BusinessMagazin

Tag: venit

  • Soluţia surprinzătoare luată de spanioli pentru a ajuta toţi locuitorii. Vor să introducă venitul universal de bază

    850.000 de gospodării din Spania, adică 2,5 milioane de cetăţeni vor primi ajutor financiar de la stat, întrucât guvernul vrea să introducă venitul universal de bază, însă există dubii cu privire la capacitatea iniţiativei de a reduce şomajul şi inegalitatea, potrivit CNBC.

    Coaliţia guvernamentală condusă de social-democraţi va cheltui 3 miliarde euro pe an pentru a susţine cetăţenii mai săraci.

    Spania are o populaţie de 46 milioane de persoane. Gospodăriile vor primi ajutor financiar în funcţie de venituri şi de numărul de copii aflaţi în grijă. Guvernul a transmis că suma minimă pe care o poate primi un adult se ridică la jumătate din salariul minim de 1.108 euro pe lună. Detaliile finale sunt dezbătute săptămâna aceasta de parlament.

    Spania are un nivel al şomajului de 14,5% din populaţia activă, la finalul lunii martie, unul dintre cele mai ridicate nivele din zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un român care munceşte într-un abator din România

    Un român munceşte într-un abator din România câştigă între 2.500-4.000 de lei net, spun reprezentanţii businessurilor de profil din România. În Anglia, în schimb, un angajat dintr-un abator poate ajunge la un venit lunar de 1.500-2.000 de lire, dublu sau chiar triplu faţă de România, dar şi productivitatea per angajat este mai mare.

    „Este o diferenţă de venit între România şi alte ţări, dar cred că România nici nu ar putea angaja toţi măcelării, pentru că nu are capacitate. La noi un măcelar câştigă 3.500-4.000 de lei la un program de 8 ore. În străinătate venitul salarial e mai mare, dar apar şi costurile cu masa şi cazarea. Este mirajul banilor, dar dacă faci calculele complete, diferenţele dintre ce câştigi în România şi în străinătate sunt mici”, spune Călin Muscă, proprietarul Pork Prod, companie ce creşte şi abatorizează anual 85.000 de porci.

    Pe de altă parte, Ion Udrişte, un antreprenor cu experienţă de peste 40 de ani în industria cărnii, care realizează preparate din carne într-o fabrică din localitatea Bascov, judeţul Argeş, spune că un român care într-un abator din zona sa câştigă până în 3.000 de lei net.

    „Un om care lucrează în abator câştigă 2.500-2.900 de lei, dar trebuie să ştie meserie, pentru că încă nu e totul mecanizat. Ce face aici nu se compară cu ce face în afară, pentru că acolo există roboţi. Dar şi volumul de muncă e diferit. Dacă aici abatorizăm 100 de porci, acolo se abatorizează 10.000-15.000 de porci în acelaşi timp. Ia bani mai mulţi românul în străinătate, dar şi munceşte mai mult”, explică antreprenorul.

    Un măcelar din Anglia, cu 30 de ani de experienţă în domeniu, spune că are un venit lunar de 1.500-2.000 de lire (8.100-10.800 lei), dar volumul de muncă este foarte mare.

     

  • Concurs de băuturi online

    Acestea au organizat un concurs între barmanii lor, care prezintă pe pagina de Instagram a patronului cocteiluri create de ei, câştigătorii fiind cei care acumulează cele mai multe voturi din partea publicului. Voturile însă se acordă sub forma unor comenzi pentru respectivele băuturi, internauţii având la dispoziţie chiar şi un borcan virtual pentru bacşişuri, unde pot lăsa bacşiş direct pentru barmanul preferat. Borcanul virtual s-a dovedit atât de popular, încât lista de „destinatari” s-a mărit, pe ea fiind incluşi şi angajaţi de la concurenţă pe care publicul doreşte să-i recompenseze cumva. 

  • Cadoul care bate lunar la uşă

    „Primul concept cu care am interacţionat acum trei ani a fost un meal box care conţinea toate ingredientele şi paşii necesari pentru a prepara o reţetă, dezvoltat de cei de la RealFoods (o băcănie cu produse bio şi proaspete, de la producători mici – n. red.), în colaborare cu doi chefi renumiţi”, povesteşte Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision.

