BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Cu o inflaţie alimentară năprasnică în regiune, Sărbătorile Pascale vor goli buzunarele est-europenilor

    Sărbătorile Pascale îi vor lovi pu­ter­nic la buzunare pe polonezi, scrie Warsaw Voice. Maioneza şi ouăle sunt cu 40% mai scumpe, în timp ce ceapa şi morcovii costă cu 60% mai mult. Chiar şi cu promoţii, polonezii nu vor putea scăpa de cheltuieli mai mari.

    Preţurile au atins niveluri record lună de lună, însă înaintea sărbătorilor, în condiţiile unor cheltuieli mai mari, acestea sunt urmărite mai îndeaproape de consumatori.

    În acest an, bugetul de Paşte va creşte puternic în condiţiile în care cele mai populare produse achiziţio­nate în această perioadă s-au scumpit cu până la 60%, relevă datele culese de UCE Research şi WSB Merito.

    Majoritatea po­lonezilor îşi ba­zează stra­te­giile de shopping pe promoţii din mo­ment ce preţu­rile urcă atât de mult. De asemenea, în condi­ţiile în care mărcile private sunt cu 20-30% mai ieftine, consumatorii se îndreaptă din ce în ce mai frecvent către acestea.

    Ungaria a introdus plafoane pentru preţurile anumitor alimente de bază la începutul anului trecut, însă inflaţia preţurilor alimentelor a accelerat de atunci cu aproape 50%. Din cauza plafoanelor, retailerii au început să compenseze pierderile majorând preţurile altor produse. Aceştia au ajuns în cele din urmă să raţionalizeze vânzările de alimente de bază cum sunt cartofii, creând penurii pentru consumatori.

    Cursa promoţiilor va continua ­până în ulti­mul moment, companiile pregă­tind oferte su­plimentare pentru zilele de dinaintea Paştelui. „In­troducem reduceri la cele mai căutate produse în această perioadă, ca făina şi uleiul“, a declarat Grzegorz Pytko, di­rec­tor de aprovi­zio­nare în cadrul lanţului local Biedronka.

    Rata anuală a inflaţiei a cobo­rât la 16,2% în martie de la un ma­xim pe mai mult de 26 de ani de 18,4% în februarie, însă preţurile la alimente şi băuturi nonalcoolice au rămas ridicate.

    Pentru a domoli creşterea preţurilor, Polonia intenţionează să-şi menţină TVA-ul zero la alimente în acest semestru, existând posibilitatea ca măsura să fie din nou prelungită.

    În Ungaria, alimentul preferat de Paşte al maghiarilor este pe cale să se scumpească cu 30-50%. Maghiarii vor avea şuncă din abun­den­ţă în magazine, însă preţurile vor fi extrem de ridicate în condiţiile în care sectorul cărnii întâmpină probleme, potrivit Daily News Hungary.

    „În medie, diferite produse bazate pe şuncă ar putea costa cu 35-40% mai mult în acest an comparativ cu anul trecut. Vorbim de numai 40% pentru că dacă preţurile de achiziţie ar fi transferate mai departe către consumatori am putea asista la o scumpire de 50-60% a produselor din carne în magazine de Paşte“, arată Katalin Neubauer, secretar general al Asociaţiei Naţionale din Comerţ.

    Salariile reale sunt în scădere în Ungaria de patru luni, astfel încât puterea de cumpă­ra­re a populaţiei este în scădere. În plus, preţu­rile alimentelor sunt extrem de ridicate. Un­garia înregistrează cea mai ridicată rată a inflaţiei din Europa. Potrivit biroului central de statistică al ţării, inflaţia alimentară gene­rală în Ungaria s-a situat la peste 40% în fiecare din ultimele cinci luni.

    De Paşte, în afară de promoţii, lanţurile de retail din Ungaria încearcă să concureze între ele şi cu alte măsuri speciale. Unele majorează limita asupra produselor al căror preţ a fost plafonat, în timp ce altele şi-au făcut rezerve din unele din cele mai vânate produse de sărbători.

    Anul acesta, maghiarii nu-şi mai fac cum­pă­­răturile de Paşte în ultimele zile şi se uită mai atent la ce cheltuie pe fondul preţurilor mari, notează pezcentrum.hu. Comercianţii încear­că să-şi crească cifra de afaceri prin ridicarea limitelor de cumpărare şi oferind promoţii.

