BusinessMagazin

Tag: Warren Buffett

  • Cel mai mare cadou din lume

    Când Warren Buffett avea 20 de ani a studiat biografia titanilor în afaceri din Statele Unite ale Americii, de la J.P.Morgan la John D. Rockefeller şi Andrew Carnegie. A fost atras, în primul rând, de abilitatea lor de a acumula averi impresionante. Ce l-a intrigat a fost şi faptul că ei au devenit filantropi. Rockefeller şi fiul său, Rockefeller Jr., au donat milioane pentru vindecarea bolilor, au lansat campania revoluţiei verzi în agricultură şi au înfiinţat nenumărate programe artistice şi culturale. Carnegie a fondat primul sistem de biblioteci al ţării şi a înfiinţat prima sală de concerte, ghidându-se tot timpul după deja celebrele cuvinte “Omul care moare bogat, moare în ruşine”.

    Într-un fel sau altul, ne facem mereu idei despre cum avem de gând să procedăm dacă se întâmplă să devenim bogaţi, spune Buffett. Pentru mine s-a întâmplat la 20 de ani, când citeam ce au făcut alţii. În ultimul an, Buffett a dus filantropia la extrem şi a trasat o nouă revoluţie în lumea cadourilor. La lansarea Giving Pledge, din iunie 2010, un proiect comun fondat alături de partenerul şi prietenul său Bill Gates, Buffett a deblocat miliarde de dolari pentru cauze nobile. În scurt timp, The Pledge aducea în agenda publică o nouă temă de dezbatere – ce înseamnă suficient când e vorba de a dărui – şi a creat cea mai puternică mişcare filantropică din SUA de la faimosul Gospel of Wealth al lui Andrew Carnegie din 1889.

    The Pledge (Jurământul) este în esenţă o structură extrem de simplă: membri săi trebuie să fie miliardari şi să se angajeze să doneze jumătate din veniturile lor în fiecare an până la sfârşitul vieţii. Până în prezent, 69 de miliardari au aderat la organizaţie, reprezentând valoaric mai bine de 150 de miliarde de dolari în donaţii. Numărul este “mult peste” ce se aşteptau Gates şi Buffett, după cum spune cel din urmă. Donatorii aleg destinaţii şi cauze diverse pe care aleg să le sprijine: de la lupta împotriva cancerului, până la înfiinţarea şcolilor evreieşti sau construirea de adăposturi pentru orfani. Ei sunt totuşi uniţi de misiunea lor: să inspire cât mai mulţi oameni bogaţi să se implice în acte de caritate.

    Buffett spune că în timp ce mulţi dintre donatori şi-au asumat deja faptul că îşi vor dona jumătate din venituri, alţii au evitat să promită un număr exact. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, nu a anunţat niciodată vreun act de caritate, până să devină membru The Pledge în decembrie 2010. El a anunţat atunci că oferă 100 de milioane de dolari pentru sistemul public de învăţământ din New Jersey. Buffett spune că adevăratul succes al The Pledge va ieşi la lumină odată cu trecerea timpului, când un viitor Warren Buffett va citi online scrisorile semnatarilor şi va păşi pe urmele lor. “Ceea ce sper e că tinerii de 20, 30, 50 de ani vor fi influenţaţi de acest proiect. Speranţa este ca o mare parte din populaţie va dona o mare parte din venituri către cauze nobile.”

    Peste timp, Buffett şi Gates nu vor altceva decât să crească rata donaţiilor din SUA. Nu va fi uşor. Deşi e lipsit de durere pentru milionari să renunţe la jumătate din avere, spune Buffett, foarte mulţi se tem să promită în scris o anumită sumă. Dacă afacerile n-o să le mai meargă? Dacă se opun copiii lor? Dacă vor să investească în creşterea businessului şi nu în acte de caritate?

    În discuţiile sale cu prietenii miliardari, Buffett le spune adesea că nu au niciun beneficiu dacă amână promisiunile caritabile: “Argumentul meu pentru tipii care-mi spuneau că încă nu sunt pregătiţi a fost simplu: gândeşti mai bine la 70 de ani decât la 95 când îţi stă şi Anna Nicole Smith în braţe.”

    În acelaşi registru, miliardarul John Paul DeJoria, membru şi el al The Pledge, rezumă esenţa crezului proiectului: “Ce îl face inovativ e puterea grupului de a inspira atâţia oameni, într-un mod în care n-ai putea să o faci de unul singur. Avem de ales. Putem să ne facem copiii miliardari şi să-i distrugem. Sau putem să ne dăm seama cât de binecuvântaţi suntem şi să răspândim binecuvântarea în jurul nostru. Cred cu tărie că neîmpărţit, succesul devine eşec.”

