Investiţiile nete au totalizat 12,3 miliarde lei (2,8 miliarde euro), din care 6,3 miliarde lei au reprezentat utilaje, 4,8 miliarde lei au fost direcţionate către construcţii şi 1,2 către alte cheltuieli.
Pe elemente de structură, creşterea s-a înregistrat la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 15,3% şi la alte cheltuieli cu 10,9%. pe segmentul de lucrări de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 15,2%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unei surse apropiate anchetei, o patrulă de poliţie aflată în noaptea de luni spre marţi într-o misiune împotriva furturilor, în zona unor societăţi de colectare de metale, a reperat două vehicule, încărcate cu aproximativ 700 de kilograme de cupru, în valoare de aproximativ 25.000 de euro, relatează Le Parisien.
Poliţiştii au interceptat un vehicul şi au reţinut două persoane care se aflau la bord, cetăţeni români în vârstă de 20 şi, respectiv, 28 de ani. Celălalt vehicul a reuşit să scape şi s-a îndreptat spre Germania, unde a fost interceptat, ulterior, de o patrulă germană. La bordul vehiculului se aflau doi români, în vârstă de 30 şi, respectiv, 35 de ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
CONTEXTUL: Existau nenumărate situaţii în care în service-urile distribuitorilor Stihl erau aduse la reparat utillaje în stare foarte proastă. În multe cazuri, mecanicii refuzau preluarea lor pentru că nu mai aveau cum să le repare; multe dintre unelte erau contrafăcute.
DECIZIA: Stihl decide să pună în aplicare un program de tip Rabla, prin care să ofere o soluţie concretă celor care ajungeau la service cu unelte ce nu mai puteau fi folosite, indiferent care erau cauzele care duseseră la această situaţie: fie că era un utilaj uzat moral sau contrafăcut.
EFECTELE: În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de utilaje vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. La un cost mediu de 200 de euro pe bucată, vânzările concrete generate de acest program se plasează la 1,1 milioane de euro la nivelul anului trecut.
DECIZIA A PRINS CONTUR ÎN 2009, ca urmare a nenumăratelor situaţii cu care se confruntau service-urile distribuitorilor Stihl, atunci când erau aduse la reparat utilaje în stare foarte proastă„, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România. În multe cazuri, povesteşte el, mecanicii refuzau preluarea lor pentru că „efectiv nu mai aveau ce să le facă. Multe dintre acestea erau produse contrafăcute. Pe scurt, acest program este o soluţie pentru utilizatorii care aveau unelte compromise în totalitate, dar şi pentru combaterea flagelului produselor contrafăcute„, adaugă Mezei. Or, clienţii care au unelte contrafăcute şi merg la unul dintre cei 220 de distribuitori autorizaţi Stihl pentru reparaţii, nu au, în mod evident, acces la garanţie. „Sunt foarte mulţi utilizatori care cumpără unelte contrafăcute. Unele nici măcar nu pornesc, altele se defectează imediat. Pe lângă faptul că produc un deserviciu uriaş brandului nostru, folosirea unui astfel de utilaj le poate pune viaţa în pericol.„ Cei care ajung în service-urile Stihl cu unelte uzate sau contrafăcute se pot înscrie în programul Rabla dezvoltat de companie, primind o reducere în momentul în care cumpără un nou utilaj.
„Din cazuistică, un astfel de produs se defectează la prima sau a doua folosire, iar clientul păgubit ajunge cu el în service pentru reparaţii sau pentru garanţie. Evident că un astfel de contract este inexistent, mai mult, suntem nevoiţi să refuzăm orice intervenţie asupra acestor unelte, dat fiind faptul că ele, odată puse în funcţiune, se pot transforma în adevărate arme albe, care pun în pericol viaţa celor care le folosesc”, precizează Ioan Mezei.
UN CALCUL SIMPLU ARATĂ CĂ ESTE VORBA DE ZECI DE MII DE ASTFEL DE PRODUSE CONTRAFĂCUTE CARE AJUNG SĂ FIE CUMPĂRATE ÎN DECURSUL UNUI AN DE PE PIAŢA NEAGRĂ. La nivelul lui 2012 distribuitorii autorizaţi Stihl au refuzat să primească în service nu mai puţin de 20.000 de astfel de unelte defecte.