    Gyorgy Vamos, secretar general al Aso­ciaţiei Naţionale a Comerţului (OKSZ), arată că va exista un salt şi în acest an, dar acesta va fi determinat în principal de creşterea pre­ţurilor.

    „Este bine dacă retailul local va ajunge la nivelul de anul trecut, chiar dacă în anii anteriori de Paşte s-a putut depăşi cu 3-5% volumul de achiziţii din anul precedent“, a declarat acesta.

    Ungaria a introdus plafoane pentru preţurile anumitor alimente de bază la începutul anului trecut, însă inflaţia preţurilor alimentelor a accelerat de atunci cu aproape 50%.

    Din cauza plafoanelor, retailerii au început să compenseze pierderile majorând preţurile altor produse. Aceştia au ajuns în cele din urmă să raţionalizeze vânzările de alimente de bază cum sunt cartofii, creând penurii pentru consumatori.

    În cazul Cehiei, un sondaj realizat recent de serviciul de livrare Kosik.cz în rândul a aproximativ 1.350 de gospodării arată că cehii vor cheltui în medie 2.488 de coroane (121,4 euro) pentru cumpărăturile de Paşte în acest an, plătind cel mai adesea cu până la 500 de coroane în plus faţă de anul trecut, scrie newstream.cz.

    Conform sondajului menţionat mai sus, cehii nu vor să renunţe la miel şi la ouă de Paşte.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Kosik.cz, Frantisek Broz, ouăle au devenit cu 12-15% mai scumpe faţă de anul trecut.

    Un alt serviciu de livrare din Cehia, Rohlik.cz, plafonează preţurile unor alimente selectate din septembrie anul trecut, iar purtătoarea sa de cuvânt Denisa Morgensteinova a declarat că această campanie va fi prelungită cel puţin până la sfârşitul acestei veri.

     

  • În vremuri de neîncredere crescândă în bănci, cel mai bogat maghiar îşi deschide o bancă pe plan local

    Interactive Bank a fost înregistrată în Ungaria începând cu data de 1 martie, 2023. Fondator este firma de brokeraj Interactive Brokers LLC, cu sediul în SUA, deţinută de Tamas Peterffy, considerat cel mai bogat maghiar din lume, notează Daily News Hungary. Averea lui Peterffy este estimată la 24 miliarde de dolari.

     

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Ungaria nu se amestecă în conflictul dintre Rusia şi Ucraina – Orban

    Ungaria nu se amestecă în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, spune Orban. Ţara a fost supusă la presiuni pentru a nu-şi schimba poziţia faţă de război, dar guvernul nu a cedat, afirmă premierul ţării.

    Premierul ungar Viktor Orban a declarat joi că ţara sa va rămâne în afara războiului dintre Rusia şi Ucraina şi va continua să se opună prin veto sancţiunilor care dăunează intereselor Budapestei.

    În discursul său de la deschiderea anului economic al Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei, Orban a subliniat că Ungaria a fost supusă unor presiuni pentru că nu şi-a schimbat poziţia faţă de război, dar guvernul este suficient de puternic pentru a nu ceda la astfel de presiuni.

    El a adăugat că, în trecut, pueterea din Europa s-a bazat pe energia ieftină şi materiile prime din Rusia şi pe tehnologia modernă avansată. Acum, războiul a bulversat structura, iar economia Europei a fost detaşată de economia Rusiei.

    Orban a precizat că, dacă SUA ar încerca să separe economia europeană de cea chineză, chiar şi economia germană ar fi afectată, notează Anadolu.

    Prin urmare, a adăugat el, politicile externe şi economice ale Ungariei trebuie să ia în considerare modul în care să stabilească şi să menţină o relaţie cu Rusia în următorii 10-15 ani.

    În plus, Orban a declarat că Ungaria va avea nevoie de 500.000 de noi locuri de muncă în următorii 1-2 ani şi va permite angajarea străinilor după ce va oferi locuri de muncă ungurilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

    El a spus că, după 2035, în Europa vor fi produse doar vehicule electrice, iar Ungaria va întreprinde reformele necesare pentru a se asigura că industria auto va continua să susţină mijloacele de trai ale celor 300.000 de familii maghiare care se bazează pe aceasta.

