BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, crede că viitorul retailului este în magazinele fizice, după un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor

    Viitorul retalului este pus sub semnul întrebării după o perioadă de mai bine de un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor, însă gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, nu are niciun dubiu cu privire la rolul crucial pe care îl vor juca magazinele fizice în continuare, potrivit CNBC.

    „Vedem viitorul ca fiind reprezentat de două lucruri: în primul rând locaţii fizice, pentru că experienţa clientului din magazin nu poate fi repliată în online. Până acum nimeni nu a găsit formula miraculoasă care să le permită clienţilor să se simtă la fel de bine în mediul online. (…) Al doilea element va fi reprezentat de conţinutul online care trebuie să îmbogăţească acestă experienţă”, a declarat Jean Jacques Guiony, director financiar al LVMH.

    Restricţiile aferente pandemiei i-au trimis pe cumpărători în mediul online şi a forţat mulţi retaileri tradiţionali să îşi dezvolte platforme online. Cu toate acestea, LVMH consideră că oferta online este doar „complementară experienţei fizice”.

    Guiony a subliniat că mulţi clienţi care ajung în magazin s-au uitat şi pe platforma online anterior şi ar fi putut cumpăra direct de acolo produsele dorite.

    „Primesc multe informaţii, dar ajung în magazin pentru că experienţa din magazin nu poate fi repliată pe internet”, a explicat el.

    Gigantul LVMH a înregistrat o scădere cu 17% a veniturilor în 2020 faţă de 2019. Businessul a fost afectat atât de măsurile de lockdown, cât şi de interdicţiile de călătorie. Printre brandurile grupului se numără Moet & Chandon, Marc Jacobs, Christian Dior şi Bvlgari.

    Grupul a încheiat anul trecut achiziţia brandului de bijuterii Tiffanyăs, într-o tranzacţie de 15,8 miliarde de dolari.

  • Cum arată maşina care sperie piaţa auto mondială, şi de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Ciudăţenia PNRR: un plan de viitor care începe cu pensiile şi nu cu maternităţi sau creşe

    ♦ Guvernul a publicat documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un angajament că România va realiza în următorii 6 ani investiţii care au fost amânate de 30 de ani ♦ Ciudăţenia acestui plan de viitor este că el începe cu sistemul de pensii şi nu cu maternităţi sau creşe.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un angajament al guvernului care trebuie dus până la capăt, altminteri eşecul ar fi foarte costisitor, sunt de părere analiştii financiari. România şi-a asumat un plan de investiţii de 29,2 mld. de euro, bani care trebuie angajaţi în următorii 6 ani, altfel se vor pierde.

    „Văd PNRR ca pe o decizie asumată de guvern pe care sperăm să o ducă la capăt. Discuţii privind diverse componente ale acestui plan pot exista la nesfârşit. Pot exista opinii că ar fi fost mai bine să fie îndreptate  resursele în alte direcţii, dar ceea ce mi se pare important este dimensiunea de asumare politică a unui asemenea plan şi de răspundere politică pentru rezultatele sale”, spune Aurelian Dochia, analist financiar şi profesor universitar de economie.

    PNRR, în varianta sa finală, a fost publicat de guvern la o zi după ce a fost trimis către Comisia Europeană. Planul cuprinde investiţii axate pe 6 piloni, dar şi 9 promisiuni de reformă, cum ar fi reformarea sistemului fiscal, a sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public. Ce caută promisiuni precum reforma sistemului de pensii într-un plan de investiţii?

    „Reforma se referă la sustenabilitatea bugetului de stat. Practic sistemul public de pensii are mari probleme de sustenabilitate şi trebuie reformat, iar reformarea duce la rezilienţă şi sustenabilitate”, este părerea lui Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, asociaţia analiştilor financiari.

    Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor universitar de economie, este de părere că o parte din reformele asumate sunt de fapt condiţionalităţi pentru accesarea împrumuturilor şi reprezintă o formă de austeritate. „Partea de împrumut înseamnă condiţionalizare în sensul introducerii unei austerităţi. Este foarte clar că vom intra într-o zonă în care veniturile vor fi tăiate, întârziate creşterile de pensii şi de salarii şi introduceri de noi taxe. Nu avem măsuri de creştere a veniturilor bugetare”, a spus Mircea Coşea.