PROGRAMUL A AVUT PÂNĂ ACUM O DESFĂŞURARE ANUALĂ, în două etape. Perioadele active au fost prelungite, astfel că acum se desfăşoară
aproape pe toată durata anului, schimbându-se categoriile de produse sau modelele de unelte Stihl care intră în program. Conform promoţiilor de pe site-ul companiei, reducerile de preţ se plasează în jurul a 10-20%. Oficialii Stihl spun că echipamentul cel mai vechi care a fost reciclat a avut venerabila vârstă de 40 de ani. „M-am gândit că e timpul să-l las la vatră„, a spus posesorul acestuia, după care şi-a cumpărat un motoferăstrău din oferta companiei.
Comunicarea programului a fost făcută prin intermediul celor 220 de distribuitori autorizaţi ai firmei şi prin instrumente clasice de comunicare cum ar fi flyere, afişe sau PR. În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de utilaje vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. Costul mediu al unui utilaj este de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă vânzări de circa 5 milioane de lei în 2012 datorită acestui program. Motoferăstraiele şi motocoasele, cele mai vândute produse din portofoliul companiei, sunt şi cele care intră în programul de casare. „Din aceste game sunt alese diferite modele care intră pe parcursul anului în programul Rabla”, afirmă Ioan Mezei.
GAMA STIHL ÎN ROMÂNIA CUPRINDE PESTE 100 DE MOTOUNELTE GRUPATE PE CATEGORII, precum motoferăstraie, motocoase, suflante şi pulverizatoare, utilaje pentru garduri vii, utilaje de curăţat, maşini de debitat. Acestora li se adaugă piesele de schimb şi accesoriile (lanţuri, şine, uleiuri etc.). În portofoliul Stihl se află şi marca Viking, cu produse destinate îngrijirii grădinii de la maşini de tuns iarba şi tractoraşe până la motocultoare şi tocătoare. Preţurile produselor se întind pe o plajă de la 86 de lei până la aproape 26.000 de lei. Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de peste 102 milioane de lei şi un profit de 17 milioane de lei, în creştere faţă de 2010, când vânzările Stihl au fost de peste 84 milioane de lei, iar profitul a depăşit 14 milioane de lei. La nivel mondial, veniturile grupului în 2011 au fost de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 10,8% faţă de 2010. Compania are peste 12.000 angajaţi, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997.
Industria românească a utilajelor agricole a ajuns să mai aibă opt jucători după ce în urmă cu 23 de ani pe piaţă produceau tehnică agricolă (utilaje sau subansambluri) aproape 30 de unităţi de producţie, spune Ion Pirnă, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA), instituţie care se ocupă cu cercetarea şi dezvoltarea de produse pentru această industrie.
Mai mult, dacă anterior pe piaţa locală se produceau toate utilajele necesare, de la semănători la tractoare, astăzi se mai realizează local doar utilaje de mici dimensiuni.
„În 1989 100% din necesarul intern era produs în România. Atunci erau 27 de firme tradiţionale, iar acum mai sunt doar opt. Şansa este dezvoltarea industriei pe orizontală pentru piese şi subansambluri. Industrializarea trebuie făcută pe baza polilor de competitivitate sau a clusterelor de producţie în care fiecare companie produce segmentat fiecare subansamblu.“
Pe o piaţă de 1.800 de unităţi noi vândute anual, tractoare mai produc în România doar IRUM Reghin şi MAT Craiova. Restul producătorilor, precum Mecanica Ceahlău (pluguri, semănători) sau Ruris Craiova (motocultivatoare) se concentrează pe nişe de piaţă mai puţin abordate de marii jucători multinaţionali. Parcul de tractoare din România are 183.000 de unităţi, din care mai bine de două treimi sunt produse înainte de 1990.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Fenechiu a afirmat la deschiderea unei expoziţii de utilaje şi camioane pentru construcţii că în următoarea perioadă vor fi disponibile sume importante de bani pentru lucrările de infrastructură, dând ca exemplu proiectele finanţate prin Programul Operaţional de Transport, unde până la finele anului 2015 trebuie cheltuite circa 4 miliarde de euro.