    Subliniind că în Ungaria ar trebui să fie înfiinţate fabrici de baterii de automobile, Orban a adăugat că toate autorizaţiile de investiţii industriale din această ţară au standarde de siguranţă chiar mai stricte decât cele din Germania.

    Ungaria are o poziţie diferită de cea a mai multor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Guvernul ungar nu permite livrările de arme către Ucraina prin Ungaria, oferind în acelaşi timp ajutor umanitar Ucrainei.

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte în Ungaria, însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Ce model politic şi economic preferaţi? Cel al lui Viktor Orban din Ungaria, cu retorica lui naţionalistă, împotriva Bruxelles-ului şi remaghiarizarea economiei, sau modelul românesc, cu Iohannis absent, cu cumetria politică de la noi, cu guvernele de la Palatul Victoria fără nicio strategie?

    Nu de puţine ori, în discuţiile/disputele economice, politice, geopolitice pe care le am sau la care asist este invocat Viktor Orban, premierul Ungariei, ca fiind un lider adevărat, un adevărat lider de stat, care apără interesele ţării, care are curajul să se ridice împotriva Bruxellesului şi, mai nou, împotriva sancţiunilor americanilor la adresa Rusiei din cauza invadării Ucrainei.

    Această admiraţie vine în opoziţie cu preşedintele Klaus Iohannis care nu vorbeşte deloc, care tot timpul este absent din spaţiul public şi din temele majore cu care se confruntă România, care nu are păreri şi care tot timpul pare că este în concediu.

    Ca să nu mai vorbim de faptul că Orban este liderul guvernului, faţă de premierii noştri, care sunt vai de mama lor (vezi Viorica Dăncilă, de care îşi amintesc toţi).

    Partenerii mei de discuţie cred că Viktor Orban are o strategie pentru ţara lui, faţă de liderii noştri politici care nu au nimic, care ascultă ordinele care vin de la Bruxelles şi, mai nou, din cauza războiului, de la americani.

    Vorba aia, noi ce treabă avem cu războiul din Ucraina, ce treabă avem cu ucrainenii, să nu-i supărăm pe ruşi că vin peste noi, nu mai bine stăm noi în banca noastră, ce ne trebuie baze militare americane în România?

    Aceste opinii sunt prezente în discuţiile de cafenea dar şi în cele publice.

    O parte din oamenii de afaceri români care au 60, 70, chiar 80 de ani, se uită cu ceva admiraţie către Viktor Orban, în comparaţie cu Iohannis, cu guvernul/guvernele de la noi, sau cu miniştrii de la noi.

    Ca să nu mai vorbim de cei din administraţia publică aproape de pensie, care sunt fanii lui Viktor Orban şi a modelului lui, în care statul, deci instituţiile de stat, deci cei care lucrează la stat conduc tot.

    Modelul lor de business este capitalismul de stat, un amestec între modelul lui Viktor Orban, modelul chinezesc şi chiar rusesc. Pentru oamenii de afaceri din prima generaţie, care au privatizat întreprinderile de stat, modelul lor ideal se bazează pe comenzile de stat, pe influenţa statului în economie, adică statul să le deschidă uşile în economia capitalistă, să le dea contractele, dar banii să rămână la ei. Şi dacă s-ar putea, capitalismul de stat să fie fără concurenţă. Uniunea Europeană, cu Bruxellesul, îi încurcă.

    Dacă te uiţi puţin în ADN-ul lor, unii chiar sunt admiratorii modelului lui Putin sau cel puţin erau, până la izbucnirea războiului din Ucraina. Pentru mulţi, faptul că Putin eşuează în cucerirea Ucrainei este o foarte mare surpriză, având în vedere imaginea pe care o avea în lume. Dintr-odată lumea realizează, în special admiratorii modelului rusesc, că armata rusească nu este ceea ce ne speria pe toţi. Poate nu a fost niciodată în realitate, aşa cum economia rusească, pe care mulţi o considerau puternică, de nivelul americanilor, nu este ceea ce părea, ci dimpotrivă.