    Proiectul publicat de guvern prevede construcţia a 430 de km de autostrăzi, linii de cale ferată, achiziţii de trenuri pe hidrogen, spitale, şcoli şi campusuri şcolare Pe subcomponente, cele mai mari sume sunt alocate în sectorul feroviar- 3,9 mld. euro, autostrăzi – 3,1 mld. euro, fondul pentru valul renovării – 2,1 mld. euro, infrastructură spitalicească – 1,95 mld. euro şi instrumente financiare pentru IMM-uri – 1,25 mld. euro.

    Opinia lui Dragoş Cabat, analist economic, este că PNRR nu este un concurs de proiecte, care erau tradiţionale în accesarea banilor europeni şi că banii prin acest mecanism au ca destinaţie reformele.

    „PNRR nu este, aşa cum eram noi obişnuiţi, un concurs de proiecte. Practic, acolo România nu a  trebuit să se ducă cu proiecte, ci cu reforme, pentru că acesta este un plan de reformare a Uniunii Europene – partea de energie verde, competitivitatea în sensul digitalizării.”

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri România (AOAR), spune: faptul că România a optat să acceseze şi partea de împrumuturi, reprezintă o responsabilitate în plus a administraţiei publice de a implementa proiectele într-o perioadă scurtă.

    „Este clar că PNRR este foarte bun pentru România. Este de apreciat curajul că România să fie una dintre cele două sau trei ţări care au aplicat să ia în întregime împrumuturile, dar trebuie înţeles că el trebuie să se regăsească într-o administraţie publică care va funcţiona perfect şi în perioade de timp fără precedent de scurte”, a spus Florin Pogonaru.

    Cele 15 miliarde de euro pe care Româna le va împrumuta prin PNRR se adaugă la datoria publică deja ajunsă la 48% din PIB, în martie curent. Deşi datoria publică pare mică în raport cu datoria altor state europene, o economia ca a României, cu un PIB de 220 mld. euro, nu va putea suporta povara unei îndatorări de peste 60% din PIB – prag de care România se apropie cu paşi repezi.

    Datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB într-un singur an iar, în acest ritm, România va plăti dobânzi la împrumuri imense – 14,5 mld. lei anul trecut (mai mult decât costul autostrăzii Comarnic-Braşov), în creşere cu 20% faţă de anul precedent.

  • Studiu: Aproape jumătate dintre adolescentele din mediul rural se tem pentru viitorul lor

    Potrivit studiului, cele mai importante provocări pe care le au adolescentele din România sunt cele legate de viitor în ceea ce priveşte şcoala şi alegerea unei profesii, schimbări fizice şi psihologice datorate vârstei şi relaţiile interpersonale.

    47% dintre fete sunt îngrijorate sau foarte îngrijorate atunci când se gândesc la viitorul lor, 39% sunt îngrijorate sau foarte îngrijorate că nu vor avea un loc de muncă în viitor, în timp ce 26% sunt mediu îngrijorate.

    46% dintre tinere au curaj să îşi expună opiniile; 39% sunt martore ale violenţei în şcoală.

    De asemenea, 75% dintre fete sunt îngrijorate sau foarte îngrijorate de poluare sau schimbări climatice, iar 56% s-au implicat des şi foarte des în acţiuni de ajutorare a celorlalţi oameni din comuna sau satul lor.

    Aproximativ 39% dintre tinere spun că li s-a întâmplat să fie martore la scene de violenţă în şcoală, 20% dintre acestea sunt victime ale violenţei fizice, iar în 53% din cazuri sunt victime ale violenţei verbale.

    Totodata, 88% dintre tinerele din mediul rural spun că se simt respectate de familiile lor, iar 57% dintre acestea spun că în mare şi foarte mare măsură adulţii le ascultă ideile. Cu toate acestea, 46% dintre ele au curaj să-şi spună cu voce tare opiniile în chestiuni care le privesc.

    Fetele din mediul rural îşi doresc modele şi încurajare; 71% spun că în satul lor există o persoană de gen feminin pe care o admiră.