    Gestiunea unui astfel de box este însă dificilă, tocmai din cauza ingredientelor care trebuie să fie tot timpul proaspete – cât se poate de proaspete – dar care au un termen de valabilitate scurt.
    Practic, subscription box înseamnă că lunar, primeşti acasă un pachet cu produse – fie ele alimentare sau de altă natură – despre care, de cele mai multe ori, ştii doar că sunt de un anumit tip, dar conţinutul efectiv este o surpriză. Te înscrii pentru un abonament şi poţi să te dezabonezi oricând simţi nevoia. E cumva la fel ca Netflix.
    „Ideea de subscription box cu produse predefinite sau cu conţinut surpriză se încadrează în zona de convenienţă şi oferă confort. Este o soluţie atât pentru cei care doresc soluţii rapide pentru diverse nevoi sau preferinţe, cât şi pentru cei care nu doresc să repete lunar comenzile pentru produse pe care le consumă în mod constant. Cu siguranţă, în vremurile actuale, cu reinventarea businessurilor şi dezvoltarea în online, orice soluţie convenience (comodă – trad.) va căpăta din ce în ce mai mare amploare”, mai spune Cătălina Aldea.
    Conceptul s-a dezvoltat mult în Asia şi Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa. Treptat, creşte şi în România. Andrei-Costin Popovici este unul dintre cei care au urmărit acest trend, aşa că a „importat” modelul, creând astfel brandul Pawfect Box, o cutie-surpriză pentru animalele de casă – câini sau pisici. „Este un concept nou în România, inspirat de peste graniţe şi adaptat pieţei locale”, spune Andrei-Costin Popovici.
    Atât de nou, încât firma a devenit funcţională la începutul acestui an, după ce tânărul antreprenor a petrecut zece ani în domeniul vânzărilor. „Tot acest concept funcţionează foarte simplu. Platforma beneficiază de un formular pe care clienţii îl completează, acela fiind, practic, profilul animăluţului. Noi ţinem cont cu stricteţe de talie, rasă, vârstă şi eventualele restricţii alimentare. Fiecare cutie Pawfect Box este alcătuită din hrană şi recompense premium plus jucării, toate de la unele dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial. Avem în plan şi dezvoltarea propriei linii de produse.”
    Există trei tipuri diferite de cutii, atât pentru pisici, cât şi pentru câini. Sunt cutii cu cinci, şapte sau nouă produse pentru câini şi cutii cu şapte, nouă sau unsprezece produse pentru pisici. (Se vede cine e mai răsfăţat.) Preţul unei cutii standard este de 119 lei, cel al unei cutii premium – 159 de lei, iar cutia de top, care poartă numele „Sunt un/ o răsfăţat(ă)”, costă 199 de lei.
    Andrei Popovici a investit până acum 7.500 de euro în afacere, din surse proprii, banii mergând în realizarea site-ului, un stoc de produse şi marketing. Resursele minimum necesare. „Ideea de subscription box este momentan la început, însă se observă interesul către acest concept, deoarece oamenii sunt dornici să primească lucruri noi drept surpriză. În plus, oamenii nu mai sunt atât de reticenţi când vine vorba de cumpărăturile online. Pawfect Box s-a bucurat de succes încă de la început, este în plină ascensiune şi apar tot mai mulţi clienţi”, povesteşte Andrei-Costin Popovici.
    Pe aceeaşi nişă au mers şi Laurenţiu Dumitrescu şi Robert Mihăilă, însă ei s-au specializat şi mai mult, aşa că se adresează doar căţeilor. De „profesie” studenţi – unul la Universitatea de Petrol şi Gaze, celălalt la ASE – ei au făcut primul pas către propria afacere gândindu-se în ce ar putea investi suma de 33.000 de euro pe care o puteau obţine printr-un program de finanţare la care Robert se înscrisese. Urmărind conceptul de subscription box, au ajuns să creeze DogBox. Conţinutul cutiei DogBox este o surpriză de fiecare dată, însă regula este să cuprindă două jucării pentru animalul de companie, două pungi cu recompense şi, uneori, un accesoriu.
    „Ne-am adaptat pieţei de la noi şi oferim produsele atât sub formă de abonament, respectând ideea originală de subscription box, cât şi o singură cutie, pentru cei care vor să încerce înainte de a se abona”, spune Laurenţiu Dumitrescu. Produsele DogBox sunt aduse din ţări ca Germania, Estonia, Cehia, dar şi Marea Britanie. Conţinutul cutiilor este personalizat, astfel că sunt luate în calcul aspecte precum talia câinelui sau eventuale restricţii alimentare. O cutie care face parte dintr-un abonament costă 99 de lei, însă dacă un client îşi doreşte să comande o singură dată, preţul este de 119 lei. La abonament, livrările se pot face o dată pe lună sau mai rar.
    Ideea businessului s-a născut la sfârşitul anului 2018, când Robert Mihăilă i-a spus actualului său partener în afacere că s-a înscris la un program de finanţare organizat în regiunea Munteniei, dar că încă se afla în căutare de proiecte. Aşa că au ales să lucreze împreună. Au investit circa 33.000 de euro, iar o treime din sumă a mers către stocul de produse. „Am observat o creştere în perioada aceasta de izolare. Oamenii stau în casă şi fac comenzi pe internet, astfel că afacerea merge foarte bine. Abia recent am început să ne promovăm mai puternic”, mai spune Laurenţiu Dumitrescu.

