“Acum, când Florin Georgescu a început să se uite pe hârtii, pe buget, rezultă foarte clar că nici Guvernul Boc şi nici Guvernul Ungureanu nu au prevăzut bani pentru creşterea salariilor, nu au alocat niciun leu pentru restituirea sumelor încasate ilegal de la pensionari”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Unii se cred Napoleon, alţii se cred Hitler. Sunt fenomene grave. Avem fenomene mai uşoare, Pavelescu se crede urmaşul lui Coposu şi Mihai Răzvan Ungureanu se crede în continuare membru al PNL” – Crin Antonescu, liderul PNL
“Vor fi folosiţi ca nişte şosete: într-un interval scurt şi vor fi aruncate la coş după primul colţ, după prima bătălie. Cei care au plecat să înfiinţeze o nouă formaţiune politică într-adevăr au un crez. Aceştia au doar un ciolan” – Emil Boc, liderul PDL, explicând diferenţa dintre traseismul tip UNPR şi cel de acum al plecărilor din PDL
“E o hotărâre grea, îmi vine greu să mă uit în ochii colegilor, ai celor de la Bistriţa, dar dacă nu se revine asupra felului în care este privit învăţământul şi sănătatea şi cultura atunci nu am ce să caut aici” – senatorul Ioan Sbîrciu, anunţând că pleacă de la PDL la PC
“De când am intrat în politică, eu constat că UDMR practică de fapt un şantaj, iar înfiinţarea unei universităţi în limba maghiară mă deranjează” – deputatul PDL Florentin Gust, justificând de ce pleacă din partid
“Eu ştiu foarte bine că voi plăti factura pentru boacănele făcute de alţii, pentru idioţeniile făcute de alţii, pentru aroganţa, incompetenţa şi hoţia altora” – Toader Paleologu, vicepreşedinte PDL, arătând că totuşi nu pleacă din PDL
“Cineva spunea că emoţiile ar trebui să existe pentru că sunt inerente activităţii primului-ministru. Emoţia mea, de exemplu, în momentul de faţă este cum pot să pun în aplicare o hotărâre a Curţii Constituţionale în aşa fel încât pensionarii să capete ceea ce Curtea pe bună dreptate le dă” – premierul Mihai-Răzvan Ungureanu
“Trebuie menţinută coeziunea în interiorul UE, coeziune care uneori a părut a fi afectată legat de zona euro şi zona non-euro, 17 sau 27, iar opinia noastră este că Uniunea Europeană are 27 de membri, chiar dacă unii nu sunt membri ai zonei euro” – preşedintele Traian Băsescu
Plecarea anticipată a guvernului Ungureanu-PDL era exact momentul de care strategii “adevăratei drepte”, grupaţi în jurul lui Traian Băsescu, aveau nevoie pentru a feri imaginea lui Ungureanu de o erodare rapidă şi a-l prepara pe ex-premier spre a prelua cârma noii formaţiuni politice ce ar urma să înlocuiască PDL-ul “dinozaurilor”.
Cu un PDL care trece în opoziţie şi lasă USL să guverneze singură, PDL ar putea reduce decalajul din sondaje faţă de USL, iar Ungureanu şi noua sa formaţiune politică să capete vânt în pânze, profitând de costurile electorale ale programului cu FMI şi de perioada proastă a economiei europene. Şi chiar dacă tot Ungureanu ar fi desemnat prim-ministru de preşedintele Băsescu (variantă care nu e exclusă, dacă guvernul Ponta nu e aprobat de Parlament), pentru orice eşec de guvernare ar putea arunca vina pe USL, pe motiv că aceasta a dovedit deja că sabotează stabilitatea puterii.
O variantă care ar fi produs mai puţine daune opoziţiei (de aceea a şi preferat-o Ion Iliescu), dar şi mai puţină vâlvă politică (motiv pentru care majoritatea scenariilor de luptă politică au şi exclus-o) ar fi fost cea a unui guvern interimar neutru politic, acceptat de toate partidele, însărcinat să gestioneze economia şi eventual să-şi asume fără riscuri politice câteva măsuri nepopulare din programul cu FMI până la alegerile din toamnă. În continuare, varianta nu e exclusă, dacă guvernul Ponta ratează învestitura, însă e mai puţin probabilă. În fine, rămâne varianta alegerilor anticipate, care cel puţin pentru moment a fost cerută numai de UDMR.