    În ciuda provocărilor cu care se confruntă, fetele din satele României au idealuri de carieră, îi ajută pe cei din comunitatea din care fac parte şi sunt preocupate de schimbările climatice.

    „Din fericire, pentru provocările cu care se confruntă tinerele din mediul rural există o soluţie transversală: educaţia. Este vorba de sesiuni de tip workshop sau întâlniri cu specialişti, online sau faţă în faţă (la biblioteca publică, de exemplu), unde temele pot fi abordate în baza unei curricule informale: de la probleme legate de înfăţişarea lor fizică, bullying, alfabetizare digitală sau stereotipii culturale, până la educaţie pentru sănătate sau leadership. Fiecare femeie din România poate deveni mentor pentru sau poate contribui la împuternicirea fetelor din rural, inclusiv prin susţinerea financiară a unor proiecte pilot”, susţine dr. Camelia Crişan, cercetător la Fundaţia Progress.

    Din cercetare reiese că 59% dintre respondente sunt mulţumite mult sau foarte mult de caracteristicile lor fizice, iar 74% spun că postează pe social media imagini care le reprezintă pe ele cu adevărat. 30% dintre fete spun că se simt des şi foarte des excluse din grupul lor de prieteni.

    Aproximativ 71% au menţionat că la ele în sat / comună există o persoană de gen feminin pe care ele o admiră.

    Studiul „Atitudinile şi provocările fetelor din România rurală în anul 2021” cuprinde răspunsurile a 118 fete cu vârsta cuprinsă între 10-16 ani din localităţile rurale a 15 judeţe. Chestionarul măsoară atitudinile fetelor din satele din România faţă de problemele care le preocupă şi le influenţează starea.

  • NFT-urile, viitorul artei sau cum să aduci un tweet la valoarea Mona Lisei

    În octombrie 2020, un colecţionar de artă din Miami, Florida, pe nume Pablo Rodriguez-Fraile a cheltuit aproape 67.000 de dolari pe un clip video de zece secunde pe care l-ar fi putut vedea online oricând, gratuit. În februarie, colecţionarul a vândut clipul cu 6,6 milioane de dolari. O aşa lovitură au mai dat, poate, colecţionarii de Bitcoin în epoca de aur a celebrei monede digitale. Clipul a fost realizat de artistul digital Beeple, al cărui nume real este Mike Winkelmann, şi a fost autentificat de blockchain, care serveşte ca semnătură digitală pentru a certifica proprietarul şi că lucrarea este originală. Clipul este un NFT – răspunsul digital la produsele colecţionabile; ceea ce Bitcoin a fost pentru monedele fizice. NFT-urile sunt un nou tip de activ digital a cărui popularitate a explodat în timpul pandemiei în condiţiile în care entuziaşti şi investitori deopotrivă au căutat să cheltuiască sume enorme de bani pe active care există doar online, adică acolo unde au avut acces în timpul perioadelor de lockdown, explică Reuters. Un NFT a fost şi versiunea digitală a unui colaj realizat tot de Beeple şi vândută, şi nu de oricine, ci de casa de licitaţie Christie’s, în martie pentru 69 de milioane de dolari. Colajul putea fi găsit cu uşurinţă pe Internet. Fenomenul a fost analizat îndelung de comentatori şi analişti. Ziarul american The New York Times a făcut un experiment cu ceea ce ar putea deveni viitorul artei. Ziarul a vândut un articol despre NTF-uri, transformat în NTF, pentru 560.000 de dolari printr-o licitaţie pe piaţa liberă care a durat o zi. „Cumpără acest articol despre Blockchain!”, este titlul materialului semnat de jurnalistul Kevin Roose. „De ce n-ar putea ca şi un jurnalist să se alăture petrecerii NFT?” a continuat Roose. Acţiunile ziarului au crescut după ce acesta a făcut public rezultatul licitaţiei, semn că unii investitori au crezut, probabil, că publisher-ul a descoperit un nou model de business, după cum a remarcat Bloomberg. Banii au fost donaţi unei fundaţii caritabile. Însă concluzia transă de NYT din acest experiment este că NFT-urile nu sunt nici miracole, dar nici înşelătorii. O colegă de-a lui Roose, Shira Ovide, scrie, după experiment, că proliferarea NFT-urilor nu va fi probabil revoluţia care schimbă lumea, aşa cum susţin cei care încurajează dezvoltarea acestei pieţe. Şi probabil că nu este nici o bulă cu totul absurdă. Ca şi în cazul altor tehnologii emergente, există acolo undeva o idee bună care poate creşte sănătos dacăfenomenul este încetinit, iar jucătorii rezistă impulsurilor de moment.