     

    Abonament la mâncare
    Subscription box este o soluţie care pare să fie pe placul generaţiilor Millennials (cei născuţi între 1981 şi 1996) şi Centennials (cei născuţi după 1997, care, practic, nu au cunoscut lumea de dinainte de internet). De ce? Pentru că, pentru aceşti tineri, timpul este extrem de preţios, astfel că vor opta oricând pentru site-urile care le oferă soluţiile cele mai rapide şi clare pentru acoperirea nevoilor. În plus, nu au aceeaşi plăcere şi disponibilitate de a petrece timp la cumpărături în magazine fizice, precum părinţii şi bunicii lor.
    „Din acest punct de vedere, piaţa de la noi este incipientă, există multe arii de nevoi care nu sunt acoperite de subscription box. O soluţie apropiată pentru recurenţa coşului lunar este acoperită acum de site-urile care îţi păstrează în profil lista de cumpărături. O văd ca pe o variantă premergătoare erei subscription boxurilor”, spune Cătălina Aldea.
    Mai populare par să fie însă cutiile cu mâncare, frumos ambalate într-o poveste. Cosmin Daneş este unul dintre antreprenorii care au mers pe această cale şi a dezvoltat 7bucate. Clienţii care îşi fac abonament primesc produse tradiţionale, conţinutul rămânând o surpriză până la momentul livrării. Ceea ce ştie clientul este că va primi aceeaşi cantitate din aceleaşi categorii de produse –
    500 g produse din carne, 500 g produse lactate şi 500 g produse de tip băcănie.
    „Cred că direcţia câştigătoare pentru conceptul de subscription box în România este personalizarea serviciului. În general îi atrage pe cei care vor să scutească timp şi vor valoare în plus. Ca antreprenor, ai avantajul unei stabilităţi a veniturilor. Altfel, e mai multă muncă decât atunci când îi oferi clientului o gamă constantă de produse”, spune Cosmin Daneş.
    Selecţia produselor este făcută de echipa 7bucate, livrarea se face lunar, se poate comanda un pachet sau se poate face un abonament. Ceea ce se păstrează sunt cantităţile şi categoriile, schimbându-se doar mixul de produse. De altfel, denumirea „7bucate” a rămas generică, deoarece nu tot timpul se pot pune doar şapte produse care să cumuleze cantităţile necesare. Dacă cel care a plasat comanda nu este mulţumit, poate restitui pachetul.
    Pentru toată logistica necesară şi pentru promovare, Cosmin Daneş a investit iniţial 5.000 de euro. Printre furnizorii 7bucate, se numără păstrăvăria Transalpina din judeţul Alba, producătorul de mezeluri Moş Iosif din Constanţa, carmangerii şi alţi producători. Pandemia nu a trecut însă pe lângă businessul 7bucate fără să lase urme.
    „Desigur, livrările acasă ajută în această perioadă. Pe de altă parte, oamenii se îndreaptă, cred, mai degrabă spre alimente de masă, nu e neapărat momentul în care să testeze, de exemplu, o brânză nemaiîntâlnită. Totuşi, nu au fost schimbări remarcabile în numărul comenzilor.”
    Din oferta 7bucate fac parte, până acum, „Cutia cu de toate” şi „Cutia 7bucate numai lactate”, iar Cosmin Daneş vrea să mai creeze şi o cutie pentru cei care urmează o dietă vegetariană sau care ţin post. „Cutia cu de toate” costă 228 de lei.
    Este acest concept un pas către noua normalitate, cea care ne aşteaptă după ce pandemia va trece şi, poate, vom păstra o oarecare reticenţă pentru ieşitul prea des din casă?
    „De ajutat, ajută, cu atât mai mult în contextul actual. Personal, am recurs la astfel de metode pentru bunuri de consum, livrarea acasă este de mare ajutor, iar abonamentul scuteşte de-o grijă. Practic, cineva îţi asigură aprovizionarea, indiferent că e vorba de apă, pâine, alimente de bază sau altceva”, spune Cosmin Daneş.