  • Rechinul mare şi rechinul mic sau ce stă în spatele relaţiei Buffett-Obama

    Un preşedinte care bate timid la porţile unui nou mandat, înconjurat de o economie plină de perfuzii, şi un miliardar care scoate bani frumoşi împrumutându-şi efigia companiilor ameninţate de furia pieţelor financiare; Barack Obama (50 de ani) şi Warren Buffett (81 de ani) sunt adevăratul tandem ce va înfrunta anul viitor echipa pe care Partidul Republican o va nominaliza în curând.

    Cu mai puţin de 14 luni până la alegerile prezidenţiale, într-o campanie în care sloganul câştigător din 2008 “Yes, we can” e deocamdată persiflat de realităţile unei economii greu capabile să creeze locuri de muncă, preşedintele Barack Obama trebuie să-şi strângă aproape toţi prietenii, mai ales pe aceia cu mulţi şi au foarte mulţi bani. Este pe de o parte o strategie financiară – costurile unei campanii prezidenţiale în SUA se măsoară în sute de milioane de dolari care trebuie strânşi prin donaţii la vedere, iar Buffett şi-a luat în serios calitatea de sprijinitor şi va găzdui la 30 septembrie un dineu pentru strângerea de fonduri destinate campaniei electorale a preşedintelui -, dar şi una de imagine, pentru că rezultatele pe care Obama le poate raporta în lupta cu greaua moştenire a epocii Bush nu sunt chiar dintre cele mai strălucite, iar sprijinul venit de la cineva cu greutatea lui Warren Buffett se consideră o realizare în sine.

    America este în continuare, ca şi în 2008, ameninţată de alunecarea în criză, şomajul rămâne la niveluri istorice, iar economiştii aproape că au pierdut şirul zerourilor cu care măsoară datoria publică şi deficitul bugetar ale ţării. În plus, clasa politică este sfâşiată de două forţe de talii apropiate care îşi anulează reciproc şi sistematic orice iniţiativă care ar aduce o rază de soare: în vreme ce stânga democrată susţine că guvernul nu cheltuieşte suficient pentru a stimula economia să iasă din criză, după preceptele lui John Maynard Keynes, dreapta republicană şi Tea Party se lamentează că guvernul aruncă banii pe fereastră şi îndatorează inutil ţara cu noul lui plan de stimulare a angajărilor şi că lasă companiile şi investitorii fără aer, propunându-le taxe şi mai mari ca să mai recupereze din deficitul bugetar imens.

    Prin urmare, lupta la prezidenţialele de anul viitor va fi de a arunca responsabilitatea pentru eşec în spatele adversarului, nu de a contabiliza succesul redresării economice în palmaresul vreunuia dintre partide. În aceste condiţii, asocierea dintre Barack Obama şi “oracolul din Omaha” – preşedintele şi director executiv al gigantului de investiţii Berkshire Hathaway – vine să aducă prestigiul unui finanţist legendar şi miliardar din investiţii făcute în virtutea flerului într-un joc electoral unde mişcarea conservatoare Tea Party a adus deja un suflu financiar puternic în pânzele echipei republicane. Ce-i drept, până acum istoria lui Buffett în calitate de consilier economic al puternicilor zilei nu a fost chiar fericită: cel din urmă consiliat al său, pe vremea când miliardarul nutrea simpatii republicane, a fost Arnold Schwarzenegger, pe când acesta era proaspăt guvernator al Californiei, în 2003. În cele două mandate pe care insolitul guvernator le-a câştigat (aici, ajutorul lui Buffett a funcţionat), economia statului s-a prăbuşit sub povara datoriilor, pentru ca acum să fie, după părerea celor mai mulţi analişti, în stare de faliment nedeclarat.

    Lui Buffett nu i-a mers însă chiar rău: la începutul declinului pieţelor financiare, în 2008, a pompat cinci miliarde de dolari într-o bancă aflată în plină criză de încredere şi trei miliarde într-un concern american de tradiţie. Investiţia în acţiunile preferenţiale la Goldman Sachs i-a adus deja lui Buffett un profit de două miliarde de dolari, iar băncii o reşapare a imaginii şi a propulsat-o la vârful piramidei câştigătorilor de pe urma crizei. Banii pompaţi în General Electric sunt aşteptaţi să-şi aducă generosul profit luna viitoare, cu prilejul răscumpărării de către companie a acţiunilor lui Buffett. Acum, în toiul discuţiilor despre riscul de cădere în a doua recesiune, miliardarul din Nebraska şi-a împrumutat iarăşi numele unei bănci confruntate cu derapaje de credibilitate, Bank of America, în care a investit tot cinci miliarde de dolari şi tot în acţiuni preferenţiale, la adăpost de flotabilitatea incertă pe bursă a acţiunilor obişnuite.