    NFT-urile, explică Ovide, sunt în esenţă un mod de a transforma un bun digital care poate fi copiat la nesfârşit în ceva unic. Atunci când cineva cumpără un NFT, ceea ce primeşte efectiv este reunoaşterea deţinerii unei versiuni oficiale a unei pisici cu corp Pop-Tart, a unei melodii, unui clip video, al unui dunk la baschet sau a unui oricărui alt produs virtual. Înregistrările  proprietăţii sunt păstrate pe un blockchain. Marea idee din spatele NFT-urilor este de a rezolva o problemăcreată de internet. Cu site-uri precum YouTube şi TikTok, oricine are acum puterea de a face muzică, o poveste, divertisment sau orice fel de altă lucrare creativă şi de a fi astfel remarcat. Însă internetul nu şi-a îndeplinit cu adevărat promisiunea de a permite maselor să trăiascăbine din ceea ce iubesc. 

    NFT-urile şi conceptul aferent al blockchain-ului promit să le ofere oamenilor modalităţi de a-şi face munca mai valoroasă prin crearea unei penurii. Existăpromisiunea de a permite creatorilor să se bazeze mai puţin pe intermediari, inclusiv pe companiile de social media, pe dealeri de artă şi pe companii de streaming de muzică.

    Va funcţiona? Nimeni nu poate şti acum. Pentru a găsi indicii pentru un răspuns, cel interesat ar trebui să-l asculte pe înţeleptul şi calculatul Anil Dash, un veteran al industriei tehnologice care a ajutat accidental la inventarea conceptului din spatele NFT-urilor. El este furios că hucksterii, vânzătorii de chilipiruri, dau târcoale NFT-urilor, însă crede că ideea poate avea un viitor. 

    NFT-urile, mai scrie jurnalista de la NYT, probabil că nu vor remedia economia defectă a streamingului de muzică şi nu vor dărâma structurile de putere ale jurnalismului şi ale lumii artei. Tehnologia nu este magie. La fel, criptomonedele nu sunt probabil o soluţie eficientăpentru locuinţele inaccesibile ca preţ. Un tren complicat şi scump s-ar putea să nu fie cea mai bună soluţie pentru încălzirea globală şi dependenţa omenirii de maşini.

    Să fie NFT-urile o bulăumflată de condiţiile financiare neobişnuite şi de exagerările imaginaţiei din vremea pandemiei? Categoric. Să fie nişte jucării de pluş inutile pentru obsedaţii de tehnologie care distrug planeta cu toată această energie necesarăpentru a crea bunuri digitale colecţionabile? Nu, nu în întregime. Poate că răspunsul este undeva la mijloc, iar acest lucru este ceva bun.

    Pentru Financial Times, rolul NTF-urilor este clar: când normele culturale sunt în haos, merită să investeşti în propagarea şi conservarea momentelor iconice ale internetului. 