    Călătorii la pachet

    Similară este şi afacerea Nellibox, un sistem de abonamente la pachete-surpriză, având ca temă cultura unei alte ţări în fiecare lună. Businessul îi are ca fondatori pe Agota şi Csanad Birtalan, extrem de pasionaţi de petreceri tematice, dar şi de călătorii.
    De aici s-a născut ideea Taste of the World, numele primei cutii livrate de Nellibox. Fiecare pachet conţine dulciuri, snack-uri, alte produse alimentare, băuturi specifice unei culturi, dar şi albume cu muzică, filme şi un mic dicţionar cu cele mai frecvente cuvinte şi expresii în limba ţării sau a culturii respective.
    „Modelul de abordare Nellibox este simplu: te abonezi o dată pentru o perioadă fixă şi primeşti câte un pachet-surpriză în fiecare lună din perioada abonamentului. La începutul lunii, anunţăm tematica, dar nu spunem exact ce este în pachet”, spune Agota Birtalan.
    Până în acest moment, produsele care şi-au găsit locul în cutia Taste of the World au venit din ţările aferente celor care reprezintă specificul cutiilor – Thailanda, Japonia, Coreea de Sud.
    „Conceptul de subscription box sau mystery box pe bază de abonare este nou în România, deci mai întâi planul nostru este brandingul şi educarea pieţei despre produsele şi sistemul tip mystery box. În 2020, vrem să punem mai multe produse şi pachete pe site-ul nostru”, mai spune ea.
    Un abonament lunar la o cutie Nellibox costă 150 de lei, unul de trei luni – 450 de lei, iar unul pentru şase luni – 900 de lei.
    Pe acelaşi principiu funcţionează şi Beery, un business creat de antreprenorul bulgar Hristo Radicev, care vinde pachete cu mai multe sortimente internaţionale de bere. Concret, pe site-ul Beery – funcţional atât în Bulgaria, cât şi în România – se pot comanda cutii cu opt beri, provenite de la mai mulţi producători din diverse ţări.
    „Totul a început în 2016, când am început să mă gândesc la un model de business prin care să vând bere pe bază de abonament. Am dezvoltat modelul şi am creat site-ul pentru Bulgaria. Am început mai mult în glumă, pe 14 decembrie 2016, dar în doar 15 zile, până la sfârşitul anului, am avut mai mult de 100 de comenzi. Aşa mi-am dat seama că e o idee bună”, povesteşte Hristo Radicev.
    În 2017, el a adus businessul şi în România, unde a început să crească treptat.
    În 2019, Beery a vândut în România beri în valoare de 80.000 de lei (circa 17.000 de euro), iar în Bulgaria – de 50.000 de euro. În 2020, antreprenorul intenţionează să facă platforma Beery disponibilă şi în Ungaria.
    „Frumuseţea acestui tip de afacere este că poţi începe foarte de jos – ai nevoie doar de un site, de cutii şi nişte beri pe stoc. De aceea, investiţia iniţială nu a fost mai mare de 5.000-6.000 de euro”, spune Hristo Radicev.