Competiţia constructorilor locali cu cei străini este “acerbă”, iar din cauza lipsei lucrărilor în ultimii ani firmele de profil nu sunt în prezent “în cea mai fericită situaţie financiară”, a spus oficialul.
El a cerut băncilor să fie mai “elastice” în ceea ce priveşte creditarea constructorilor care doresc să cumpere echipamente şi utilaje.
Fenechiu speră ca toate firmele care vor să se dezvolte să aibă acces la piaţa de utilaje şi să-şi amortizeze cât de repede investiţiile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Şeful Secţiei Bistriţa a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Alexandru Slavita, a declarat că se acţionează cu 25 de utilaje pe toate drumurile naţionale, din care şase sunt concentrate în zona de munte.
“Ninsoarea a pornit de la vest la est. A nins mai întâi în zona Becleanului şi ploua la munte şi apoi s-a instalat iarna şi în Pasul Tihuţa şi în celelalte zone montane. În noaptea de joi spre vineri, s-au aruncat 35 de tone de antiderapant. Din păcate, nu mai avem toate utilajele care au acţionat în iarnă, dar folosim ce avem. Atunci erau peste 40, acum avem 25. Nu sunt probleme, deşi ninge abundent şi viscoleşte. E pentru că nu a scăzut temperatura încă. Mai rău va fi la noapte, că scade şi temperatura până la minus 12 grade Celsius”, a declarat Alexandru Slavita.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru a beneficia de sprijin, activitatea economică desfăşurată de ferma familială, chiar dacă este permanentă, ocazională sau temporară, trebuie să fie înregistrată şi autorizată.
Ferma familială este ferma care realizează maxim 40 UDE (48.000 de euro valoarea producţiei agricole).
Sprijinul pentru ferme ar putea proveni din bugetul naţional sau prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Astfel, statul ar putea sprijini achiziţia de utilaje şi construcţia de ferme în cadrul măsurii 121, pentru proiecte cu valori cuprinse între 5.000 de euro şi 50.000 de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele patru piete au totalizat anul trecut circa 2 mld. euro,
insa in primul semestru din cauza scaderii investitiilor de pe
piata imobiliara, producatorii de profil asteptau salvarea de la
stat, care a anuntat la inceputul anului investitii de 10 mld. euro
in infrastructura.
Din acestea, pana in luna august au fost cheltuite doar 4 mld.
euro, potrivit datelor furnizate de Asociatia Romana a
Antreprenorilor din Constructii (ARACO). In aceste conditii, anul
acesta ar putea fi alocate pentru infrastructura doar 6-7 mld.
euro, suma insuficienta pentru a salva vanzarile de materiale de
constructii specifice acestor lucrari
Cititi mai multe despre constructiile din romania
pe www.zf.ro
Astfel, cresterea cifrei de afaceri fata de 2006 este de 110%, dupa ce anul trecut aceasta s-a situat la 46 de milioane de euro.
Evolutia sustinuta a acestui indicator este explicata de directorul general al comnpaniei, Constantin Marcu, prin cresterea sectorului de constructii, diversificarea ofertelor de finantare oferite de companie (80% din utilaje sunt vandute in leasing) si prin specificatiile caietelor de sarcini de la licitatiile publice si private care puncteaza in plus o flota de utilaje noi si performante.
"Cererea de pe piata este in crestere: spre exemplu au crescut solicitarile pentru echipamentele mai mari: daca anul trecut buldo-excavatoarele reprezentau 80% din ce vindeam, acum ponderea lor a scazut la 35%. In momentul de fata vindem mai multe excavatoare, incarcatoare si buldozere", a declarat Marcu, prezent la seminarul "Cu ce pret construim si vindem in 2008", organizat de Mediafax.
Pentru anul viitor, directorul Marcom estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 50-60%, adica pana la cel putin 129 de milioane de euro.