    Revenind la Viktor Orban, la modelul lui, aşa cum este el perceput la nivelul publicului din România, nu de puţine ori am auzit afirmaţii de genul să ne luăm Petromul înapoi, să ne luăm BCR-ul înapoi, să ne luăm Banca Agricolă (Raiffeisen) înapoi, mai ales în contextul votului negativ dat de Austria la solicitarea noastră de a intra în Schengen.

    Am asistat la Palatul Victoria la o astfel discuţie, off the record, unde oameni de afaceri români cereau să ne luăm companiile şi băncile pe care le-am vândut străinilor înapoi.

    De ce am face acest lucru? Ca să luăm credite cu dobânzi mai mici, ca să avem benzină mai ieftină, ca să avem gazul mai ieftin, ca să nu mai ducă străinii/multinaţionalele profitul făcut în România în afară.

    Pe lângă companiile din energie şi bănci, care nu mai sunt ale noastre, toţi ochii sunt pe retailerii străini, care îi omoară pe furnizorii români, care nu pot să-şi vândă marfa în marile magazine.

    Cam aceasta este retorica care se discută câteodată la nivel înalt.

    Este modelul lui Viktor Orban, de conducere autocratică, de capitalism de stat, de remaghiarizare a economiei, un model la care să ne raportăm?

    Ce spun datele statistice?

    Din 2010, de când a preluat puterea în Ungaria, în al doilea mandat, fără să aibă deloc opoziţie, Orban a condus Ungaria cu o mână de fier. În comparaţie, în România puterea politică a trecut de la unii la alţii, dând senzaţia că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, că românii sărăcesc, în timp ce ungurii se îmbogăţesc.

    Conform datelor de pe platformele economice – countryeconomy.com –, în 2010 PIB-ul Ungariei era de 131,9 miliarde de dolari, cu un PIB/capita de 13.173 de dolari. România avea un PIB de 166 de miliarde de dolari, cu un PIB/capita de 8.195 dolari.

    Salariul mediu brut era în Ungaria în 2010 de 724 de euro, în timp ce în România era de 452 de euro.

    În 2022, deci după 12 ani de conducere economică politică neîntreruptă şi, repet, fără opoziţie, atât politică cât şi civică, a lui Viktor Orban, PIB-ul Ungariei a ajuns la 182 de miliarde de dolari, deci o creştere de 37,8%. PIB/capita a ajuns la 18.732 de dolari, deci o creştere de 42%. România a ajuns la un PIB de 304 miliarde de dolari, deci o creştere de 83%. PIB/capita a ajuns la 15.751 de dolari, înregistrând o creştere de 92%.

    Dacă ne uităm la salariul mediu brut, Ungaria a ajuns la 1.686 de euro, o creştere de 132% faţă de 2010. România a ajuns la un salariu mediu brut de 1.440 de euro, deci am avut o creştere de 218%.

    Deci în 12 ani de guvernare Viktor Orban România a avut o creştere dublă faţă de Ungaria, cu un Iohannisperceput ca absent şi cu schimbări repetate de guvern şi de prim-miniştri încât am uitat cine a trecut pe la Palatul Victoria.

    Dacă mai dăm puţin timpul înapoi, noi am pierdut anii ’90, când am avut capitalism de stat, pe care o bună parte din oamenii de afaceri de 60-70-80 de ani şi-au clădit businessul.

    În 1990 Ungaria avea un PIB de 34 de miliarde de dolari, faţă de 38 de miliarde de dolari, cât a avut România.

    În 2000, PIB-ul României a fost de 37 de miliarde de dolari, deci în 10 ani nu am reuşit să ne îmbunătăţim condiţia economică, în timp ce Ungaria a ajuns cu PIB-ul la 47 de miliarde de dolari.

    În deceniul ’90 Ungaria a beneficiat de investiţii străine şi de prezenţa multinaţionalelor.

    Dar după 2000, de când au venit multinaţionalele la noi, creşterea noastră economică a fost mult mai susţinută. De la 37 de miliarde de dolari am ajuns la un PIB de 304 miliarde de dolari, deci o creştere de nouă ori, în timp ce Ungaria a crescut de la 47 de miliarde de dolari la 182 miliarde de dolari, deci o creştere de patru ori.