    O provocare
    Ce îi sfătuieşte Cătălina Aldea, specialist în retail şi martor al mai multor inovaţii în cumpărături de-a lungul anilor, pe antreprenori este să profite de timpul îndelungat pe care îl petrec oamenii online în această perioadă pentru a-şi promova conceptele de acest tip, astfel încât să fie cunoscute de cât mai mulţi consumatori.
    „În plus, atenţia la detalii este foarte importantă. Orice eroare în supply chain (lanţul de furnizare – trad.) poate duce rapid la dezamăgire şi pierderea clienţilor, ceea ce nu se întâmplă în magazinele brick-and-mortar (fizice – trad.). De asemenea, e bine de luat în calcul şi stilul nostru când vine vorba de cumpărături. Românilor nu prea le place să rişte, de aici şi reticenţa de a achiziţiona produse proaspete din online; alegerea produselor după aspect şi miros rămâne prioritară pentru majoritatea clienţilor”, este de părere Cătălina Aldea.
    Dacă adăugăm la acestea şi suspiciunile legate de raportul calitate-preţ al „surprizei” care urmează să bată la uşă, s-ar spune că antreprenorii vor avea ceva de furcă până când îşi vor „converti” clienţii. Dar nimic nu se face fără efort.

  • Criza coronavirusului îi va lovi cel mai mult şi cel mai dur pe cei cu venituri mari şi medii

    Primele estimări indică faptul că cifra de afaceri a companiilor va scădea cu 40% pe medie, asta însemnând că se poate reduce la zero în cazul HoReCa, al transportatorilor sau poate să scadă cu 10-20% în alte domenii.

    Va exista o revenire în T3 şi T4, comparativ cu T2, dar nici nu se pune problema să se reatingă nivelul din T1.
    După ce situaţia de urgenţă se va ridica, în cea mai bună variantă la începutul lunii mai, companiile vor realiza puţin mai bine care este situaţia din teren, cu ce activitate economică ar putea să rămână, cum vor sta încasările şi cash-flow-ul şi vor trece la măsuri de restructurare, pentru a încerca să echilibreze puţin situaţia.
    Nu toată lumea va putea să-şi ţină angajaţii şi nu toată lumea va putea să menţină acelaşi nivel salarial ca înainte de începutul crizei.
    Cei mai afectaţi vor fi cei cu salariile şi veniturile mari şi cei din middle management.
    Bineînţeles că vor fi tăieri şi la nivelul de jos, dar de acolo nu se pot obţine mari economii.
    Salariul mediu în România este de 3.500 de lei, iar salariul minim este de 1.300 de lei.
    Probabil că peste 40.000-45.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună (2.500 de euro), între 400.000 şi 450.000 câştigă între 3.000 şi 10.000 net pe lună, iar restul de 4,5 milioane de angajaţi au sub 3.000 de lei pe lună.
    Doi din trei angajaţi în România câştigă mai puţin de 1.700-1.800 de lei pe lună.
    Sorina Faier, de la Elite Searchers, o firmă de recrutare de top şi middle management, estimează că un CEO care negocia înainte un pachet de 10.000 de euro pe lună, va ajunge să negocieze pentru 5.000-6.000 de euro pe lună. Adică salariile de top management se vor reduce chiar şi la jumătate, mai ales pentru noile poziţii.
    Foarte multe bonusuri vor dispărea, mai ales că nu vor fi rezultate.
    Problema este că cei care aveau salarii mari aveau şi un nivel de trai ridicat, la care se adăugau şi credite bancare pentru diferite investiţii şi pentru a susţine un anumit nivel de trai.
    Toate aceste lucruri vor dispărea în primă fază, până când managerii vor realiza mai bine pe ce venituri se pot baza.
    Vacanţele de 5.000-10.000 de euro vor fi o amintire, city-break-urile în fiecare săptămână vor dispărea peste noapte, iar maşinile, dacă nu sunt ale firmei, vor trece de la un nivel de top la un nivel mai mult spre Logan.
    Va fi extrem de greu pentru multe familii care aveau joburi de top să se replieze, pentru că aşteptările sunt foarte mari.
    De asemenea, poziţiile de top disponibile în piaţă se vor reduce, iar pachetele salariale vor fi mult diminuate.
    Sorina Faier, cu o experienţă de 14 ani în recrutare de top management, crede că pentru două poziţii de vârf – CEO, CFO – se vor bate „2.000 de CV-uri”.
    Înainte de 16 martie, când s-a declanşat starea de urgenţă, managerii de top aveau de unde alege, ce poziţii şi ce companie să accepte.
    Din aprilie, lucrurile se schimbă radical şi nu cred că cineva îşi poate permite să refuze un job, dacă i se oferă.
    Sorina Faier spune că şi poziţiile externe încep să se închidă, deci opţiunile pentru a-ţi găsi un job mai bun, pe un salariu mai mare, se reduc. Ţările Europei sunt în aceeaşi situaţie, cu economiile închise, iar revenirea va fi extrem de grea la nivelul din T1.
    Va fi o depresie generală pentru cei care erau obişnuiţi cu pachete salariale mari şi cu o posibilitate de mişcare destul de largă, în sensul că îşi permiteau să pună condiţii.
    Acum nu va mai fi aşa.

