată consumul ca factor principal în această revenire.

    Consumul, călătoriile şi chiar angajările sunt aproape de cele mai înalte niveluri atinse de la începutul pandemiei, ceea ce sugerează că revenirea economică a zonei euro este una susţinută în al treilea trimestru din 2021.

    Aceşti indicatori neofciali au fost urmăriţi cu atenţie încă de la începutul pandemiei, întrucât oferă o perspectivă timpurie asupra potenţialului revenirii economice. Trebuie menţionat că aceste date sunt mai puţin sugestibile decât datele oficiale.

    „Se pare că varianta Delta nu are un impact economic foarte mare în prezent”, a explicat Jack Allen-Reynold, economist în cadrul Capital Economics.

    După creşteri abrupte în iunie şi iulie, un indice agregat de OCDE – care utilizează date de la Google pentru a măsura intensitatea din piaţa muncii, consumul şi sentimentul din piaţă – s-a menţinut stabil în luna august, la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.

    „Marile econonomii din zona euro se dovedesc a fi mai rezistente în faţa celui de-al patrulea val de infectări Covid-19 în comparaţie cu valurile anterioare”, a notat Nicolas Woloszko, economist în cadrul OCDE.

    Cu toate acestea, revenirea economică alimentată de consum este în contrast cu sectorul de producţie al blocului economic. Întârzierile din ce în ce mai mari din lanţurile de furnizare alimentează o serie de temeri cu privire la perspectivele mediului de business în lunile următoare.

  • CFA: România aderă la euro în 2030. Cine este responsabil pentru întârzierea aderării? Croaţia şi Bulgaria vor intra în zona euro până în 2025

    Momentul la care România ar ade­ra la zona euro se îndepărtează, ana­liştii CFA România anticipând că acest lucru s-ar putea realiza cu în­târ­zi­ere, în 2030, în timp ce Bulgaria şi Cro­a­ţia au fost primite de anul tre­cut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

    România a avut o fereastră de opor­tunitate între 2015 şi 2017, când pu­tea solicita oficial intrarea în ante­ca­mera zonei euro (mecanismul cursu­lui de schimb – ERM II) pentru că atunci în­deplinea toate criteriile de conver­gen­ţă nominală din Tra­tatul de la Maastricht privind stabili­ta­tea preţu­ri­lor, sustenabilitatea fi­nan­ţelor publice şi a gradului de în­da­torare, stabilitatea cursului de schimb şi nivelul dobân­zi­lor pe ter­men lung. În schimb, acum Ro­mânia nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

    Dar ce a greşit România şi cine a gre­şit pentru întârzierea adoptării euro?

    „Politica fiscală prociclică este prin­cipalul vinovat pentru întârzierea adoptării euro, efectele văzâdu-se şi în inflaţie şi în dobânzi. Se adaugă şi contribuţia pandemiei, care a încetinit procesul de aderare la zona euro“, susţine Adrian Codîrlaşu, vicepreşe­dinte al CFA.

    România nu şi-a propus cu seriozitate obiectivul trecerii rapide la euro, ci a prevalat curentul de gândire că nu suntem suficient de pregătiţi. Iar întârzierea adoptării euro este o pierdere şi un risc, consideră Aurelian Dochia, analist economic. ÑMulte lucruri se vor schimba în deceniul următor şi o ţară aflată în afara zonei euro nu va beneficia de toate avantajele şi protecţia pe care o aduce o integrare mai avansată.“

  • 75% dintre români vor trecerea de la Leu la moneda Euro. Estimarea BNR pentru România

    Potrivit estimărilor BNR România poate intra în zona euro până în 2028. 75% dintre români îşi doresc această schimbare, însă doar 52% consideră trecerea ca fiind un lucru pozitiv, arată un studiu Eurobarometru Flash.
     
    Emilian Duca, analist financiar şi susţine că intrarea în zona euro vine la pachet atât cu avantaje cât şi dezavantaje.
     
    „În ce priveşte dorinţa de a intra în zona euro, e o dorinţă legitimă, şi o obligaţie pe care ne-am asumat-o la aderare. 
     
    Avantajul principal va fi fară îndoială faptul că nu va mai trebui să faci schimburi valutare atunci când trebuie să te deplasezi într-o ţară sau în alta. 
     
    Dezavantajul vă fi că în politicile economice nu se va mai putea baza statul român pe politica monetară pentru a ţine în frâu inflaţia”, a afirmat Emilian Duca, analist economic.
     
    România trebuie să îndeplinească anumite criterii precum stabilitatea finanţelor publice sau a dobânzilor, înainte de a intra în zona euro, însă momentan nu îndeplinim nici măcar unul.
     
    Claudiu Vuţa este analist financiar şi consideră co românii cunosc mai degrabă partea pozitivă decâ pe cea negativă, atunci când vorbim de euro.
     
    „Nu se vor mai putea acorda mariri de pensii sau salarii din pix, pentru că aceasta va produce deficit bugetar, cu un deficit bugetar ridicat nu vom mai putea îndeplini condiţiile de aderare la euro.
     
    Ne dorim să aderăm la zona euro dar nu ştim tot ceea ce presupune acest process. 
     