  • A plătit 5 milioane de dolari pentru a lua prânzul cu Warren Buffett, iar acesta l-a angajat

    Glide, o parohie din San Francisco, organizează anual o licitaţie unde premiul este un prânz cu Buffett. În primul an, câştigătorul a plătit 25.000 de dolari, dar în 2010, costul unui prânz cu Buffett a crecut la 2.626.311 dolari, iar anul acesta suma a mai crescut cu 100 de dolari, la 2.626.411 dolari.

    Ted Weschler este cel care a plătit sumele uriaşe din cei doi ani, conform Fortune, şi astfel l-a cunoscut pe miliardar. Anul trecut, după primul prânz, Buffett l-a invitat pe Weschler la reuniunea anuală a acţionarilor Berkshire Hathaway, un eveniment devenit extrem de cunoscut investitorilor din lumea întreagă, iar la prânzul din acest an i-a propus sa se alăture echipei sale.

    Buffett a precizat pentru Fortune că l-a dorit pe Weschler, dar că nu va continua cu angajările generate de prânzurile plătite.

  • Criza? Care criza? Profiturile lui Warren Buffett cresc cu 74%

    Profitul net al companiei a crescut la 3,4 miliarde de dolari,
    de la doua miliarde de dolari anul trecut, iar veniturile au sporit
    la 38,3 miliarde de dolari. O actiune i-a adus proprietarului 2.072
    dolari, fata de 1.195 anul trecut.

    In portofoliul Berkshire Hathaway au crescut companiile cu
    afaceri de productie, in special cele de inginerie si prelucare a
    metalului, precum si cele de servicii si comert.

    Buffett, in varsta de 80 de ani, este recunoscut in intreaga
    lume pentru abilitatea sa de a alege si a investi in companii care
    fac profituri importante. El locuieste in aceeasi casa de mai bine
    de 50 de ani si are un stil de viata cat se poate de modest. Pe de
    alta parte, fiecare intalnire a sa cu actionarii Berkshire Hathaway
    s-a transformat intr-un soi de pelerinaj, un eveniment de afaceri
    care antreneaza mii de oameni.

    Buffett, cu o avere estimata la circa 50 de miliarde de dolari,
    a donat numai in ultima luna doua miliarde de dolari. De altfel el
    a anuntat ca isi va dona 99% din avere, in special prin intermediul
    Fundatiei Bill & Melinda Gates.

  • Cumparati active japoneze, recomanda Warren Buffett

    Investitorul, cunoscut drept “Oracolul din Omaha” spune ca drama
    Japoniei nu-i schimba perspectivele economice si ca este normal ca
    pietele sa reactioneze exagerat in urma dezastrelor.

    Aflat in Coreea de Sud, Buffett, in varsta de 80 de ani, a facut
    o paralela cu atacurile teroriste din 2001, care nu au schimbat
    nici viitorul Statelor Unite, nici perspectivele economice ale
    tarii. “Japonezii au aceeasi energie, aceeasi dorinta de a avansa
    si aceasi putere pentru a reconstrui. Ii privesc la fel ca acum 10
    zile… De multe ori evenimentele extraordinare creaza oportunitati
    de cumparare”, a spus Buffett.

    Comentariile miliardarului apar intr-un context economic
    complicat spentru Japonia: marile companii se confrunta cu fracturi
    ale lanturilor de aprovizionare, Toyota sau Honada anuntand ca isi
    mentin fabricile oprite si in aceasta saptamana. Canon, cel mai
    important producator de aparate foto din lume a anuntat ca isi
    opreste cele trei fabrici locale iar Sony Toshiba si Nikkon au emis
    avertismente privind livrarile.

  • SUA: Mai stimulati mult economia?

    Criticii il acuza pe Bernanke ca acest al doilea program de
    relaxare cantitativa (QE2), dupa cel ulterior crizei financiare din
    2008, se traduce pur si simplu ca tiparire de bani cu efect
    inflationist net, desi economia nu mai are nevoie acum de
    stimulente, fiind pe crestere – 3,2% in ultimul trimestru din 2010
    si 2,9% pe tot anul in raport cu 2009.