  • Kaufland oferă angajaţilor din magazine şi depozite un bonus de 1,6 mil. euro. Nemţii au circa 13.500 de oameni în “linia întâi”

    Grupul german Kaufland, prezent local cu o reţea de peste 120 de hipermarketuri, va oferi angajaţilor din magazine şi depozite un bonus de 1,6 mil. euro pentru că lucrează “în linia întâi” în această perioadă marcată de pandemie. Compania are cea mai mare parte a angajaţilor în poziţii de casier, lucrător comercial sau în alte funcţii în depozit sau magazine, astfel că la o medie de 13.500 de salariaţi în linia întâi reiese că fiecare ar putea primi sub formă de bonus circa 120 de euro. Mai mult, nemţii introduc plata imediată a orelor suplimentare efectuate în această perioadă, conform criteriilor interne.

    De la 1 martie, în cadrul Kaufland România venitul minim brut este de 3.650 lei, faţă de 3.300 lei anterior, conform unui anunţ al companiei. Veniturile angajaţilor variază în funcţie de regiunea în care se află magazinul.

    “Înţelegem rolul pe care îl avem în această perioadă şi vom continua să fim alături de echipele noastre din linia întâi cu tot sprijinul de care vor avea nevoie”, a spus Marco Hößl, CEO Kaufland România.

    În magazine, Kaufland a introdus măsuri suplimentare de protecţie a angajaţilor, ce includ dotarea caselor de marcat cu geamuri de protecţie, cu dispensere cu dezinfectant gratuit, mănuşi de unică folosinţă, dezinfectarea frecventă a tuturor spaţiilor comune şi obiectelor de uz larg, amplasarea benzilor de semnalizare a distanţei de siguranţă, signalistică ce promovează mesajele de prevenţie şi derularea unei campanii de responsabilizare a clienţilor la cumpărături. 

    Mai mult, din dorinţa de a proteja angajaţii mai vulnerabili, compania a luat hotărârea ca persoanele cu vârsta de peste 65 de ani şi gravidele să intre în concediu plătit, dacă doresc. 