    Bulgarii au mers pe drumul lor, sunt în anticamera aderării la zona euro şi şi-au propus ca până în 2024 să adere efectiv la zona euro şi să adopte moneda europeană”, a menţionat analistul financiar Claudiu Vuţa.

  • Eurobarometru: 75% dintre români sunt în favoarea introducerii monedei euro, cel mai ridicat procent cu opinie pozitivă între cele 7 state membre UE care nu au aderat încă la zona euro

    Trei sferturi dintre români (75%) sunt în favoarea introducerii monedei euro, cel mai mare procent de respondenţi cu opinie pozitivă între cele 7 state membre UE care nu au aderat încă la zona euro%, arată rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash, publicat vineri pe site-ul oficial al Uniunii Europene.

    Sondajul a fost realizat în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia şi a evidenţiat faptul că  mai mult de jumătate dintre participanţi  (52 %) consideră că, în general, vor fi consecinţe pozitive ale introducerii monedei euro pentru ţara lor, iar peste jumătate dintre ei (55 %) afirmă că introducerea monedei euro ar avea consecinţe pozitive inclusiv pentru ei înşişi.

    În ansamblu, 57 % dintre respondenţi sunt în favoarea introducerii monedei euro în ţara lor. Cele mai ridicate procente de respondenţi cu opinie pozitivă s-au înregistrat în România (75 % în favoarea monedei) şi Ungaria (69 %).

    În toate statele membre care au participat la sondaj, cu excepţia Cehiei, s-a înregistrat o creştere a proporţiei celor care sunt în favoarea introducerii monedei euro, comparativ cu 2020.

    Cele mai mari creşteri sunt observate în România, de la 63 % la 75 % şi Suedia, de la 35 % la 43 %.

    Marea majoritate a cetăţenilor UE intervievaţi (60 %) consideră că trecerea la moneda euro a avut consecinţe pozitive pentru ţările care o utilizează deja.

  • Americanii se iau de mafioţii din Bulgaria, ţară candidată la euro, în timp ce UE stă cu mâinile-n sân

    Statele Unite au impus ample sancţiuni anticorupţie împotriva unor oficiali bulgari şi reţelelor lor care includ peste 60 de entităţi, în timp ce UE nu reuşeşte să ia măsuri legate de criza în creştere a statului de drept din ţara balcanică. Bulgaria vrea să adere la zona euro în 2024, ministrul bulgar de finanţe Kiril Ananiev declarând recent că im­pactul crizei coronavirusului nu va reprezenta un factor care va duce la prelungirea perioadei în care ţara sa se află în ERM II.

    Încă din 2017, Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene, a indicat în mod clar că susţine includerea Bulgariei în zona euro.

    Acţiunea Americii scoate la lumină incapacitatea blocului de a face ordine în propria ogradă în ceea ce priveşte o serie întreagă de scandaluri de corupţie având adesea legătură cu fondurile europene care ajung în mâinile mafiei şi puternicilor oligarhi din Bulgaria, scrie Politico. 

    Aceasta este cea mai amplă acţiune lansată într-o sin­gură zi sub legea Magnitsky a Americii care-i ia în vizor pe cei vinovaţi de acte de corupţie, cât şi încălcări ale drepturilor omului la nivel mondial.

    „Statele Unite sunt alături de toţi bulgarii care se luptă să elimine corupţia prin promovarea responsabilizării ofi­cialilor corupţi care subminează func­ţiile economice şi instituţiile de­mocratice din Bulgaria“, a declarat Andrea M. Gacki, director al Bi­roului de Control al Activelor Străine.

    Spre deosebire, UE a ales în mod evident să nu le fie alături bulgarilor care luptă împotriva corupţiei.

    Deşi corupţia a fost de multă vreme identificată drept o problemă în Bulgaria, amploarea scandalurilor din ultimul an a evidenţiat modul în care o mafie oligarhică a capturat practic statul exercitând control prin intermediul unor instituţii de bază.

    Cel mai important magnat sancţionat de americani este Delyan Peevski, un controversat mogul media şi fost membru al parlamentului. Peevski a devenit unul dintre simbolurile problemelor legate de corupţie ale Bulgariei. Potrivit oficialilor americani, acesta a „acţionat pentru a influenţa în mod negativ procesul politic bulgar“ din alegerile din 2019.

    SUA l-au sancţionat de asemenea pe baronul fugitiv al cazinourilor Vasil Bozhkov, unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni bulgari, cât şi pe Ilko Zhelyazkov, în prezent activ în cadrul Biroului Naţional pentru Controlul Dispozitivelor Speciale de Colectare a Informaţiilor, cât şi 64 de entităţi având legătură cu cei doi, blocându-le accesul la sistemul financiar american.

    În paralel, Departamentul american de stat a anunţat interdicţii de intrare pentru o listă şi mai mare de figuri publice bulgare şi familiile lor.

    În timp ce autorităţile americane lansau anunţurile privitoare la sancţiuni, sute de bulgari protestau în faţa Palatului Justiţiei din capitala Sofia, cerând demisia procurorului şef Ivan Geshev.

    Patru analişti bulgari au catalogat acţiunile americanilor drept o „lovitură dată mafiei bulgare“ şi procurorului general.