Ce probabilitate ar fi însă ca guvernul Ponta să nu fie votat? Reorientarea bruscă şi spectaculoasă a UNPR în favoarea USL şi “lepădarea de satana” (Onţanu despre PDL) şi dorinţa PDL de a lăsa USL să-şi frângă gâtul la guvernare par premise solide pentru a asigura majoritatea necesară în Parlament. Singurele riscuri ar putea veni de la conflictele posibile între PSD şi PNL (generate de faptul că PSD îşi doreşte coabitarea cu Traian Băsescu la Cotroceni, pe când PNL îşi doreşte plecare rapidă a lui Băsescu, spre a-i face loc lui Crin Antonescu), USL-UDMR (pe marginea legii educaţiei, ţinând cont că introducerea limbii maghiare la UMF Târgu-Mureş a fost chiar temeiul de bază al moţiunii de cenzură), precum şi luptele pentru putere între gărzile vechi din USL şi traseiştii sau aliaţii de toate culorile care au ajutat la căderea guvernului PDL şi acum îşi cer răsplata, chiar în dauna şi peste capul fidelilor din PSD şi PNL. Aceste riscuri, chiar dacă nu se vor materializa acum la votarea guvernului, vor rămâne însă ca viitoare pericole ce vor submina relaţiile din jurul guvernării USL.
“Îi încredinţez lui Victor Ponta misiunea de a forma noul cabinet şi l-am chemat la Cotroceni”, a spus Băsescu.
“Ţin să precizez că astăzi nu s-a întâmplat nimic dramatic pentru România, ci doar un procs democratic prin care s-a văzut că guvernul Ungureanu nu mai avea majoritate parlamentară”, a adăugat preşedintele, comentând rezultatul moţiunii de cenzură de vineri.
Misiunea FMI rămâne aici la nivel tehnic şi-şi continuă activitatea, iar după validarea noului guvern vor începe discuţiile pe marginea scrisorii de intenţie a autorităţilor, a mai precizat Băsescu. “Nu exisă motive de panică pe pieţe, cu atât mai mult cu cât se ştie că România are o rezervă consistentă la Ministerul de Finanţe, de 5 mld. euro, cu care poate face faţă oricăror evenimente.” În plus, România este în curs de negociere cu Banca Mondială privind un program de împrumut de 1 mld. euro.
“Sper ca ceea ce eu am rugat în Parlament, revenirea la salariile din 2010, să se producă în timp util. Nu fac niciun secret că a fost unul din principalele puncte discutate cu delegaţia FMI şi a Băncii Mondiale”, a adăugat preşedintele.
Legea prevede ca în situaţiile în care moţiunea de cenzură duce la demiterea unui guvern, preşedintele să desemneze un premier, iar dacă propunerea/propunerile sale sunt respinse de Parlament de trei ori consecutiv, atunci Parlamentul este dizolvat şi se declanşează procedura alegerilor anticipate.
“Sper să duc la îndeplinire acest mandat până la momentul alegerilor”, a declarat Victor Ponta, afirmând că se bazează în acest efort pe USL şi pe toate partidele care vor înţelege să susţină guvernul în acest interval. “care să redea românilor speranţa că în România lucrurile se îndreaptă în direcţia bună”, a spus Ponta, precizând că în cel mai scurt timp va prezenta componenţa guvernului şi programul de guvernare.
Soluţia convocării alegerilor anticipate organizate în septembrie a fost vehiculată, vineri, de Kelemen Hunor, liderul UDMR, “dacă e consens în clasa politică”, apreciind că numai aşa va fi asigurată stabilitatea guvernamentală. PDL, prin liderul Emil Boc, a anunţat că oricum nu va desemna niciun candidat pentru funcţia de premier, spre a lăsa USL să-şi asume singură dificultăţile de guvernare din următoarele luni.