    Piaţa NFT-urilor este promovată în principal ca o piaţă pentru artă. Însă ceea ce aceasta ar putea reprezenta cu adevărat este un nou tip de publicitate sau sistem de clasare pentru influenţă şi propagare culturală. De asemenea, merită să ne întrebăm dacă elementul cu adevărat perturbator al NFT-izării culturale ar putea fi în eliberarea lumii artei de influenţa excesivă a reţelei restrânse de dealeri puternici, case de licitaţii şi de intermediari care dictează în prezent ceea ce este sau nu constituie artă şi, în acest sens, o fereşte de aprecierea estetică mai populară? La fel a sunat şi promisiunea Fintech-ului şi a fenomenului cripto faţă de serviciile bancare. Deocamdată, însă, NFT-urile încurcă pe toatălumea, deoarece achiziţionarea controlului unui simbol al unei piese de artă foarte replicabilă listatăpe un domeniu oarecare al cuiva nu sună ca o propunere cu valoare logică. Pentru mulţi, NFT-urile reprezintăcel mai bine un exerciţiu de genul Hainele cele noi ale împăratului. Intuiţia ne spune, de asemenea, că, la fel ca în toate momentele de surexcitare a imaginaţiei colective şi a poftei de profit, piaţa NFT-urilor va veni inevitabil în faţă cu aceleaşi forţe vechi de boom şi de bust care au afectat întotdeauna mărfurile uşor de obţinut până când monopolurile şi reglementările au preluat controlul. Cu toate acestea, într-o lume online suprasaturată cu imagini şi de linkuri atât de vechi încât nu mai duc utilizatorul nicăieri, o definire mai bună a fenomenului ar putea însemna salvarea imaginilor care s-au dovedit a fi iconice din punct de vedere cultural sau cu semnificaţie aparte pentru internet. De la pergamentele vechi scrise şi primele fresce până la presa Gutenberg, omenirea a căutatîntotdeauna să investească în conservarea şi celebrarea icoanelor culturale. În lumea digitală, acest lucru s-a dovedit o provocare. Multe astfel de momente se vor pierde în timp, precum lacrimile în ploaie. Sau, în cel mai bun caz, uitate şi trecut cu vederea în inventarele digitale ale Wayback Machine, arhiva digitală a Web-ului.

    Până la maturizarea fenomenului, creatori de conţinut digital de toate calibrele caută să producăpropriul moment Beeple, sperând să le cadă din Web o avere similară cu cea a designerului grafic în vârstăde 39 de ani din Carolina de Sud, care a devenit instantaneu bogat şi faimos prin vânzarea unui singur lot.

    De atunci, mai multe pariuri s-au luptat pentru titlurile ziarelor. Multe sunt cascadorii sau experimente dadaistice concepute pentru a testa graniţele abia născutei pieţe a cripto-produselor nefungibile – NFT-urile – care conferă proprietate şi autenticitate fişierelor digitale care există în eter, unde pot fi reproduse cu uşurinţă. Au existat NFT-uri pentru înregistrări audio cu pârţuri; pentru un meme bazat pe o fotografie ofensatoare; pentru un portofoliu de picturi realizate de un robot umanoid. O serie de vedete – de la Grimes la Diplo – au intrat şi ele în luptă. Revista Quartz a intrat, de asemenea, în acţiune şi a vândut un articol NFT-izat pentru 1 Ethereum (în valoare de 1.800 de dolari atunci) pe piaţa NFT OpenSea. A urmat experimentul mai bănos al The New York Times şi un altul asemănător al The Time.

    Cumpărătorul primului tweet postat de Twitter, de către fondatorul companiei Jack Dorsey, pentru 2,9 milioane de dolari consideră că a făcut o investiţie înţeleaptă.

    “Este o bucată a istoriei umanităţii sub forma unui activ digital. Cine ştie care va fi preţul primului tweet peste 50 de ani”, a spus cumpărătorul, Sina Estavi, din Malaezia. El a comparat tweet-ul cu Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci.

     

  • Shoppingul viitorului: online vs. offline, mall vs. stradal. Cine câştigă? Mallurile vor rămâne principala destinaţie de cumpărături a românilor, iar comerţul viitorului va fi un mix de online şi offline

    Centrele comerciale şi mallurile vor rămâne în viitor principala destinaţie de cumpărături a românilor, deşi pandemia a dus la o scădere importantă a traficului acestora în 2020 şi la început de 2021. Totuşi, analiştii sunt de părere că România nu are dezvoltat conceptul de comerţ stradal şi nu e pregătită încă să facă asta, procesul fiind mult mai îndelungat şi complex şi necesitând o colaborare între mediul privat şi stat. Pentru acest lucru stau dovadă zecile sau sutele de spaţii stradale goale care îşi caută chiriaşi.