    Revenind în timpurile noastre, mulţi dintre cei care invocă dobânzile mari din România şi ce face Isărescu la Banca Naţională, că nu ne susţine deloc, nu ştiu că dobânda de referinţă în Ungaria este de 13%, în timp ce la BNR este de 7%. Deci cu toată puterea pe care Orban o are, de a stabili inclusiv dobânda, acolo dobânzile sunt mai mari.

    Inflaţia este în Ungaria de 25,7% – ianuarie 2023, în timp ce noi avem o inflaţie de 15,07%. Cum de nu a putut Viktor Orban, care conduce cu o mână forte ţara, să stopeze creşterea preţurilor, aşa cum se cere în România de la guvern şi de la Isărescu?

    Nu ştiu care a fost un model economic mai bun – cel de la noi, cu un preşedinte ca Băsescu şi cu un preşedinte ca Iohannis, considerat absent, cu premierii pe care i-am avut la Palatul Victoria, cu miniştrii pe care îi avem, cu clasa politică pe care toată lumea o înjură, cu multinaţionalele care ne-au cucerit şi care scot profitul din ţară, dar cu care am avut o creştere economică de 92%, sau modelul politic şi economic al lui Viktor Orban, unde nimeni nu a putut să îl contrazică, unde a remaghiarizat tot ce a putut din economie, şi unde creşterea economică este la jumătate faţă de a noastră.

    Acum 20-30 de ani românii de la graniţa de Vest se duceau în Ungaria să cumpere produse şi să muncească. Acum, ungurii vin în România să cumpere produse, care sunt considerate mai ieftine, şi chiar să muncească, având în vedere că pentru anumite poziţii salariile sunt mai mari decâ la ei. Cine ar fi crezut acest lucru?

    Joi, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen, a prezentat într-o conferinţă organizată la BNR un grafic extrem de interesant legat de evoluţia economică a României comparativ cu celelalte ţări din regiune, în care se vede cel mai bine evoluţia României şi evoluţia Ungariei.

    Citiţi analiza lui ionuţ Dumitru, prezentată la conferinţa de la BNR organizată de Curs de Guvernare.

  • Parlamentul Ungariei va începe săptămâna viitoare dezbaterea privind extinderea NATO

    Parlamentul Ungariei va începe dezbaterea aderării Finlandei şi Suediei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord la 1 martie, potrivit unui program postat miercuri pe site-ul său, scrie Bloomberg.

    Conform calendarului preliminar, votul va avea loc la începutul lunii martie. Ungaria este una dintre cele două ţări care şi-a manifestat reţinerea în ceea ce priveşte extinderea NATO – cea mai rapidă din istoria alianţei – deoarece Turcia a blocat, de asemenea, admiterea ţărilor nordice, care au fost invitate să adere în iunie anul trecut.

  • Guvernul maghiar poartă discuţii cu companii chinezeşti pentru investiţii de 8-10 miliarde euro

    Oficialul s-a lăudat că s-a întâlnit cu Wang Yi, directorul Comisiei centrale de comerţ exterior a Partidului Comunist chinez, de 15 ori până acum.

    De asemenea, Szijjártó a precizat că Ungaria a fost ajutată de China să iasă mai puternică din toate crizele.

    „Apoi, în prezent este în desfăşurare o serie de discuţii cu patru companii chinezeşti mari care ar putea aduce în Ungaria investiţii de 8-10 miliarde euro“, a mai spus Szijjártó, fără a da mai multe detalii.

  • România este în fruntea Europei de Est la creştere economică. În Ungaria şi Polonia inflaţia şi scumpirea creditului au făcut ravagii în economie

    Economia Uniunii Europene a fost salvată de la recesiune, prin­tre altele, de vremea mai caldă decât ar fi fost normal. Dintre ţările Europei de Est, România s-a descurcat cel mai bine în trimestrul patru al anului trecut, care se anunţa cel mai dificil dintre toate. Au ajutat consumul şi investiţiile în active precum utilaje şi infrastructură.

    Modesta creştere a PIB de 1% faţă de tri­mestrul anterior este uriaşă în comparaţie cu rezultatele colegelor din regiune şi chiar ale economiilor mai răsărite din zona euro. Polo­nia a evitat recesiunea mulţumită aportului adus la consum de milioanele de refugiaţi ucrai­neni pe care i-a primit.