     

     

     

     

  • Ce soluţii pun pe masă economiştii: Un venit de bază universal de 1.000 de dolari pe lună pentru adulţi şi 500 de dolari pentru copii. Economia are nevoie de oameni care să cheltuie mai mult şi să muncească mai puţin

    Mai mulţi membri ai Congresului Statelor Unite au sugerat guvernului să lanseze un program de venit de bază universal în contextul situaţiei de urgenţă, ca răspuns la criza prin care trece piaţa de capital, pe care mulţi economişti o consideră a fi precursorul unei viitoare recesiuni la nivel global, potrivit The Guardian.

    Venitul de bază universal oferă o anumită sumă de bani din partea guvernului tuturor cetăţenilor unor ţări, indiferent dacă lucrează sau nu. Ideea se vrea implementată în condiţiile în care efectele economice generate de coronavirus ameninţă tot mai mult economia mondială.

    O sugestie comună în acest moment implică faptul că fiecare adult va primi 1.000 de dolari pe lună, în timp ce copiii vor primi 500 de dolari pentru următoarele patru luni. Sumele ar putea reprezenta un ajutor imens dacă situaţia actuală persistă.

    Karl Widerquist, jurnalist la The Guardian, consideră că argumentele împotriva unui venit de bază universal implică două idei principale: că toată lumea ar trebui să muncească şi pur şi simplu este mult prea scump. Cu toate că aceste argumente au fost dezbătute de zeci de ani, nu se pot aplica în situaţia de urgenţă cu care se confruntă Statele Unite.

    În prezent, nu avem nevoie să muncească toată lumea. De fapt, avem nevoie ca o bună parte din populaţie să nu mai muncească deloc. Nu vrem ca cei care lucrează la firmele de food delivery şi asistenţii medicali să se îmbolnăvească şi să meargă la muncă, infestându-şi astfel colegii doar pentru că îşi pot permite să rămână acasă.

    Într-o economie în care milioane de oameni trăiesc de pe o zi pe alta, un plan de urgenţă de o asemenea amploare ar putea oferi posibilitatea angajaţilor neesenţiali în situaţia actuală să rămână acasă, încetinind răspândirea virusului. Cu cât vom avea un număr mai mare de oameni care îşi permit să stea acasă cu atât ne va fi mai bine, chiar şi în timp de autoizolare.

    Mulţi economişti sunt de părere că economia are nevoie de fluxuri masive de cash. Când vom intra în recesiune, oamenii îşi vor pierde în continuare slujbele şi contractele de muncă şi, în consecinţă, vor cheltui mai puţin. Economia va scădea, veniturile se vor micşora, iar banii vor dispărea efectiv din circulaţie.

    Congresul ar trebui să acţioneze acum. O măsură de urgenţă precum venitul de bază universal ar putea fi crucială, putând să ne ajute pe toţi până problema reprezentată de coronavirus va fi soluţionată. Cu cât guvernul va acţiona mai rapid, cu atât ne vom reveni mai repede. Nu avem idee cum va evolua criza, iar ideal ar fi să nu ne gândim ce vom pune pe masă sau ce bani ne vom plăti chiria.

    Economia are nevoie bani mai mulţi şi de muncă mai puţină, spune Widerquist. Avem nevoie de oameni care să cheltuie bani şi să muncească mai puţin.

     

  • Frumuseţe la priză

    Ideea i-a venit când avea de ţinut o prezentare şi prelungitorul găsit i s-a părut urât de tot, scrie Dezeen. Faivre înfrumuseţează de atunci prelungitoare îmbrăcându-le într-un lut special care se usucă în contact cu aerul şi poate fi colorat în diverse feluri. Artistul lucrează fie cu prelungitoarele clienţilor şi prietenilor, fie cu ale sale, în acest din urmă caz cumpărându-le de la magazine specializate ca să fie sigur că nu sunt periculoase pentru utilizatori. 