    Seful Fed a recunoscut ca a crescut consumul si ca nu mai exista
    riscul deflatiei, un fenomen discutat aproape excesiv pe parcursul
    lui 2010, insa a justificat continuarea programului monetar prin
    faptul ca economia americana continua sa nu genereze locuri de
    munca si ca acesta ramane criteriul deosebirii dintre redresarea
    aparenta si cea reala, astfel incat “pana nu ajungem la o perioada
    de crestere sustinuta a crearii de locuri de munca, nu putem
    considera ca economia si-a revenit”.

    Ultimele date statistice, publicate vineri, arata in sfarsit o
    crestere a angajarilor, care a dus in februarie rata somajului
    aproape de minimul din ultimii doi ani, respectiv 8,9%, fara de 9%
    in ianuarie. Numarul de angajari in afara sectorului agricol a
    crescut cu 222.000 in februarie, cel mai mult din aprilie 2010 pana
    acum.

  • 57 de miliardari din SUA doneaza in scop caritabil jumatate din avere

    Campania “Angajamentul de a Darui/The Giving Pledge” a fost
    lansata de Gates si Buffet in iunie.Acestia au cerut miliardarilor
    americani sa doneze cel putin jumatate din avere, in timpul vietii
    sau dupa moarte, si sa-si exprime public acest angajament printr-o
    scrisoare.Campania nu primeste fonduri si nici nu indica
    potenatiali beneficiciari ai donatiilor, dar cere miliardarilor un
    angajament moral de a-si dona o mare parte din avere in scopuri
    caritabile.Printre miliardarii care s-au alaturat campaniei se
    numara, Mark Zuckerberg si Dustin Moskovitz – cofondatori ai
    retelei de socializare Facebook, Steve Case – cofondator AOL, Carl
    Icahn, Ted Turner – fondatorul CNN, Michael Bloomberg, Larry
    Ellison – cofondator Oracle si producatorul de filme George
    Lucas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alte prostii

    Cu Slim par sa nu fie de acord o sumedenie de bogati, o sa
    pomenesc doar cateva nume, fara functii, pentru ca exista Google,
    iar insiruirea companiilor ar ocupa o multime de spatiu: Paul
    Allen, Michael Bloomberg, Barry Diller, Larry Ellison, George
    Lucas, Pierre Omidyar, David Rockefeller, Ted Turner, Sanford Weill
    si multi altii. Daca e sa socotim invocand mijloacele democratiei,
    cei multi si milosi enumerati mai sus sunt baietii buni, iar Carlos
    Slim este un nemernic, un bogatas nenorocit care isi apara averea.
    Eu sunt tentat sa spun ca Slim se dovedeste un lucid care nu a
    uitat, in vremuri populiste, zicala aceea straveche cu pestele si
    undita si care, daca va renunta la monopolul sau si va crea noi
    locuri de munca, se va dovedi in mod real mai intelept decat Gates
    & comp.

    Nu cu mult timp in urma am scris un text, “Patru prostii” se
    chema, despre o serie de credinte adanc inradacinate in societate,
    dar cu efecte extrem de toxice. Era vorba de unu, renuntarea la
    prostia cu “pretul cel mai scazut”, doi, la maximizarea eficientei,
    indiferent ca este vorba de resurse naturale sau oameni si trei, la
    renuntarea in folosirea copiilor si furtul de idei in afaceri sau
    branduri de tara. Ultima era suprema tampenie romaneasca, ca
    totdeauna va exista un fraier mai mare care sa inghita galusca. Nu
    detaliez, textul exista.Carlos Slim m-a facut sa recidivez si sa
    scriu despre alte cateva credinte toxice; cu cat ne vom elibera de
    ele, cu atat mai bine ne va fi, ca natie sau personal.

    Prima este ideea ca Romania este o piata mare, cu 20 de milioane
    de consumatori, unde creditele, sapunul, carnea, bauturile pe cap
    de locuitor lasa loc de cresteri de cifra de afaceri indiferent de
    contextul economic. Este o prostie: Romania este in primul rand o
    tara saraca si mediul de afaceri va creste, mai ales dupa aceasta
    criza, numai daca nivelul de trai va creste. Daca Romania inerta de
    la tara si din oraselele muribunde va incepe sa se miste – slujbe,
    mici intreprinderi, finantari, productie, scenariul il cunoaste
    toata lumea. Orice om de afaceri lucid ar trebui sa ceara mediului
    politic sa lase romanii sa se imbogateasca, este singura conditie
    de crestere viitoare, fara de care credinta de genul “valoarea
    creditelor pe cap de locuitor e sub media europeana, este loc de
    afaceri” ramane o prostie.