Minorităţile au spus că vor susţine orice prim-ministru desemnat, iar UNPR nu a avut nici ea o propunere de premier.
Surse guvernamentale au declarat anterior agenţiei MEDIAFAX că premierul Ungureanu a plecat de la Palatul Victoria după o scurtă şedinţă cu miniştrii, pentru a avea, la Cotroceni, o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu. Şedinţa de la Palatul Victoria cu miniştrii a durat doar 15 minute. Moţiunea de cenzură a opoziţiei a trecut cu 235 de voturi “pentru”, Guvernul Ungureanu fiind demis.
Instalat la conducerea Guvernului la 9 februarie, Ungureanu şi-a pregătit în acest inteval un bilanţ al celor 100 de zile pe care însă nu a mai apucat să îl prezinte în Parlament, iar moţiunea de cenzură depusă de opoziţie nu i-a permis decât să justifice deciziile în problemele legate de Cupru Min şi Chevron.
În scurta perioadă în care s-a familiarizat cu sălile Palatului Victoria, Ungureanu a fost pus în faţa presiunii politice pentru alocarea de bani către primării şi îndeplinirea doleanţelor UDMR pe linie de învăţământ, în faţa cărora a cedat după ce a încercat mediatic să lanseze ideea că se străduieşte să reziste eroic.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Rezultatul votului la moţiunea de cenzură a fost anunţat oficial în plenul Parlamentului, fiind exprimate 235 de voturi “pentru”, 9 “împotrivă” iar patru voturi fiind anulate, Guvernul Ungureanu fiind astfel demis.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ungureanu către opoziţie: Eu unul nu sunt şantajabil, dar probabil voi aveţi o experienţă în domeniu. “Pentru a fi şantajabil, trebuie să ai ceva de ascuns şi ceva de pierdut totodată. Eu unul nu mă simt şantajabil, şi nici membrii Guvernului. Aş vrea să cred că nici dumnevoastră nu sunteţi, dar utilizarea extensivă a acestui cuvânt mă face să cred că îi ştiţi foarte bine semnificaţia şi, probabil, că aveţi o experienţă extinsă în materie”, a spus Ungureanu parlamentarilor opoziţiei. Cu această afirmaţia, premierul şi-a încheiat discursul susţinut în plenul Parlamentului pe durata unei ore la dezbaterea moţiunii de cenzură.
“Ne mai trebuie cinci-şase voturi”, spune Mircea Duşa, liderul deputaţilor PSD. Dacă Guvernul este demis în urma adoptării moţiunii de cenzură, “Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.” (Art. 103 din Constituţie).
PSD ar vrea, după căderea Guvernului, instalarea unui cabinet “tehnic” care să pregătească alegerile şi să gestioneze doar treburile curente până vom avea un nou parlament şi o nouă majoritate parlamentară ieşită din alegeri. Ce se va întâmpla dacă, totuşi, în ipoteza căderii Guvernului, preşedintele Traian Băsescu îl va desemna pe Victor Ponta să formeze viitorul Cabinet?
Ce-ar însemna dacă am aduce o parte din economia subterană la suprafaţă? se întreba toamna trecută economistul Laurian Lungu, coautor, alături de Ella Kallai şi de Daniel Dăianu, al unui studiu despre ineficienţa cronică a colectării taxelor în România. Estimările economiei subterane din România variază între 19% din PIB – cea oficială, conservatoare – şi 35%, ba chiar unii vorbesc de 40-45%.
Într-un scenariu mediu însă, cu evaziune de 27% (“deşi eu cred că este mai mult”, spunea Lungu), dacă economia subterană ar fi taxată, s-ar aduce la buget venituri în echivalentul a 12,3% din PIB, iar numai încasările din TVA ar creşte cu 6,5%. Estimarea, sublinia Lungu, este pur teoretică, pentru că presupune că toată economia subterană ar fi adusă la suprafaţă, “ceea ce este utopic inclusiv pentru ţări dezvoltate, unde în jur de 15-18% din PIB este economie nefiscalizată”; dar chiar şi dacă 30% din ea ar fi adusă la suprafaţă, la nivelul curent implicit de colectare (adică fără o ameliorare a colectării faţă de situaţia de acum), veniturile încasate la buget ar creşte cu 2,2%.
Combaterea evaziunii fiscale e doar unul dintre elementele reformei pe care Guvernul vrea s-o facă în perioada 2012-2016, cu asistenţa Băncii Mondiale şi cu un credit special, de la aceeaşi instituţie, în valoare de 75 mil. euro. Celelalte două elemente: ameliorarea conformării voluntare la plata taxelor şi creşterea colectării. Modelul e cel bulgăresc, despre care mai întâi a vorbit anul trecut Consiliul Fiscal, referindu-se la efectul programului de reformă derulat între 2002 şi 2008 de Sofia cu Banca Mondială, printr-un credit de 32 mil. euro. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, deplângea faptul că, de exemplu, România colecta în 2009 din TVA doar 6,7% din PIB, în timp ce Bulgaria colecta 8,9%, deşi cota legală de TVA era doar cu 1% mai mare decât la noi. Sau că prin 2011 aveau un grad de colectare a TVA în jur de 60%, aşa cum avem noi acum, în timp ce în prezent colectează circa 90%.
Ce au făcut de fapt bulgarii? În esenţă, au redus costurile administrative ale colectării (de la 340 s-a ajuns la 29 de agenţii fiscale, au redus personalul cu un sfert şi au informatizat procesul, de la completarea formularelor la plăţi. Costul colectării a scăzut de la 1,4% la 0,8% din venituri). În paralel a avut loc o reformă a administraţiei vamale şi a sistemului de control al personalului, coordonată timp de opt ani de o firmă privată britanică, Crown Agents, ale cărei servicii au costat statul bulgar circa 46 mil. euro.
Ionuţ Dumitru spunea că un astfel de program cu Banca Mondială a fost disponibil şi pentru noi începând cu aceeaşi perioadă şi a rămas în continuare disponibil, “însă din păcate România nu a vrut”. Acum, guvernul Ungureanu vrea: afirmă în Programul de convergenţă adresat Comisiei Europene că până la anul, ANAF va fi reorganizată, în colaborare cu Banca Mondială, în opt direcţii regionale în loc de 42 judeţene, până în 2015 numărul de administraţii fiscale se va reduce la 47 din cele 220 actuale, direcţiile regionale de finanţe publice, vamă şi gardă financiară vor fuziona, iar contribuabilii vor putea să depună declaraţii fiscale online şi să facă plăţile electronic.
Ţinta va fi ca ponderea în PIB a veniturilor colectate prin ANAF să crească de la 28,75% în 2011 la peste 30,5% în 2016, , nivelul conformării voluntare la plată să urce de la 77,9% la 85%, iar costul în sistem să scadă de la 9.800 lei la mai puţin de 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi. Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a precizat că Guvernul va lucra cu asistenţa Băncii Mondiale pe mai multe paliere decât în Bulgaria şi la niveluri mai detaliate, inclusiv în privinţa echipamentelor şi a softurilor necesare pentru sistemul informatic.
Potrivit raportului “Paying Taxes 2012”, realizat de PwC, România a coborât pe locul 154 din 183 de ţări din punctul de vedere al poverii fiscale pentru companii şi al birocraţiei aferente în anul anterior, de pe locul 151 în raportul “Paying Taxes 2011”. Poziţia României este trasă în jos nu atât de mărimea taxelor (o rată totală de taxare de 44,4%, faţă de o medie europeană de 43,4%), cât de numărul mare al impozitelor şi al taxelor care trebuie plătite – 113 într-un an, “majoritatea legate de impozite pe muncă şi de faptul că România nu are un sistem electronic funcţional de plată disponibil pentru companii”, conform lui Peter de Ruiter, şeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC. Pentru comparaţie, Bulgaria, situată pe locul 84 în top, are o rată totală a taxării de 28,1% şi numai 17 taxe de plătit pe an, pentru completarea şi plata cărora e însă nevoie de 500 de ore. În Irlanda, care ocupă locul 5 în top, se plătesc anual 8 taxe, timpul necesar e de 76 de ore, iar rata taxării e de 26,3%.