  • Care este povestea tânărului care a fondat compania evaluată astăzi la 5,5 miliarde de dolari

    Nikolay Mironovich Storonsky s-a născut pe 21 iulie 1984, la Moscova, unde a urmat un master în fizică la Institutul de Fizică şi Tehnologie şi un altul în economie la New Economic School. De asemenea, a fost campion naţional la înot.
    Înainte de a fonda Revolut, Storonsky a fost trader la Credit Suisse şi Lehman Brothers. Alături de Vlad Yatsenko, fost dezvoltator al Credit Suisse şi Deutsche Bank, el a înfiinţat, pe 1 iulie 2015, la Londra, compania Revolut Ltd. „Obişnuiam să călătoresc mult şi pierdeam sute de lire pe tranzacţiile în monede străine şi comisioane de curs valutar, lucru care pur şi simplu nu mi se părea corect. Ca cineva care avea un trecut în domeniul financiar, ştiam exact ratele pe care ar trebui să le obţin. Ca soluţie, am încercat să găsesc un card cu mai multe monede, dar mi s-a spus că nu este posibil. Însă am hotărât să reuşesc”, şi-a descris antreprenorul motivaţia de a pune bazele Revolut într-un interviu acordat publicaţiei internaţionale Forbes.
    Pe 26 aprilie 2018, Revolut a anunţat că a strâns 250 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare condusă de DST Global cu sediul în Hong Kong, ajungând la o evaluare totală de 1,7 miliarde de dolari şi devenind astfel un unicorn.
    Aplicaţia Revolut oferă retragerea a aproximativ 120 de valute de la orice bancomat, circa 29 dintre acestea  putând fi trimise altor utilizatori direct din aplicaţie, care acceptă, de asemenea, schimbul de criptomonede cu 20 de monede fiduciare diferite. Criptomonedele pe care le suportă includ Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Litecoin (LTC), Bitcoin Cash (BCH) şi XRP. Aplicaţia are propriul portofel care poate fi utilizat pentru a efectua plăţi online.
    Sediul central al Revolut se află în continuare la Londra, iar Nikolay Storonsky ocupă funcţia de director general. În prezent, echipa businessului numără în jur de 1.600 de angajaţi, însă în octombrie 2019 compania a anunţat că va mai angaja aproximativ 3.500 de persoane, pentru a acoperi cele 24 de pieţe noi pe care a intrat în urma noului acord global cu Visa.
    În 2018 compania a fost clasată pe locul trei în lista de start-up-uri de top din Marea Britanie de către LinkedIn. A câştigat şi premiul pentru cel mai bun start-up fintech din 2018 acordat de Europa Awards şi Innovator of the Year 2018 acordat de Amazon Growing Business Awards, fiind desemnată şi compania fintech a anului 2018 de către CityAM Awards.
    În 2018 businessul a raportat venituri de 58,2 milioane de lire sterline. Revolut este fintech-ul cu una dintre cele mai rapide creşteri. În decembrie 2019, reprezentanţii companiei au declarat că au ajuns la 10 milioane de utilizatori. Averea netă a lui Storonsky este estimată la 510 milioane dolari.

  • Parlamentul a votat! Urmează să fie promulgată de Iohannis. Ce categorie de angajaţi nu mai trebuie să plătească impozit pe venit

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, propunerea legislativă potrivit căreia jurnaliştii şi tehnicienii în radiodifuziune şi televiziune să fie scutiţi de la plata impozitului pentru veniturile din salarii şi drepturi de autor.

    S-au înregistrat 174 de voturi ″pentru″⁣, 2 – ″⁣împotrivă″⁣ şi 91 de abţineri.

    Proiectul prevede ca la articolul 7 să fie introdusă definiţia activităţii de jurnalism ca fiind “cercetarea, investigarea, interpretarea şi comunicarea ştirilor şi informaţiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului şi a altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcţionării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra şi edita imaginile şi sunetul şi pentru transmiterea pentru emisiunile radio şi de televiziune a imaginilor şi sunetelor, precum şi a altor tipuri de semnale de telecomunicaţii terestre, marine sau aeriene, care se desfăşoară în baza unui contract de muncă şi a unui contract de drepturi de autor”.

    Potrivit proiectului, la articolul 60 referitor la scutirile impozitului pe venit sunt introduse “persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin (1) – (3), şi pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ca urmare a desfăşurării activităţii de jurnalism, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al ministrului Finanţelor”.

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul PSD Valeriu Steriu şi semnată de 27 de parlamentari PSD, ALDE şi PMP.