    Cum prostie e sa crezi ca politicienii sunt atotputernici. Chiar
    in amestec cu coruptia, justitia, mafiile locale, politicianul
    ramane “veriga slaba”, un flet care nu tine minte cum e cu bilele
    albe si negre, ca sa nu vorbim de inconsecventa in declaratii. O sa
    ofer un exemplu cu legea presei, cam in fiecare legislatura apare
    cate un ins cu o asemenea idee. Ce nu le spune nimeni este ca o
    lege a presei exista, e din 1974 si, din cate stiu, nu a fost
    abrogata. Asa ca eu imi desfasor activitatea, teoretic, “sub
    conducerea PCR – forta politica conducatoare a intregii societati
    din RSR”, ba ar trebui sa militez “pentru transpunerea in viata a
    programului de faurire a societatii socialiste multilateral
    dezvoltate, a societatii comuniste”. Ma rog, aici e o gramada de
    loc de batut campii.Facand cuvenitele diferente intre cumetriile
    politico-economice si cei, nu putini, care conduc afaceri de
    succes, spun ca politicul care a imbecilizat societatea repetand la
    nesfarsit “cutare e hot” ca sa isi mascheze propriile furturi
    merita o replica pe masura.

    Ar fi grozav sa renuntam si la inutilul indemn, periodic
    redescoperit, “sa cumparam produse romanesti”. Nu exista asa ceva,
    nu sprijini pe nimeni, nu ajuti cu nimic gandind asa. Exista
    globalizare, Romania este condusa de multinationale si produsele
    romanesti pe care le putem cumpara pentru a sprijini pe cineva sunt
    din zona “catorva kilograme de rosii cumparate de la tarani pe
    marginea drumului”. Urmarea fireasca a unui astfel de indemn este o
    scadere a calitatii si a competitiei, daca exista. Indemnul valabil
    este “altfel si altceva decat altii”, adica originalitate si
    prospetime, nu mediocritate corcolita.

    Mexicul, tara care l-a creat pe Carlos Slim, si-a reformat
    economia timp de trei decenii: si-a deschis portile pentru
    investitii straine si pentru comert, a privatizat companiile de
    stat si si-a intarit disciplina fiscala, cam aceleasi solutii pe
    care le tot flutura pe la noi analistii economici, politicienii
    care se plictisesc, stabii de la UE sau reprezentantii FMI. Cu
    toata deschiderea, Mexicul ramane o tara saraca in ciuda a trei
    decenii de reforme si a “capsunarilor” plecati in Statele Unite. De
    ce? Gordon Hanson, profesor la University of California, vorbeste
    de o piata a creditarii debila, de ineficacitatea sistemului de
    invatamant, de lipsa de viziune – mexicanii exporta cam aceleasi
    categorii de bunuri ca si chinezii, de exemplu. Adaugati preturi
    mari la utilitati si telecomunicatii (zona care l-a propulsat si pe
    Slim) si o lipsa cronica de forta de munca calificata.
    Recunoasteti scenariul?

  • Warren Buffett si-a ales un succesor surpriza la carma imperiului financiar

    Todd Combs este managerului unui mic fond de investitii din
    Conneticut cu active de doar 400 de milioane de dolari.In cazul in
    care propunerea lui Buffett va fi acceptata si de consiliul de
    admonistratie al Berkshire, managerul va trebui sa gestioneze
    active de 100 de miliarde de dolari. Succesorul de la carma
    imperiului la Berkshire este unul dintre cele mai “fierbinti”
    subiecte de discutie din mediul de afaceri american. Warren Buffett
    a declarat anterior ca cel mai probabil va imparti
    responsabilitatile functiei sale in doua posturi separate, numind
    doi succesori, un director general si un director de
    investitii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Milionarii romani, reticenti sa urmeze exemplul filantropiei lui Bill Gates si Warren Buffett

    Ioan Niculae: “Nu-mi dau banii pe mana hotilor si
    criminalilor!”. Ioan Micula: “Daca asa avea un miliard cash, as da
    jumatate la orfelinate. Dar am un miliard datorii”. George Copos:
    “Am bagat 40 de milioane in Rapid – considerati ca i-am daruit
    pentru bucuria suporterilor!”

    Dan Sucu, proprietarul Mobexpert, a declarat in schimb pentru
    Gandul ca se gandeste serios ca in viitor sa doneze o parte din
    avere in scopuri caritabile.

    38 de americani cu averi mari au raspuns pozitiv exemplului dat
    de miliardarii Bill Gates si Warren Buffett, angajandu-se ca isi
    vor dona cel putin jumatate din avere unor initiative
    caritabile.

    Detalii pe www.gandul.info.