    „Am parcurs deja un an sub semnul pandemiei, un an solicitant, care şi-a pus amprenta asupra vieţii noastre de zi cu zi. Au alternat însă perioadele în care traficul de vizitatori în ansamblurile mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara şi în reţeaua Iulius Mall – din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava – a fost mai scăzut cu cele în care a fost la nivelul unui an obişnuit, fluctuaţie care a fost dictată de evoluţia pandemiei în fiecare oraş în parte şi de restricţiile impuse“, spun repre­zentanţii dezvoltatorului imobiliar Iulius Group, deţinut de Iulian Dascălu.

    La nivelul anului trecut, scăderea traficului de vizitatori indoor a fost între 10 şi 30%, însă ea a fost compensată parţial de creşterea interesului pentru funcţiunile outdoor, care reprezintă o componentă solidă a proiectelor.

    „O parte dintre chiriaşii noştri din zona HoReCa, ale căror restaurante, cafenele, bistro-uri au deschidere către grădini, şi-au adaptat spaţiile outdoor pentru a atrage publicul pentru o perioadă cât mai lungă, chiar şi în anotimpul rece. A fost o gură de oxigen pentru o industrie pe care o considerăm cea mai afectată şi pentru care restricţiile continuă, ameninţând puternic business-urile, mai ales cele locale, în lipsa unui sprijin real.“

    Gianluca Martora, CEO-ul Winmarkt România, grup prezent pe piaţa imobiliară locală cu 14 centre comerciale şi o clădire de birouri, spunea recent că retailul de proximitate, comerţul stradal şi centrele comerciale amplasate în inima oraşelor au fost mai puţin afectate de restricţiile impuse şi astfel au suferit scăderi mai mici ale traficului.

    El adaugă că centrele comerciale amplasate în oraş, cum e cazul Winmarkt, au permis cumpărătorilor să ajungă repede la shopping.

    “Desigur, am văzut că oamenii care au vizitat centrele noastre comerciale au făcut cumpărături mai ţintit şi au fost mai atenţi la buget. Lunile în care au fost promoţii în magazine au fost cele mai bune în termeni de trafic şi vânzări pentru chiriaşii noştri. De asemenea, clienţii vin în grupuri mai mici, cumpărăturile fiind realizate de un singur membru al familiei sau de mai puţini ca înainte.“

    Reprezentanţii Iulius precizează că în ceea ce priveşte comportamentul „consumatorului de mall“, reducerea vizitelor a fost compensată de creşterea bugetului pentru cumpărături, mai ales pentru anumite segmente al căror nivel de atracţie a crescut în pandemie, cum sunt home&deco, sport, electronice, bijuterii etc. Experienţa de shopping continuă să fie determinantă, pentru că publicul preferă să testeze, să probeze, să simtă materialul. Iar atunci când vine la shopping, clientul ştie ce îşi doreşte şi are un buget definit.

    Şi Gianluca Martora crede că experienţa offline nu va dispărea nici pe viitor şi nu va putea fi 100% înlocuită de shoppingul online, în special în oraşele medii unde mediul virtual nu a câştigat atât de mult teren, dar nu numai. De altfel, şi retailerii – fie ei de modă, mobilă, electroIT sau cosmetice – spun că viitorul este omnichannel, chair dacă online-ul a câştigat rapid teren în pandemie.

     

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina creată de ei, de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Metoda inedită prin care un muzeu celebru sărbătoreşte 175 de ani de existenţă: organizează o expoziţie în care exponatele sunt amintiri legate de felul în care vedeam viitorul înainte de pandemie

    Aniversările se marchează, de cele mai multe ori, printr-o petrecere. Muzeul Smithsonian s-a gândit însă să sărbătorească cei 175 de ani de existenţă nu cu o petrecere, ci cu o expoziţie intitulată „Futures” („Viitoruri”).

    Organizată în primul spaţiu expoziţional al muzeului, clădirea dedicată Artelor şi Industriilor (AIB), evenimentul le propune vizitatorilor un exerciţiu de imaginaţie, îndemnându-i pe aceştia să-şi închipuie cum ar arăta viitorul dorit, de unde şi titlul de „Futures”, scrie Washington Post.