    Bulgaria s-a remarcat prin revenirea ex­porturilor. În Ungaria, în schimb, teama că ţara rămâne în urmă la nivel de trai şi salarii în timp ce preţurile o iau razna s-a adeverit. Economia a încheiat anul 2022 în rece­siune, cu preţuri la unele produse ungureşti mai mari decât în vest şi cu salariul minim brut mai mare doar decât cel din Bulgaria. Investiţiile şi consumul au încetinit, iar seceta severă a lovit pro­duc­ţia agricolă.

    Nici Cehia, cea mai matură economie din regiune, n-a scăpat de recesiune în con­di­ţiile în care consu­mul a încetinit, printre altele sub impactul creş­te­rii puternice a facturilor la ener­gie, preţul plătit pentru dimi­nuarea dependenţei de gazele naturale ruseşti.

    Prognoza economică de iar­nă a Comisiei Europene, re­cent publicată, arată că economia României a crescut cu 1% în ultimele trei luni ale anului trecut, în raport cu trimestrul anterior, în timp ce PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,3%. Acelaşi ritm de scădere l-a avut şi economia Cehiei. Bulga­ria a urcat cu 0,7%. CE nu a avut disponibile date pentru Polonia. Dar a­van­sul de 1% din trimestrul trei arată ca eco­nomia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, a reuşit să evite deocamdată recesiunea (două trimestre consecutive de scădere a PIB), deşi anul trecut se vorbea de iminenţa acesteia. Ce va fi în continuare? Deşi incerti­tudinile economice create de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, de politicile Chinei de stopare a pandemiei de Covid-19, de penurii şi de secetă fac ca modelele pentru proiecţii pe termen lung să fie depăşite, cele pe termen scurt pot fi mai credibile.

    Lanţurile de aprovizionare se reaşează, e­conomiile şi afacerile se reechilibrează, iar in­stituţiile de prognoză au avut timp să-şi reca­libreze algoritmii. Estimările Comisiei Euro­pene arată o încetinire drastică a creşterii eco­nomice în Europa de Est şi în toată Uniunea în primele trei luni ale acestui an, după care urmează o accelerare modestă. 

    PIB-urile României, Ungariei şi Bulgariei vor creşte cu 0,2% în primul trimestru. Cehia va stagna, ceea ce ar reprezenta o îmbună­tă­ţi­re faţă de evoluţiile din trimestrele anterioare. În restul UE, Germania este aşteptată să intre într-o recesiune uşoară, cu o adâncime ma­ximă de minus 0,2%. Dintre economiile mari, doar Austria va avea aceeaşi soartă. Italia se va opri din scădere undeva la limita recesiunii, Spania va încetini până la o creştere margi­nală, iar Franţa va stagna.

    În privinţa României, Comisia Europeană a remarcat că în primele trei trimestre ale anului trecut economia a crescut sub impulsul formării capitalului fix şi consumului privat pe fondul unei pieţe a muncii puternice şi al creş­terilor salariale. Au ajutat şi măsurile guverna­mentale de atenuare a impactului preţurilor mai mari la energie. În Ungaria, presa atrage atenţia că salariul minim brut lunar pe eco­nomie a ajuns mai mic decât cel din România (578 de euro faţă de 600 de euro, date pentru ianuarie de la Eurostat).

    Aceste rezultate arată că Ungaria are în spatele său doar Bulgaria (cu un salariu minim mai mic de 400 de euro), considerată cea mai săracă economie din UE. În timp ce România are cel mai mare ritm mediu de creştere a salariilor din UE, de peste 14% pe an, pentru Ungaria indicatorul este de sub 6%. Deprecierea continuă a forintului joacă un rol principal în această evoluţie slabă, scrie Budapest Business Journal.

    De asemenea, un studiu al companiei de asigurări Aegon a găsit că majoritatea ungurilor cred că standardele lor de viaţă s-au deteriorat în ultimele şase luni, iar principalul motiv este scumpirea alimentelor. La creşterea preţurilor mâncării o contribuţie masivă o are tot deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe. Datele CE spun că PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 0,4% în ritm trimestrial în al treilea trimestru al anului trecut în condiţiile disipării efectelor pozitive ale stimulentelor fiscale anterioare şi a problemelor cauzate în agricultură de seceta severă. Investiţiile şi consumul au încetinit, în timp ce reaşezarea lanţurilor de aprovionare au condus la revenirea exporturilor. În ultimul trimestru al anului trecut, estimările CE arată o scădere a PIB cauzată de erodarea cererii de către energia scumpă. Polonia, în schimb, a continuat pe calea creşterii economice în pofida vânturilor potrivnice, ajutată de politica fiscală expansivă, de piaţa muncii robustă şi de fluxul mare de refugiaţi din Ucraina. Cu toate acestea, în trimestrul patru creşterea a încetinit semnificativ, în parte din cauza inflaţiei mari şi a scumpirii creditului.

     

  • Obsesia ungurilor: de ce traiul la ei în ţară este mai scump decât afară

    Ungurii compară ori de câte ori au ocazia preţurile de pe plan local cu cele din afară, căutând neîncetat răspunsuri la întrebarea de ce viaţa lor este mai scumpă decât cea din alte ţări, mai bogate.

    Inflaţia a crescut peste tot, însă creşterea preţurilor este diferită de la ţară la ţară, scrie Daily News Hungary.

    Laszlo Mandity, care trăieşte în Germania de 7 ani, câştigă aproxi­ma­tiv 2.000 de euro pe lună. Plăteşte şi chirie, dar spune că chiar şi aşa, în vre­murile actuale de criză, se des­curcă fără a fi nevoit să-şi taie din costuri. Acesta se declară şocat de pre­ţurile alimentelor din Ungaria. Pre­ţul unui salam Pick l-a şocat în­deosebi. În timp ce în Germania acelaşi produs costă 2.254 de forinţi (5,81 euro), în Ungaria preţul aces­tuia este de 5.000 de forinţi (12,88 de euro).

    În luna octombrie a anului trecut, Penzcentrum a scris că în timp ce pre­ţul unui kilogram de Pick Wintersa­lami într-un magazin din Germania era de 6.800 de forinţi (17,25 euro), în Un­garia acesta costa 9.700 de forinţi (24,60 de euro). Diferenţa este uria­şă, mai ales că produsul este fabricat în Ungaria, deci în mod normal ar trebui să coste mai puţin pe plan local, potrivit Hungary Today.

    Şi alte alimente costă mai puţin în Germania comparativ cu Ungaria, notează Daily News Hungary.

    Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că inflaţia alimenta­ră din Germania s-a situat la 20,7%, jumătate faţă de cea din Ungaria.

    Eszter Kazinczi din Bavaria spu­ne că şocant este că poate cumpăra produse alimentare tipic ungureşti la preţuri mai mici în Bavaria decât în Ungaria.

    Kati Bene, care locuieşte în Italia, spune că resimte scumpirile, dar că situaţia nu este la fel de rea în Italia pe cât este în Ungaria. În Italia, de exemplu, unele dintre cele mai ief­tine paste costă echivalentul a 277 de forinţi (0,71 de euro), în timp ce în magazinele din Ungaria acestea cos­tă de două ori pe-atât.

    Zsuzsi munceşte ca asistentă în Scoţia şi subliniază că protecţia socia­lă este mai solidă în această ţară com­parativ cu cea din Ungaria şi că există chiar mai multe oportunităţi de anga­jare acolo decât înainte.

    În Mexic, preţurile alimentelor de bază sunt aproximativ similare cu cele din Ungaria, însă preţurile din res­taurante sunt surprinzător de scăzute.

    Există de asemenea diferenţe sem­nificative între preţurile alimen­telor din Ungaria şi Polonia, cele din Unga­ria fiind, în unele cazuri, cu 30-40% mai mari decât în Polonia. Experţii spun că aceasta se datorează faptului că productivitatea agriculturii ma­ghia­re este mai scăzută decât cea a marilor ţări europene.

    TVA-ul este de asemenea mai ridicat în Ungaria.

    Potrivit lui Balazs Sumegi, expert economic, sunt puţine şanse ca ungurii să plătească mai puţin pe mâncare în acest an. Din nefericire, spune acesta, oamenii va trebui să se obişnuiască cu faptul că preţurile din urmă cu un an nu vor reveni.

    Jozsef Hornyak, analist Portfolio, arată că ungurii cheltuie o proporţie de două ori mai mare din venituri pe alimente comparativ cu locuitorii din ţările vest-europene dezvoltate.