    Realizată în colaborare cu firma de arhitectură The Rockwell Group, expoziţia, care se va deschide în luna noiembrie, este formată din instalaţii de artă, invenţii şi aşa-numite „artifacte ale viitorului”. „Futures” are patru secţiuni, prima dintre ele, „Past Futures” („Viitoruri trecute”) dedicată modului în care oamenii de altădată vedeau viitorul. Printre exponate se numără una dintre primele versiuni de androizi sau un model de telefon realizat de Alexander Graham Bell. O altă secţiune, intitulată „Futures that Unite” („Viitoruri care unesc”) expune, printre altele, un joc video care poate fi controlat cu ochii şi un robot destinat alinării singurătăţii la vreme de pandemie. „Futures that Inspire” („Viitoruri care inspiră”) va prezenta artişti, precum şi inteligenţă artificială gândită să-i ajute pe oameni să mediteze, în timp ce „Futures that Work” („Viitoruri care funcţionează”) are printre exponate produse alimentare ale viitorului ori un costum spaţial.

  • Oraşul viitorului, mai aproape de realitate. “Woven City” va avea case inteligente şi zero autovehicule

    Toyota a anunţat oficial planul pentru un oraş futurist în Japonia. “Woven City” se va întinde pe o suprafaţă de 700.000 de metri pătraţi. Oraşul nu va avea maşini, casele vor fi inteligente şi ajutate de roboţi

    Un oraş fără maşini nu mai pare un vis îndepărtat. Roboţi conduşi de inteligenţă artificială, case inteligente şi cele mai noi tehnologii sunt şi ele parte din program. Nu dintr-un film SF, ci din proiectul pus la cale în Japonia.
    Bine ai venit în Woven City, proiectul prezentat de Toyoto. Un oraş care se va întinde pe 700 de mii de metri pătraţi. “Un adevărat laborat uman” aşa cum a fost numit de către compania japoneză. Asta pentru că va avea cele mai tari tehnologii pentru ca oraşul să fie eficient energetic. Cu ajutorul panourilor solare şi a celulelor de combustie pe bază de hidrogen.

    Oraşul urmează să fie localizat la poalele Muntelui Fuji din sudul Japoniei. Oamenii vor putea ajunge până la acesta cu maşina, însă aceasta trebuie lăsată la intrare. În oraş vor funcţiona doar maşini autonome create de Toyota.

    În planul prezentat de companie, oraşul va avea până la 2.000 de rezidenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentului omului de ştiinţă care a descoperit Ebola: Noi pandemii chiar mai mortale decât Covid-19 pot să apară în viitor, dacă nu se iau măsuri

    Omul de ştiinţă care a descoperit Ebola a avertizează că mai multe pandemii chiar mai mortale decât Covid-19 pot să apară în viitor. Profesorul Jean-Jacques Muyembe Tamfum a făcut parte din echipa de cercetare care a investigat primul focar cunoscut al virusului Ebola în 1976.

    Acum se teme că lumea se confruntă cu un număr necunoscut de virusuri noi şi potenţial fatale care ies din pădurile tropicale africane. “Suntem acum într-o lume în care vor ieşi noi agenţi patogeni”, a declarat el pentru CNN. „Şi asta constituie o ameninţare pentru umanitate”.

    Întrebat dacă crede că viitoarele pandemii ar putea avea un impact mai mare decât Covid-19, el a spus „Da, aşa cred”.
    În calitate de tânăr cercetător, profesorul Muyembe a prelevat probe de sânge de la victimele bolii necunoscute de atunci, care a avea o rată de deces de nouă din 10 pacienţi în acel moment
    Aceste probe au fost trimise din Republica Democrată Congo (RDC) oamenilor de ştiinţă din întreaga lume care au descoperit un virus în sângele pacienţilor, numit ulterior după râul Ebola.

    Se crede că boala – care provoacă vărsături şi sângerări interne – s-a răspândit de la liliac.
    Prof Muyembe conduce acum Institutul Naţional de Cerctare Biomedicală din Kinshasa, capitala Republicii Demcrate Congo şi avertizează că vor apărea mai multe boli zoonotice – unde agenţii patogeni sar între animale şi oameni.
    Covid-19 este o boală zoonotică pe care o teamă a sărit-o asupra oamenilor pe o piaţă umedă din Wuhan, China, la sfârşitul anului trecut.
    Prof Muyembe crede că oamenii care se extind în sălbăticie cresc enorm riscul de noi pandemii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro