BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Obligaţiunile verzi ale BCR, în valoare de 702 mil. lei, au intrat în sistemul Bursei de Valori Bucureşti

    Bondurile verzi ale BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România, au intrat astăzi în sistemul Bursei de Valori Bucureşti sub simbolul BCR27A, conform BVB.

    Emisiunea are o valoare de 702 milioane de lei, finanţarea fiind senior nepreferenţială, adică pentru care nu există istoric de tranzacţionare, şi eligibilă cu privire la cerinţele minime de fonduri şi datorii (MREL). Obligaţiunile ajung la maturitate în 2027.

    Este a doua emisiune de bonduri verzi a BCR după cea din toamna anului trecut, prin care au fost atraşi 500 de milioane de lei la o dobândă anuală de 5%.

    Banca avea deja listate obligaţiuni de circa 3 miliarde de lei la Bursă. Cea mai recentă finanţare a instituţiei bancare la BVB a fost în aprilie 2022, când a listat bonduri de 351,5 mil. lei pe 5 ani la 6,76% pe an.

     

  • Ce aşteptări au analiştii cu privire la rezultatele UiPath din primul trimestru. Compania va publica raportul după finalul sesiunii de tranzacţionare de astăzi

    UiPath, primul startup de IT pornit din România care a ajuns pe Wall Street, este aşteptat să raporteze venituri de 226 de milioane de dolari la T1/2022, reprezentând o creştere de 21,4% faţă de trimestrul similar al anului precedent, conform furnizorului de date Zacks Consensus Estimate, citat de Yahoo Finance.

    Compania argumentează că produsele UiPath din gama de vârf ar fi beneficiat de pe urma extinderii bazei de clienţi, efectelor acordurilor multianuale şi rezilienţei diviziilor de abonamente, roboţi software şi cloud. UiPath va raporta rezultatele din primul trimestru al anului fiscal 2023 după închiderea şedinţei de tranzacţionare de astăzi, 1 iunie, adică după 23:00, ora României.

    Zacks Consensus Estimate spune, de asemenea, că nivelul mai mare de cheltuieli şi-ar putea spune cuvântul asupra balanţei UiPath.

    Acţiunile UiPath s-au depreciat anul acesta cu 61%, fiind pe minus cu 77% de la listarea realizată anul trecut în New York. Capitalizarea companiei atinge 9,3 miliarde de dolari.

     

  • Profil de investitor. Şcoala japoneză pe bursa românească: cum faci sutele de euro să devină milioane când priveşti inflaţia ca pe un vânt în pânze

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, îşi expun strategiile şi convingerile pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Absolventă de Fizică Nucleară şi pasionată de sporturi de anduranţă, Carmen Bobu a învăţat să tranzacţioneze pe bursa din Tokyo şi s-a întors acasă, în România, să facă acelaşi lucru. De la economii de ordinul sutelor de euro pe care le-a investit la bursă în anii 2000, astăzi vorbeşte de milioane de euro în acţiuni româneşti. Care a fost reţeta ei?

    „Am avut ocazia să merg în Japonia în 1999 şi am locuit acolo timp de 18 ani. Când am ajuns, nu ştiam absolut nimic despre piaţa de capital, dar toată lumea era educată financiar şi ancorată la piaţă şi aşa am ajuns s-o descopăr şi eu. Bursa de la Tokyo funcţionează de la ora 09:00 până la ora 15:00, iar la închiderea şedinţei toată lumea stătea aproape hipnotizată şi urmărea cotaţiile. Am fost uimită, nu ştiam de această lume”, povesteşte Carmen Bobu, de profesie inginer fizician, dar şi cu alte valenţe.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Carmen Bobu

    VÂRSTĂ: 47 de ani

    PROFESIE: inginer fizician

    OCUPAŢIE: investitor full-time

    În vârstă de 47 de ani, a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, secţia Inginerie Nucleară. La un an de la absolvire a ajuns în Japonia, dar nu pentru fizica nucleară, ci pentru electronică. S-a angajat la Panasonic pe un post de asistent tehnic de calitate, unde a stat până în 2007. În paralel, a început să deprindă noile obiceiuri din ţara adoptivă.

    „La 24 de ani aproape că nu aveam bani economisiţi. Am absolvit o facultate de stat, familia mea nu a fost bogată, aveam câteva sute de dolari pe care i-am investit la început. Am avut şansa să învăţ despre piaţa de capital la o vârstă foarte fragedă, 25 de ani însemna foarte repede atunci faţă de acum. Pe piaţa din Japonia aveam programe demonstrative, puteam face şi simulare cu bani virtuali, la noi erau inexistente. Am considerat însă că impactul ar fi mult mai mare dacă intru cu bani fizici. Asta era tot ce voiam să fac”, mărturiseşte ea.

    Carmen Bobu a început astfel un proces complex de autoeducare financiară, iar în 2000 a făcut primele investiţii pe Bursa de la Tokyo, cu câteva sute de dolari. Au urmat mai multe cursuri specifice pieţei de capital, chiar şi la New York, un curs de brokeraj, apoi un MBA de trei luni la o universitate din Tokyo. De la Panasonic a plecat la o companie de investiţii financiare pe pieţele din România şi Bulgaria care i-a schimbat perspectiva legată de investiţii.

    „În România, la fel, am început cu câteva sute de euro. În 2004 am intrat pe Bursa de la Bucureşti, prin Vanguard. Mama mea m-a ajutat să fac investiţii aici, nu erau ordine electronice, la orice fel de ordin era nevoie de semnătură fizică, aşa că i-am făcut ei împuternicire. Acum investesc prin TradeVille”, adaugă Carmen Bobu.

    În cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi din vara anului 2020, Carmen Bobu spunea că atunci când a început să tranzacţioneze, piaţa din România era aproape nefuncţională. „Nu aveai emitenţi unde să-ţi poţi muta banii, erau SIF-urile şi câteva blue chip-uri. Atunci mergeai la broker să îţi deschizi un cont de tranzacţionare.”

    Dacă în România cultura investiţiilor la bursă nu este atât de înrădăcinată în rândul populaţiei, iar bursa locală a fost promovată recent la statutul de piaţă emergentă secundară de către furnizorul global de indici FTSE Rusell, în Japonia piaţa de capital este aproape un mod de viaţă. Dacă la noi găsim case de pariuri la tot pasul, la ei sunt răspândite mai mult societăţile de brokeraj.

    „În anii 2000, în Japonia nu se uita nimeni la cotaţii pe mobil, erau afişate afară, la posturile de televiziune, în toate gările şi la toate casele de brokeraj, care erau aproape omniprezente. Eram hipnotizată, nu înţelegeam de ce pentru câteva momente toată lumea se oprea în loc. Unii se bucurau, alţii nu”, spune investitoarea.

    În Japonia, Carmen a locuit în municipiul Shirakawa, prefectura Fukushima, aproape de locul unde în 2011 a avut loc accidentul nuclear la centrala atomică în urma unui cutremur şi a tsunamiului care l-a urmat. Totuşi, a decis să rămână şi în 2012 a reuşit să obţină cetăţenie japoneză.

    Mai târziu, în 2015-2016, a urmat un master în Finanţe-Bănci la Academia de Studii Economice din Bucureşti, iar în 2017 s-a întors în ţara natală. Acela a fost şi momentul în care a luat decizia să investescă doar pe Bursa de la Bucureşti, dar şi anul în care a devenit persoană juridică în România.

    „Din 2017 sunt şi investitor profesional în piaţă. Sunt cetăţean japonez şi nu am voie să stau în România fără activitate economică. Mi-am deschis acest SRL şi administrez banii familiei şi ai prietenilor foarte apropiaţi. Ocupându-mă de această firmă, fac cumva ce făceam în Japonia. Am avut şi acolo o companie care plasa investiţii şi pe piaţa românească”, spune ea.

    Pentru Carmen Bobu, studiul a continuat şi în România. În 2018 a obţinut autorizaţie de brokeraj, pentru că nu înţelegea foarte multe din ce se întâmplă în domeniul intermedierilor bursiere.

    „Întorcându-mă în România şi fiind investitoare pe piaţa de capital de aici, am încercat să iau pulsul şi să înţeleg cum funcţionează mentalitatea unui broker local, pentru că diferă foarte mult de cea a unui broker din Japonia – nu ca să profesez, ci pentru a înţelege şi mai mult piaţa locală”, afirmă ea.

    Carmen Bobu spune că nu foloseşte atestatul de broker, dar, în general, cursurile au ajutat-o foarte mult în activitatea investiţională.

    „Este o continuă educaţie, ca să fiu în permanenţă la curent cu tot ce este nou pe piaţa pe care activez. Cum oricare şofer care vrea să şofeze trebuie să meargă la o şcoală de şoferi, şi un investitor trebuie să obţină o minimă cultură generală a pieţei de capital, să înţeleagă termenii specifici. Cred că este nevoie neapărat de un ABC al pieţei de capital”, continuă investitoarea.

    Astăzi Carmen Bobu este investitoare full-time. Nu îi place să speculeze, ci investeşte pe termen mediu şi lung. Se mai întâmplă şi să tranzacţioneze zilnic atunci când are bani disponibili în portofoliu şi volatilitatea este mare, dar nu riscă foarte mult şi nu-i place să fie caracterizată ca investitor speculator.

    Prin firma care gestionează economiile familiei şi ale apropiaţilor are deţineri de aproape 4 milioane de euro la Bursa de Valori Bucureşti, în timp ce valoarea propriului ei portofoliu se ridică la circa 1 milion de euro şi este format din Fondul Proprietatea în proporţie de 40%, în timp ce TeraPlast Bistriţa şi Transilvania Broker de Asigurare au fiecare o pondere de 10%, iar 40% reprezintă rezervă de cash.

     

    „Dacă la Bursa de Valori Bucureşti se va lista Hidroelectrica, eu cred foarte mult în Fondul Proprietatea. Indiferent de condiţiile de piaţă, FP va ieşi în câştig dacă va lista pachetul deţinut”, spune ea.

    În trecut, a investit şi în alte societăţi listate la Bucureşti, mai ales dintre cele nou intrate în ringul bursier, care în 2021 i-au oferit randamente neaşteptat de mari. Spune că a participat la aproape toate plasamentele private de acţiuni derulate de brokerii români, fiind o mare susţinătoare a companiilor antreprenoriale româneşti, iar anul acesta aşteaptă alte finanţări.

    „În 2021 am avut un randament mediu pe dividende de circa 8%, puţin mai mic faţă de anii precedenţi, când randamentele erau de 10%-12%, dar foarte mulţumitor. Cred că randamentul acţiunilor a fost între 20% şi 25%. Este neoficial, pentru că nu am marcat la piaţă, am rămas investită. Acum a mai scăzut valoarea deţinerilor, faţă de august 2020 nu mai sunt aceleaşi creşteri sau aceleaşi cifre în portofoliu. Am banii pregătiţi pentru plasamentul privat de la RodBun. Încă sunt cu ochii pe investiţii, nu m-am retras din piaţă”.

    Vânt din pupă, investitori!

    „Japonezii pe care-i vedeam că merg în călătorii se mândreau că locuiesc gratuit şi nu puteam înţelege cum. În realitate, creştea preţul acţiunilor şi considerau că tot ce fac este gratuit relativ la disponibilităţi. În acei ani, japonezii lucrau pentru banii lor şi îşi permiteau bucurii chiar din rezultatul financiar al economiilor investite pe Bursă”.

    Astăzi, şi Carmen Bobu se află în poziţia celor pe care acum 21 de ani nu îi înţelegea. După o muncă asiduă, îşi dă răgaz şi pentru micile bucurii ale vieţii. Am cunoscut-o în 2020, chiar în plină pandemie, dar pentru a-i surprinde întreaga poveste în universul investiţiilor, am povestit cu ea în timp ce era într-o expediţie nautică, pe un velier, încercând să traverseze Marea Tireniană din Sicilia spre Napoli.

    „Încerc să navighez cu pânze, să folosesc natura pentru a ajunge într-un punct stabilit. Cum în economie avem inflaţia ca un vânt, care trebuie să fie între 2% şi 3% pentru a naviga bine economic, aşa şi în viaţa nautică vântul reprezintă un fel de inflaţie. Dacă este prea mare, cum avem noi inflaţia acum, se rup velele şi nu este bine, iar fără vânt trebuie să folosim costuri, adică benzină, motorină, pentru a ajunge în locul propus”, spune ea.

    Cum trebuie să fie vântul pe mare? „Şi aici trebuie să fie mediu, adică numai bun de prins în pânze, între 2% şi 3%, ca o inflaţie normală într-o piaţă ideală, evident”, spune amuzată.

    Carmen Bobu face tot timpul paralele între viaţa financiară şi toate hobby-urile pe care le are. Dacă vorbim de hobby-uri, cu siguranţă este o femeie competitivă, energică şi disciplinată. Îi place să-şi seteze obiective şi se simte împlinită când le atinge.

    În Japonia a participat la şapte triatlonuri, sport la care concurenţii participă înotând, mergând cu bicicleta şi apoi alergând şi ale cărui probe au loc fără întrerupere şi sub cronometru. Acesta a devenit sport olimpic în 2000 la Jocurile Olimplice de vară de la Sydney.

    Ce a motivat-o? „În Japonia am înotat în toate lacurile, dorindu-mi să mă perfecţionez şi să ajung la nivelul Ironman. Sunt finisher de Ironman în Australia în 2017. Este un triatlon triplu. Asta a fost medalia mea de încoronare pentru a mă întoarce în România. Am zis că dacă nu pot să termin competiţia, nu mă întorc acasă”, explică investitoarea.

    În timp ce triatlonul conţine trei probe – înot 1,5 kilometri, bicicletă 40 de kilometri şi alergat 10 kilometri – Ironman este un triatlon triplu, adică implică distanţe de 3,8 kilometri la nataţie, 180 de kilometri la ciclism şi 42 de kilometri la alergare. Pentru această competiţie, Carmen s-a antrenat peste şase luni, şase zile pe săptămână. Întoarsă în România cu această reuşită, a schimbat perspectiva, dar nu a renunţat la sport.

    „În România, nivelul triatlonului nu este foarte bine dezvoltat. În 2017 noi eram la a 10-a ediţie, în timp ce Japonia era la a 75-a. Ei de peste 75 de ani practică acest sport, astfel că infrastructura şi nivelul competitorilor sunt altele. În România am vrut în schimb să încerc ceva nou şi m-am apucat de navigaţie cu vele. La noi, nivelul acestui sport este de talie internaţională. Am întâlnit oameni deosebiţi în această lume”, adaugă investitoarea.

    O altă paralelă pe care Carmen Bobu îl face între latura sportivă şi cea financiară este legat de disciplină şi educaţie, fără de care nu putem reuşi în niciunul dintre cazuri. Cum în viaţa financiară ne impunem ţinte, şi în lumea sportivă vorbim de atingerea unor ţinte, spune ea.

    „În ambele câmpuri îţi pui un target de atins şi este o fericire când îţi atingi ţinta şi în termenul de timp propus. Pe plan sportiv, orizontul de timp este mult mai scurt, în timp ce pe plan financiar este mediu sau lung, dar ambele părţi sunt caracterizate de disciplină, de efort şi de educaţie. Fără educaţie şi fără ancorare la realitatea pieţei de capital, nu poţi reuşi. Nu faci investiţii după ureche. Trebuie să-ţi acorzi mereu timpul să înţelegi, să aplici şi să controlezi riscul tocmai prin această educaţie permanentă”, explică investitoarea.

    Carmen Bobu consideră că momentul potrivit pentru a investi este oricând, indiferent dacă piaţa este în creştere sau în scădere. „Nu investeşti o singură dată şi ai terminat cu investiţiile, ci mereu. Acumulezi în timp şi vei avea la un moment dat un preţ mediu, indiferent de valoarea primei achiziţii.”

    De pe piaţa secundară AeRO de la BVB a ieşit în ultima perioadă şi spune că în situaţii de criză precum cea care se întrevede la orizont companiile mici nu au puterea să reziste cum ar rezista o companie mare.

    „O barcă mare cu vele are puterea să reziste mai bine într-o furtună decât o bărcuţă mică pe care inflaţia o suflă de colo-colo. M-aş orienta pe companii mai vechi în piaţă, care au avut profit şi dividende predictibile în ultimii, să spun, 10-15 ani. Istoricul pe ultimii ani este neconcludent, au fost situaţii excepţionale, m-aş uita la companii ca la sportivi care au livrat mereu performanţă”, conchide Carmen Bobu.

    Dicţionarul investitorului:

    1.Œ Randamentul dividendelor este un indicator financiar care face parte din câmpul analizei fundamentale şi reprezintă câştigul procentual al unui investitor din dividendele repartizate din profiturile unei companii. Se calculează ca raport dintre dividendul brut pe acţiune, adică suma dividendelor împărţită la numărul de acţiuni ale companiei, şi preţul de tranzacţionare al acţiunii respective. Pentru a stabili cât de atractiv este un dividend, randamentul lui poate fi comparat cu randamentele aduse de depozitele bancare, cu nivelul dobânzilor şi al randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, dar şi cu randamentele dividendelor altor companii.

    2. Volatilitatea este un termen care se referă la gradul de incertitudine, riscul sau fluctuaţiile de preţ ale unui instrument financiar într-o anumită perioadă de timp. Unele active sau pieţe sunt mai volatile decât altele. În astfel de perioade, preţurile tind să se schimbe foarte dinamic şi pe termen scurt, ca urmare a unor crize, ştiri macroeconomice, evenimente neaşteptate sau politice. Ca exemplu, pandemia şi războiul din Ucraina, au adus perioade de volatilitate pe bursele globale. Cel mai bun mod de a măsura volatilitatea pieţei este prin indicele VIX, calculat cu preţul opţiunilor financiare de pe indicele S&P 500 din Statele Unite. Mai este denumit şi „indicele fricii“.

  • Modalitatea la îndemâna oricui cu care o tânără din România a reuşit să devină milionară. Ea a vrut doar să mai facă niste bani pe lângă salariu

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Din domeniul comunicării vine Ioana Rusu, care investeşte la bursa de la Bucureşti de la listarea Romgaz din 2013.

    Data de 12 noiembrie 2013 a rămas în istoria Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a României ca ziua în care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu, în contextul în care intra la tranzacţionare producătorul de gaze naturale Romgaz la o evaluare de 3 miliarde de euro. Oferta Publică Iniţială (IPO) de acţiuni a Romgaz a determinat investitori noi să intre în piaţă, iar printre ei s-a numărat şi Ioana Rusu.

    „Am început să investesc în noiembrie 2013, după listarea Romgaz, pentru că voiam o sursă de venit alternativă, nu voiam să depind toată viaţa de salariu sau de angajator şi nici nu aveam o idee pentru o afacere proprie. Am început cu 4.500 de lei, iar primele achiziţii au fost 100 de acţiuni Romgaz şi 100 de acţiuni OMV Petrom”, spune Ioana.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Ioana Rusu

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: specialist în comunicare

    OCUPAŢIE: specialist relaţii publice (PR)

    INVESTEŞTE: part-time, cu obiectivul de a deveni o activitate full-time

    O premieră în istoria privatizărilor din România a fost şi faptul că oferta Romgaz, şi mai apoi listarea, s-au derulat concomitent pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pe cea de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite certificate de depozit globale (GDR-uri).

    Pe acest model au mers ulterior şi Fondul Proprietatea şi OMV Petrom. Ioana Rusu spune că spre deosebire de momentul 2013, când a petrecut cam o oră la sediul brokerului pentru a-şi deschide cont de tranzacţionare, astăzi lucrurile stau diferit, bursa având un alt nivel de accesibilitate.

    „Singura chestiune mai birocratică a fost în 2013, când mi-am deschis primul cont de tranzacţionare şi am completat circa 30 de foi. În prezent, am cont la trei brokeri şi nu văd dificultăţi de acest gen, pe celelalte două le-am deschis online în câteva minute şi m-am acomodat uşor cu platformele de tranzacţionare”, spune ea.

    În vârstă de 33 de ani, Ioana este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea jurnalism şi a unui master în Teorii ale Comunicării, iar de 10 ani lucrează la o companie de relaţii publice. Investeşte part-time, dar planul încă de la început a fost ca aceasta să devină o activitate full-time.

    „Investiţiile au devenit parte din activitatea de zi cu zi. Nu tranzacţionez foarte des, cumpăr şi vând de câteva ori pe an. Aloc mai mult timp analizelor, mă uit pe grafice, îmi stabilesc ţinte de preţ la companiile pe care le consider potrivite pentru mine. Dimineaţa verific cum au închis pieţele americane, pieţele din Asia, cum sunt indicii futures”, continuă investitoarea.

    Ioana Rusu, investitor:„Am încheiat anul 2021 cu un randament de peste 100%, dar asta datorită contextului de piaţă, nu mă aştept ca în viitor să mai am astfel de randamente la final de an. Cel mai mare câştig l-am avut pe acţiunile MedLife şi TeraPlast”.

    În prezent, Ioana are acţiuni la doi emitenţi listaţi pe piaţa AeRO şi unul pe piaţa principală. Cea mai mare pondere în portofoliu, respectiv 89%, o are compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations, unde tatăl său este director financiar şi unul dintre cei doi acţionari majoritari. SafeTech s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei locale la finele lunii ianuarie 2021.

    „Am participat la plasamentele SafeTech, atât în octombrie 2020, cât şi in ianuarie 2022, pentru că tatăl meu este unul dintre acţionarii majoritari şi am vrut să contribui şi eu la povestea de creştere a companiei”, explică Ioana.

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi conglomeratul agroalimentar Norofert sunt următoarele cele mai mari deţineri, fiecare cu o pondere de 1% în portofoliu. A cumpărat acţiuni la cele două companii după ce a lichidat deţinerile la Banca Transilvania la finele anului trecut şi la producătorul de vinuri Purcari în ianuarie 2022.

    „Situaţia din pieţe este destul de incertă, o situaţie cu care eu ca investitor nu m-am confruntat până acum. Mă refer la inflaţia foarte ridicată, peste care a mai venit şi conflictul din Ucraina. Mă aştept să mai vedem scăderi pe burse, anul acesta îl văd mai mult de acumulare, iar roadele investiţiilor probabil vor apărea anul viitor”, afirmă investitoarea.

    Din acest motiv, 9% din portofoliul ei reprezintă cash disponibil pentru oportunităţi. Spune însă că în acest moment nu ar investi în titluri de stat şi obligaţiuni, date fiind randamentele sub inflaţie.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Profil de investitor: De la o strategie activă la una pasivă. Sau cum să-ţi baţi mai puţin capul cu bursa

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin. Din domeniul ingineriei software vine Mihnea Călugăru, care investeşte la bursă din clasa a 10-a.

    „Prima mea interacţiune cu universul investiţional a avut loc pe când eram clasa a 10-a. Îmi doream mai mulţi bani de buzunar, dar ştiam că nu mă pot angaja pentru că timpul nu mi-ar permite, prioritară fiind absolvirea unui liceu care mi-ar permite să fiu admis la facultatea visată”, povesteşte Mihnea-Ionuţ Călugăru, astăzi inginer software în vârstă de 24 de ani.

    Mihnea s-a întrebat automat cum poate face bani în paralel cu studiile şi într-un mod mai mult sau mai puţin pasiv, similar cu modul în care proprietarii de imobile colectează chiriile, spune el.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Mihnea-Ionuţ Călugăru

    VÂRSTĂ: 24 de ani

    PROFESIE/ OCUPAŢIE: inginer software

    INVESTEŞTE: part-time, din pasiune

    „Coroborând dramul de economie învăţat în liceu cu media TV care flutura cu mare frecvenţă discursurile politicienilor ce presărau pe alocuri eterna «nevoie de investiţii», am ajuns la concluzia că acesta este răspunsul pe care îl caut şi eu: investiţii. Sau cum banii plasaţi inteligent se pot înmulţi”, adaugă Mihnea.

    Odată ce şi-a aflat scopul, a rămas să mai descopere mijlocul prin care îşi poate înmulţi economiile, aşa că a început căutările. Google l-a aruncat în braţele primului broker care stăpânea mai bine „nemiloasele legi ale SEO-ului”, un proces de optimizare pentru site-uri care are drept scop creşterea vizibilităţii lor în rezultatele motoarelor de căutare.

    „Am mers direct la secţiunea Educaţie a respectivului broker pentru că nu am fost niciodată genul care îşi încredinţează orbeşte capitalul vreunui mecanism multiplicator pe care nu îl înţelege încă. Privind înapoi la momentul acela, consider că atunci am căzut prima dată pradă uşoară idealizărilor hollywoodiene ale unor procese. Mai exact, Hollywood ne-a învăţat că investiţiile şi pieţele sunt doar despre oameni îmbrăcaţi la costume ce au în faţă calculatoare pe ale căror 2-3 monitoare se înghesuie grafice pline de lumânări japoneze şi linii de toate culorile ce se intersectează în toate modurile şi combinaţiile posibile şi din care se pot deriva alte linii şi alte valori la rândul lor”,continuă el.

    Ei bine, asta se arăta şi în tot cuprinsul cursului brokerului, aşa că a început să-l citească. La finalul cursului, Mihnea a ajuns să înţeleagă principiile analizei tehnice şi aplicabilitatea acesteia în piaţa valutară. A învăţat despre tipare şi şansele ca acestea să se repete în viitor dacă au avut loc frecvent în trecut şi despre ce înseamnă anumite exprimări.Având deja o bază educativă şi un cont demo de tranzacţionare, a urmat pasul firesc, investiţiile cu bani reali.

    În 2014 a început să investească la Bursa din Statele Unite, iar în 2016 a intrat pe băncile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. În timp, preferinţele în materie de investiţii i s-au schimbat.

    „Am învăţat cu greu, am învăţat pe banii mei, adică am şi câştigat, am şi pierdut bani de când am început să investesc în clasa a 10-a. Până în primul-al doilea an de facultate am avut în fundal obiectivul de a deveni cu adevărat cunoscător şi investitor în piaţă. Totuşi, erau nişte lucruri care mă opreau. Simţeam că este nevoie de mult prea multă atenţie dedicată analizei tehnice pentru un randament decent”, mărturiseşte inginerul.

    Cu toate precauţiile şi optimizările tehnice posibile luate, dinamismul presupus de analiza tehnică îl chema lângă monitor non-stop, lucru dificil pentru Mihnea, care punea pe primul loc studiile la acel moment. Şi mai era ceva.

    „În funcţie de clasa de active ce se tranzacţiona pe pieţe, cea de capital în special, simţeam că analiza tehnică poate justifica mai mult sau mai puţin deciziile de intrare sau de ieşire din poziţii. Înţelegeam plusvaloarea adusă şi asocierea cauză-efect arătată de anumiţi indicatori, dar identificasem factori fundamentali ce influenţau direct cotaţia, lucru faţă de care analiza tehnică era agnostică”, spune el.

    Acela a fost momentul în care a ales să aprofundeze şi principiile analizei fundamentale. A căutat o piaţă unde să-şi poată baza deciziile investiţionale pe informaţii care vin cât mai direct din obiectul real pe care îl reprezintă activul – în cazul pieţei de capital, modul de desfăşurare al companiei ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate.

    Din zona analizei tehnice, a hotărât să ia cu el în această călătorie ce a considerat foarte util şi a început să citească şi să interpreteze rapoartele financiare ale companiilor, de unde de obicei îşi ia datele brute.

    Între timp, în 2018 a finalizat studiile. Investiţiile au continuat în timpul facultăţii, dar şi ulterior, în câmpul muncii. Astăzi Mihnea Călugăru este inginer software şi a ajutat, proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, la creşterea a două businessuri din piaţa locală.

    La Confidas.ro, platformă online care oferă date de business despre companiile din România, a lucrat alături de Eduard Burghelia şi George Farauanu încă de la înfiinţarea din 2018. La Cornerstone Technologies lucrează tot din 2018, iar ulterior a preluat un rol de manager aici odată cu desprinderea unei părţi din echipă în Softbinator Technologies (simbol bursier CODE), companie al cărei CEO, Daniel Ilinca, a adus-o la Bursa de la Bucureşti aproximativ un an mai târziu.

    De altfel, Mihnea spune că este studios de mic. În liceu s-a calificat la olimpiadele de chimie şi biologie, iar la biologie a luat premiul I la nivel judeţean. A obţinut şi o diplomă de competenţe antreprenoriale, iar platforma Investopedia, cea mai mare sursă de informaţii financiare din lume, o ţine deschisă non-stop. Ce a învăţat în tot acest timp?

    „O regulă demnă de subliniat în mod insistent este aceea că participanţii la piaţă sunt cei care stabilesc preţul activelor. Modul în care o fac poate foarte bine să nu ţină cont de fundamentele business-ului. Mai mult, impresia mea este că pe termen scurt piaţa acţionează mai degrabă emoţional, speculativ, decât fundamental. Dar am mai învăţat o regulă, una poate chiar mai preţioasă. Făcând un pas în spate, un zoom-out temporal, pe termen lung preţul acţiunii reflectă fundamentele businessului, întorcându-se mereu la medie din aventurile speculative în care este târât de diverşi jucători”, spune investitorul.

    Descoperirea aceasta a fost de aur, adaugă el, deoarece confirma validitatea stilului pe care îşi dorea să-l îmbrăţişeze, respectiv cât mai multă investiţie, cât mai puţină speculaţie. Totuşi, recunoaşte, rareori profita şi de potenţialele oportunităţi de speculă.

    În perioada de gestiune activă a portofoliului, tranzacţiona companii ca Bank of America (BAC), Moderna (MRNA), Advanced Micro Devices (AMD), Twitter (TWTR), Meta Platforms (FB), Zoom Technologies (ZM) sau Alibaba (BABA). A făcut de asemenea tranzacţii speculative cu Bitcoin şi Ethereum.

    „Entuziasmat fiindcă am reuşit să validez un principiu care mă linişteşte şi îmi permite să investesc mult mai puţin activ decât aş face-o într-o lume haotică în care totul e tehnic şi emoţional, am continuat cercetarea care speram să-mi aducă o strategie câştigătoare. Am vrut, în mod natural, să învăţ să găsesc acţiuni sau obligaţiuni câştigătoare. Am decis să îmi aleg investiţiile dintre companiile cu o defensivă competiţională robustă, cele care se pot dovedi imune la atacul competitorilor din acelaşi sector”, spune Mihnea Călugăru.

    Pentru a le filtra, căuta la ele un anumit set de avantaje, să fie active intangibile (patente, licenţe, branduri), să aibă costuri mici de producţie comparativ cu competitorii direcţi şi altele. Mai apoi, rezultatul căutării trecea printr-o analiză comparativă cu alte companii cu profil similar pentru a valida avantajul remarcat iniţial.

    Aceasta a fost reţeta pe care a încercat să o aplice din 2020 până la începutul anului 2022, „încercat” pentru că uneori a deviat de la plan cu unele investiţii speculative.

    Ajungând cu povestea în prezent, izbucnirea războiului din Ucraina l-a determinat pe Mihnea să-şi lichideze portofoliul şi să aştepte cu o rezervă mare de cash până recent. Deşi îşi propusese să rămână cât se poate de neutru la sentimentul pieţei, ştiri şi evenimente şi să le trateze drept oportunităţi de consolidare, magnitudinea unui eveniment ca războiul şi incertitudinile generate ulterior l-au condus la decizia de a vinde deţinerile. „Neliniştea pieţei a ajuns şi la mine.”

    Mihnea Călugăru se consideră un investitor novice. Spune că perioada în care a avut doar bani disponibili în cont i-a oferit răgazul să reflecteze şi mai mult asupra lumii investiţiilor şi şi-a dat seama că, până şi departe de agitaţia unei strategii pur tehnice, investitul fundamental activ implică la rândul său mult timp petrecut pentru studiu şi cercetare.

    „Pentru a o face cum trebuie, simt că e nevoie de implicare full-time, lucru pe care nu mi-l pot permite la momentul acesta, dar pe care nici nu mi l-aş dori pentru că iubesc cariera mea actuală în inginerie software. Mai mult de atât, după mult studiu, am reuşit să observ ceva ce se ascundea la vedere – costurile intermedierii financiare. Am înţeles mai bine cum funcţionează piaţa şi care sunt actorii participanţi, respectiv cât costă serviciile acelora care intermediază procesul de a investi. Mai exact, am învăţat că trebuie luate în considerare şi comisioanele de brokeraj, cele de administrare sau pentru consultanţi financiari, dacă e cazul, cât şi taxele mai mari pe câştigurile realizate pe termen relativ scurt”, afirmă investitorul.

    Coroborând pierderile ce survin în urma intermedierii financiare cu nevoia de a aloca o felie semnificativă de timp pentru a fi un investitor activ, Mihnea a decis că în momentul de faţă i se potriveşte mai degrabă o strategie pasivă.

    „De ce să caut acul în carul cu fân? Mai bine cumpăr tot carul şi am încredere în economia ţării sau a ţărilor în ale căror companii investesc. Pe termen lung, să baţi piaţa e un joc cu sumă zero. În medie, vei performa similar cu piaţa înainte de comisioane, taxe şi onorarii. După scăderea acestora jocul se transformă într-unul cu sumă sub-zero, negativă. Aşadar, cred că locul unde pot interveni investitorii pentru a-şi maximiza câştigurile este scăderea pe cât posibil a acestor costuri, ceea ce echivalează cu abordarea unei strategii pasive, o strategie care să nu presupună schimbarea febrilă a deţinerilor din portofoliu. Asta este matematica care m-a făcut să iau această decizie”, spune el.

    Investitorul a intrat din nou în piaţă la Bursa de la Bucureşti şi încearcă să cumpere acţiuni lunar şi să folosească metoda Discounted Cash Flow (DCF), care estimează valoarea unei investiţii pe baza fluxurilor de numerar viitoare aşteptate în cazul unei companii. Nu vrea să replice perfect componenta indicelui principal BET al Bursei româneşti şi nici să investească într-un fond tranzacţionabil care replică structura lui, ci în primele companii din indice din punct de vedere al valorii de piaţă.

    Portofoliul la BVB, în ordinea ponderilor, este format din Fondul Proprietatea (21%), Banca Transilvania (19%), OMV Petrom (16%), Romgaz (10%), BRD (10%), Nuclearelectrica (6%), Digi Communications (4%), MedLife (3%), Transgaz (3%), TeraPlast (3%), Electrica (2%), One United Properties (2%) şi Transelectrica (1%).

    „Folosesc serviciile Digi, la curent am contract cu Hidroelectrica (care urmează să se listeze la Bursa de la Bucureşti n.red.), la MedLife am abonamentele de sănătate, am card la BCR, dar Erste este listată la Viena (adusă şi la Bursa locală de TradeVille n.red). Mi-ar plăcea să se listeze Flip.ro, cei care vând telefoane second hand, dar cu garanţie. Anticipez deschiderea românească la surse alternative de finanţare ale afacerilor. Capitalismul în România este foarte tânăr şi piaţa este emergentă. Consider că mai există destul loc de capitalizare”, este sentimentul de investitor al lui Mihnea Călugăru.

    Dicţionarul investitorului:

    ►Œ Analiza tehnică este o abordare obiectivă prin care se urmăreşte prognozarea cotaţiilor viitoare ale acţiunilor, valutelor sau mărfurilor şi care se concentrează în principal pe preţuri, tendinţe şi modele. Metoda se rezumă în principiu la studierea istoricului graficului, fără a lua în considerare date, ştiri sau zvonuri despre companie. În analiza tehnică se folosesc programe dezvoltate special pentru acest lucru, iar reprezentarea se face prin trei tipuri de grafice – tip linie, tip bară şi tip lumânare.

    ► Analiza fundamentală constă în selectarea acţiunilor pe baza situaţiilor financiare ale companiei, domeniul în care activează sau situarea preţului în raport cu diferite repere ce ţin de companie şi de piaţă. Spre deosebire de cei care fac analiză tehnică, analiştii fundamentali iau în considerare toate datele disponibile referitoare la un instrument financiar sau la piaţă pentru a-i ajuta în determinarea valorii relative. Apoi caută diferenţele dintre preţul de piaţă curent şi propriile lor estimări pentru a identifica oportunităţile de investiţii.

    ►Ž Lumânările japoneze (candlesticks) sunt un tip de grafic de preţ folosit în analiza tehnică care indică preţurile maxim, minim, de închidere şi de deschidere ale unui activ pe o anumită perioadă de timp viitoare. Termenul provine din cultura japoneză, unde comercianţii şi traderii de orez foloseau beţe pentru a urmări preţurile pieţei, iar graficul lumânărilor japoneze este folosit astăzi de traderi pentru a căuta modele de comportament al cotaţiei. Cel mai mult sunt utilizate de către traderii din piaţa ForEx şi de cei din pieţele de acţiuni.

  • Bitcoin, la cel mai scăzut nivel din ianuarie, în ton cu prăbuşirea pieţelor bursiere

    Bitcoin a ajuns, luni, la cel mai scăzut nivel din ianuarie, în condiţiile în care pieţele bursiere în scădere au continuat să afecteze criptomonedele, care se tranzacţionează în prezent în linie cu aşa-numitele active mai riscante, cum ar fi acţiunile tehnologice, scrie Reuters.

    Bitcoin a coborât până la 33.266 dolari în tranzacţiile de luni dimineaţă, testând minimul din ianuarie, de 32.951 dolari. O scădere sub acest nivel ar fi cel mai scăzut nivel din iulie anul trecut.

    Apoi s-a stabilizat pentru a se tranzacţiona în jurul valorii de 33.500 dolari, în scădere cu 1,4%.

    „Cred că tot ceea ce ţine de criptomonede este încă clasificat ca activ de risc şi, similar cu ceea ce am văzut cu Nasdaq, majoritatea criptomonedelor sunt lovite”, a declarat Matt Dibb, COO al platformei de criptomonede Stack Funds din Singapore

    Indicele Nasdaq (.IXIC), puternic în sectorul tehnologic, a scăzut cu 1,5% săptămâna trecută şi a pierdut 22% de la începutul anului până în prezent, afectat de perspectiva unei inflaţii persistente care să forţeze Rezerva Federală a SUA să majoreze ratele, în ciuda încetinirii creşterii economice. Contractele futures ale Nasdaq au scăzut cu încă 0,8% în tranzacţiile din Asia, luni dimineaţă. MKTS-GLOB

    Dibb a declarat că alţi factori care au contribuit la declinul din weekend – bitcoin a închis vineri în jurul valorii de 36.000 de dolari – au fost lichiditatea scăzută a pieţei criptografice în weekend, dar şi temerile de scurtă durată că moneda stabilă algoritmică numită Terra USD (UST) şi-ar putea pierde legătura cu dolarul.

    Stablecoins sunt jetoane digitale ancorate la alte active tradiţionale, adesea la dolarul american.

    UST este urmărită îndeaproape de comunitatea criptografică atât datorită modului inedit în care îşi menţine nivelul de ancorare la dolar de 1:1, cât şi datorită faptului că fondatorii săi au stabilit planuri de constituire a unei rezerve de bitcoin în valoare de 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda stabilă, ceea ce înseamnă că volatilitatea UST ar putea să se răsfrângă asupra pieţelor de bitcoin.

    Ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, care stă la baza reţelei ethereum, a coborât luni până la 2.421 de dolari, cel mai scăzut nivel de la sfârşitul lunii februarie.

  • Profil de investitor: Cum arată drumul de la investitor la broker

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „profil de investitor“ găzduită de Business Magazin. Respondentul acestei săptămâni este mai mereu în piaţă din postura de broker, dar şi din cea de investitor.

    „Eram plecat în Statele Unite când am început să investesc. Când am plecat din ţară nu ştiam aproape nimic despre bursă. În State unul dintre patronii cu care am lucrat fugea tot timpul în birou şi urmărea cotaţiile. Nu înţelegeam ce face, dar m-am prins repede, investea. Cumpăra în principal McDonald’s, cunoştea compania destul de bine”, povesteşte Sandu Gabriel Pintea, investitor şi, ulterior, broker pe bursă.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Sandu Gabriel Pintea

    VÂRSTĂ: 40 de ani

    PROFESIE: economist, administraţie publică

    OCUPAŢIE: broker, investitor

    INVESTEŞTE: full-time

    După un timp petrecut în SUA, Gabriel a trimis bani în România şi a rugat-o pe mama sa să-i deschidă un cont de tranzacţionare la Bursa de la Bucureşti.

    Era finele anului 2002. Iniţial a cumpărat acţiuni prin Broker Cluj (acum BRK Financial Group, singurul intermediar listat la Bursa locală. La scurt timp, spune el, investiţiile i-au permis să se întoarcă în România).

    „În SUA am făcut unele cursuri. Am plecat ca student tocmai ca să îmi fac capital de lucru. Investiţiile m-au ajutat destul de mult să mă întorc în România. Vedeam că salariile erau destul de mici în 2004 şi faptul că am realizat că se poate face un venit destul de frumos pe bursă, m-a ajutat să iau decizia să mă întorc în ţară”, afirmă Gabriel Pintea.

    La Bursa de Valori Bucureşti, el a intrat cu aproximativ 20.000 de dolari, iar ulterior a mai transferat sume de bani. Prima oară a investit în Banca Transilvania şi în câteva societăţi de pe fosta piaţă Rasdaq, cum ar fi compania de construcţii Cominco Bucureşti, care nu mai este listată, sau producătorul de textile Iasitex Iaşi, unde îşi aminteşte că a făcut un profit destul de bun.

    „Tot timpul poate fi un moment potrivit să îţi deschizi un cont de tranzacţionare şi, foarte important, trebuie să fie alimentat. Acesta este cel mai greu pas, dar odată ce deschizi contul, avantajul mare este că poţi ţine acolo banii cash, nu trebuie să fii investit tot timpul. În acest moment aş recomanda undeva la 30% din valoarea portofoliului investită, pentru că mai sunt foarte multe evenimente în săptămânile şi lunile care urmează. O rezervă mai mare de cash, 60%-70%”, spune Gabriel.

    Când a plecat din România, atât inflaţia, cât şi dobânzile erau pe un trend crescător.

    „La ce educaţie economică aveam din şcoală şi din societate, credeam că dobânzile nu o să dureze la infinit. Credeam cu mintea mea de atunci că este uşor să ai o sumă de bani şi să o muţi de la o bancă la alta în funcţie de care oferă dobânzi mai mari. După am realizat că nu ţine chestia cu dobânzile şi că trebuie să investesc în companii”, mărturiseşte el.

    În vârstă de 40 de ani, Gabriel Pintea a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative şi Facultatea de Ştiinţe Economice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

    „Ştiinţe Politice şi Administrative a fost prima facultate şi ulterior mi-am dat seama că-s mult prea axat pe partea privată, nu pe tipologia de administraţie publică.”

    Avea deja un portofoliu de investiţii când s-a întors în România, iar după câteva luni s-a angajat la BT Securities (actualmente BT Capital Partners), fiind broker full-time. A lucrat aici din 2005 până în 2016, iar ulterior s-a mutat la intermediarul Goldring, agenţia din Cluj.

    „Eu administrez pensiile pe Cluj, am portofoliul meu de clienţi. Este o companie mai dinamică, la bancă erau multe reguli corporatiste şi se schimbau foarte greu lucrurile. Într-o companie privată mai mică se mişcă mult mai repede lucrurile, iar platforma era mai bună. În plus, Goldring a fost prima companie care a început valul acesta de listări pe piaţa AeRO. De fapt, acolo înveţi meserie. Dacă stai numai să execuţi nişte ordine în piaţă, nu e nimic complicat”, adaugă brokerul.

    Astăzi Gabriel Pintea investeşte în opţiuni, mai puţin în ETF-uri, iar de doi ani tranzacţionează acţiuni americane pe platforma Goldring, atât pentru el, cât şi pentru clienţii săi, care au un profil investiţional asemănător. În SUA investeşte speculativ, „pentru că acolo piaţa se mişcă la orice adiere de vânt”, în timp ce la Bursa de la Bucureşti realizează investiţii mai mult pe termen mediu-lung. Portofoliul său a ajuns la câteva sute de mii de euro.

    „În SUA tranzacţionez activ şi speculativ, mai ales în ultimul an, fiindcă suntem destul de axaţi pe domeniul tehnologiei, iar acolo este volatilitatea foarte mare. Am prins nişte cicluri interesante acum în State care în România nu prea le prinzi pentru că nu prea există rotaţia între sectoare – între growth şi value, pe resurse. Au mers foarte bine şi companiile de armament în ultima vreme, în România nu avem genul acesta de reprezentare”, spune el.

    Gabriel a participat la foarte multe plasamente private de acţiuni, aproape toate cele pe care le-a derulat Goldring, dar şi cele ale altor firme de brokeraj. Dintre acestea, menţionează AAGES Târgu-Mureş, iHunt Technology Import-Export, Norofert, unde împreună cu clienţii aveau la un anumit moment circa 7% din acţiuni, Holde Agri Invest, AROBS Transilvania Software şi Chromosome Dynamics, care se listează în următoarea perioadă prin Goldring.

    „Din păcate, au fost şi unele mai proaste, Firebyte Games, GoCab Software sau Air Claim, care nu prea aveau ce căuta pe Bursă. La CLAIM (simbolul bursier n.red.) nu a fost vina intermediarului, ci reaua intenţie a executivilor”, continuă Gabriel Pintea.

    Şi-ar dori să vadă listate la Bursa de la Bucureşti companii precum Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat şi cel mai mare producător de energie la nivel local sau retailerul de bricolaj Dedeman, cel mai mare business antreprenorial de pe piaţa locală.

    „Îmi doresc o triere mult mai bună a companiilor. A fost o secetă foarte mare de companii pe Bursă în urma retragerii foarte multor emitenţi de pe Rasdaq în 2018, care oricum nu erau de calitate, pentru că aveau acţionari majoritari destul de pătaţi şi imprevizibili. Au venit un val foarte mare de societăţi pe Bursă, dar din păcate s-au strecurat şi foarte multe care nu îşi aveau locul. Îmi doresc o selecţie, dar asta se întâmplă natural. Acum şi firmele de brokeraj sunt mult mai atente la firmele care le calcă pragul pentru o listare”, spune Gabriel.

    Investitorul are deţineri pe termen scurt şi deţineri pe termen mediu-lung. Ce urmăreşte la o companie înainte de a lua decizia de investiţie?

    „Pe termen lung speculez oportunităţile din piaţă, spre exemplu am cumpărat Netflix acum după ce au anunţat scăderea numărului de abonaţi pentru prima oară în ultimii 10 ani. Ulterior preţul s-a dus şi mai jos, dar niciodată nu prinzi minimul, ideea este să nu investeşti toată suma alocată pentru acţiunea respectivă printr-o singură tranzacţie şi să poţi cumpăra în etape dacă scade. În cazul companiilor pe care le ţin pe termen lung, cele din România, este important să nu aibă foarte mari datorii şi, în primul rând, creşterea cifrei de afaceri de la an la an. Chiar dacă profitul nu se îmbunătăţeşte, măcar cifra de afaceri să crească. Totuşi, la companiile mature contează şi profitul. În general mă uit la potenţialul de creştere. Nu investesc pentru dividende decât local sau punctual. În State nu se investeşte într-o companie pentru dividende neapărat.”

    Între mai multe conturi

    După câţiva ani de creşteri şi linişte pe pieţele de capital, Gabriel Pintea a experimentat criza din 2008, în perioada când lucra la BT Securities. Spune că era destul de începător, dar a remarcat că nici colegii care erau mai vechi şi cu mai multă experienţă în piaţă nu au putut anticipa scăderile generalizate de pe burse. Practic, la doi ani după ce a început să investească activ, din 2005 până în 2007, a fost un trend de creştere în care toţi participanţii la piaţă erau învăţaţi cu profituri bune an de an.

    „Criza a venit ca un şoc şi nici cei mai experimentaţi din România nu a putut anticipa momentul, nu vedeau scăderi atât de brutale. SIF-urile aveau scăderi de 96%-98%, Banca Transilvania era la minus 95%, deci am rămas cu o experienţă dramatică. Când le spui astăzi investitorilor mai tineri, inclusiv din imobiliare, nu pot să perceapă astfel de scăderi”, spune el.

    Totuşi, continuă el, o astfel de experienţă poate fi un plus şi poate aduce mai multă precauţie şi atenţie. Experienţa unei crize l-a ajutat ulterior în criza acţiunilor de tehnologie.

    „Atunci am observat la colaboratori şi la clienţi care nu au prins scăderi aşa de mari că nu le venea să creadă. Totuşi, multe acţiuni care în 2020 au explodat, acum sunt la un minus de 80%-90% faţă de maxime, inclusiv companii destul de mari, cum este Netflix. Mai sunt şi altele mai mici, de exemplu, o acţiune pe care am prins un trend de creştere de la 6 dolari până la 60 de dolari, iar în acest moment este 4 dolari. Din 2021 deja au început să scadă tehnologiile. Sunt comparabile cu scăderile din 2008, dar doar pe un sector de data aceasta, atunci au scăzut toate sectoarele fără vreo diferenţă.”

    În 2001, Gabriel Pintea a prins atacurile de la 11 septembrie. A trecut prin criza din 2007-2008, iar din 2020 încoace a experimentat efectele unei pandemii, ale cărei reminiscenţe abia se risipesc. Despre criza precedentă s-au spus multe. Cum a fost criza COVID-19 pentru el?

    „Datorită experienţei, criza COVID-19 a fost cea mai profitabilă perioadă din activitatea mea de până acum, asta şi datorită faptului că scăderile s-au produs foarte rapid şi brutal. Într-o lună, o lună şi jumătate s-a produs toată scăderea. Atât timp cât nu era o problemă fundamentală, economică, am realizat că este ceva temporar şi că o să îşi revină cotaţiile cu aceeaşi viteză cu care au luat-o la vale. Aşa s-a şi întâmplat. A fost o scădere şi o urcare în V. A fost o perioadă foarte bună, plină de oportunităţi”, spune Gabriel.

    Fiind proaspăt intrat pe piaţa din SUA cu sume mai consistente, anumite acţiuni erau ca o poveste frumoasă. La orice ştire sau produs pe care le lansau companiile, acţiunile creşteau a doua zi cu câteva zeci de procente. Pe plan local, acţiunea cu cea mai mare pondere şi cea mai câştigătoare a fost producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (simbol bursier TRP).

    „Randamentul pe 2020 a fost între 50% şi 60%. Pe plan extern am reuşit să fac un randament în jur de 300%, cu acţiuni ca Nio şi Tesla, în special pe cele din sectorul energiei verzi şi mai speculative. La un moment dat nu îmi venea să cred cât pot să mai crească, la nişte multipli exageraţi, dar aşteptam reversul medaliei oricând şi până la urmă s-a întâmplat. Eu am fost destul de protejat de scădere”, spune Gabriel Pintea.

    Sandu Gabriel Pintea, investitor: „Bursa este 60%-70% disciplină, organizare şi soluţionare. Pe bursă trebuie să vezi întotdeauna imaginea de ansamblu. Dacă te axezi doar pe un tip de analiză, fundamentală, tehnică, randamentele nu vor fi niciodată la fel de bune ca cele ale unui investitor obiectiv, care reuşeşte să vadă imaginea de ansamblu.”

    În 2021 a realizat un randament în jur de 38% la Bursa de Valori Bucureşti. „BVB a fost mult mai stabilă şi mai profitabilă în 2021 decât bursele externe. Nu s-au întâmplat scăderi mari în 2021, abia la început de 2022 au început să scadă cele de pe AeRO.”

    Ce le transmite investitorilor începători sau cuiva care să gândeşte să intre în piaţă după toate aceste experienţe?

    „În primul rând, să îşi ia un consultant, un broker sau un prieten care are experienţă pe Bursă. Multe lucruri pot fi învăţate şi din experienţa altora, este păcat să treci prin toate gropile de unul singur. Fiind perioada asta agitată şi plină de informaţii care pot să dea peste cap piaţa de la o zi la alta, cuiva începător i-aş recomanda să aibă un consilier în perioada asta şi să nu intre cu toată suma din portofoliu.”

    Totodată, le recomandă „să înceapă cu piaţa din România cel puţin un an înainte de a se aventura în pieţele externe, să îşi aleagă un broker cu experienţă în care au încredere să le ghideze paşii, să cunoască bine companiile în care investesc, să participe la adunările generale ale acţionarilor pentru a înţelege mai bine compania şi să investească doar în companiile în care acţionarul majoritar este de încredere şi nu are antecedente negative în piaţă.”

    Pentru că înţelege mai bine investiţiile prin prisma prezenţei în piaţă ca investitor şi din perspectiva, Gabriel Pintea spune că „Bursa este 60%-70% disciplină, organizare şi soluţionare. Pe Bursă trebuie să vezi întotdeauna imaginea de ansamblu. Dacă te axezi doar pe un tip de analiză, fundamentală, tehnică, randamentele nu vor fi niciodată la fel de bune ca cele ale unui investitor obiectiv, care reuşeşte să vadă imaginea de ansamblu. Dacă crezi doar într-un instrument de evaluare sau analiză a companiilor, o să te distragă foarte mult şi o să te încăpăţânezi în ceva ce nu o să se întâmple. Trebuie să vezi trendurile şi sectoarele care au potenţial de creştere în perioada următoare, pentru că rotaţia aceasta se întâmplă foarte des în ultima perioadă, chiar şi o dată la câteva luni.”

    Ce consideră esenţial în aceste vremuri? „Flexibilitate, adaptare, obiectivitate, o rezistenţă mică la schimbare şi la ce este nou. Trăim vremuri foarte imprevizibile în care lucrurile şi paradigmele se schimbă atât de repede, încât dacă nu eşti deschis să accepţi noile realităţi, rişti foarte mult să pierzi foarte repede câştigurile obţinute în anumite conjuncturi. În acelaşi timp, dacă cunoşti bine companiile în care investeşti, te ajută să menţii poziţiile în condiţii de volatilitate extremă, aşa cum este caracterizată piaţa investiţiilor din ultimii ani. Nu există un singur indicator care să te ajute să iei decizii profitabile. Trebuie să avem capacitatea de a analiza mai multe lucruri concomitent, de la contextul macroeconomic global la domeniile specifice în care vrem să investim şi, în final, să monitorizăm îndeaproape companiile în care investim.”

    Dicţionarul investitorului:

    1. Simbolul bursier este un grup de caractere, de cele mai multe ori sugestiv (abreviere), sub care poate fi găsită o companie sau alt activ listat pe o bursă, pentru a simplifica tranzacţiile bursiere. De exemplu, simbolul bursier pentru Tesla este TSLA.

    2. Investiţiile/ tranzacţiile speculative au loc în aproape toate domeniile – pieţe valutare, de materii prime, imobiliare, acţiuni, obligaţiuni. Strategia implică exploatarea unor potenţiale marje de profit într-o piaţă existentă sau a anomaliilor din piaţă în scopul de a face profituri rapide. De cele mai multe ori, investiţiile speculative sunt realizate de fondurile cu profil speculativ, denumite şi hedge funds, destinate unui număr limitat de investitori profesionişti sau bogaţi. Fenomenul tranzacţiilor speculative a ajuns în atenţia publică în ultimii ani, în contextul în care vânzările la termen cu acţiuni în lipsă (short) au fost considerate a fi vinovate pentru falimentarea unor companii în momente în care fundamentele lor nu mai sunt atât de stabile sau ancorate în logica pieţei. Acest fenomen a atins un apogeu şi s-a manifestat într-o mişcare socială în timpul pandemiei, odată cu fenomenul „armatei” de investitori de retail care s-a organizat prin intermediul „firului” de discuţie WallStreetBets pe  platforma Reddit.

    3. Scăderea şi revenirea în V a unei pieţe, a economiei sau a unei acţiuni este reflectată grafic printr-o scădere bruscă urmată de o recuperare rapidă şi puternică. Termenul a prins avânt pe agenda publică din România odată cu guvernarea PNL care discuta la începutul pandemiei despre o „revenire economică în V”.

    4. Piaţa Rasdaq (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation) este fosta bursă electronică de valori mobiliare de la Bucureşti, apărută odată cu privatizarea în masă a activelor statului şi adaptată după celebra bursă NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotation) din New York. Apărută în octombrie 1996, Rasdaq a suferit modificări 2002, în sensul delistării a 200 de companii care nu îndeplineau standardele de acces, în contextul în care unele firme au fost forţate să se listeze, iar în decembrie 2005 a fuzionat cu Bursa De Valori Bucureşti. Rasdaq a început să fie defiinţată în 2014, în octombrie şi-a încetat existenţa, după ce locul îi fusese preluat de piaţa AeRO în februarie 2015. Piaţa secundară a bursei locale a prins avânt mai ales în ultimii trei ani, când antreprenorii au înţeles oportunitatea finanţării de la investitori români, iar numărul investitorilor a crescut.

  • Acţiunile americane deschid pe roşu ultima şedinţă de tranzacţionare din luna aprilie: Amazon scade cu 12,5% din cauza rezultatelor trimestriale. Nasdaq, gata să încheie cea mai slabă lună din martie 2020

    Bursele americane au deschis sesiunea de tranzacţionare de vineri în teritoriu negativ, indicele Nasdaq Composite pregătindu-se se încheie cea mai slabă lună din martie 2020, când început selloff-ul generat de Covid-19, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, acţiunile gigantului din e-commerce Amazon coborau cu 12,5% din cauza celui mai recent raport financiar. Compania fondată de Jeff Bezos a suferit prima pierdere trimestrială din 2015 încoace, după ce vânzările au încetinit considerabil în primele trei luni ale anului. Acţiunile societăţii nu au mai avut o dinamică atât de rea din 2014.

    Indicele marilor companii din industria tech se deprecia cu 1,1% la jumătate de oră de la startul şedinţei. Cu tot atât scădea şi S&P 500, iar Dow Jones Industrial Average era pe minus cu 0,4%

    Investitorii din Statele Unite s-au confruntat luna aceasta cu noile decizii de politică monetară ale Rezervei Federale, o inflaţie galopantă, noile cazuri de coronavirus din China şi războiul din Ucraina.

    Nasdaq a înregistrat o scădere de 13%, cea mai proastă performanţă lunară de la începutul pandemiei, conform Google Finance. Dow Jones şi S&P sunt pe minus cu 4%, respectiv 8% în acelaşi interval.

    „Actuala dinamică a pieţei pare pregătită să realizeze tranziţia de la o corecţie lungă şi dureroasă către ceva mult mai alarmant… De exemplu, momentul martie 2020 a provocat declinuri extrem de dure, însă recuperări la fel de rapide. Episodul din zilele noastre pare să impună pierderi de durată investitorilor care s-au îngrămădit în piaţă în timpul raliului din 2021”, consideră Michael Shaoul, preşedinte al administratorului de active Marketfield Asset Management.

    Până acum, circa 80% din companiile prezente în S&P 500 care şi-au anunţat rezultatele financiare din T1 au reuşit să întreacă aşteptările analiştilor. Aproximativ 50% dintre emitenţii incluşi în S&P şi-au publicat rapoartele din primele trei luni ale anului.

     

  • Netflix se prăbuşeşte: Acţiunile celebrei platforme americane pentru filme şi seriale coboară cu 36% la Bursa după ce numărul de clienţi a început sa scadă

    Acţiunile companiei de video streaming Netflix scădeau cu 36% astăzi, la 18:00, ora României, adică la o oră şi jumătate de la începutul şedinţei de tranzacţionare de pe Wall Street Valoarea de piaţă a scăzut astfel cu circa 50 de miliarde de dolari, conform Yahoo Finance.

    De la începutul anului, declinul suferit de acţiuni atinge 62,6%.

    Societatea a fost unul dintre cei mai mari câştigători din timpul pandemiei de coronavirus, beneficiind de măsurile de distanţare socială şi restricţiile de circulaţie aplicate în timpul crizei sanitare.

    Totuşi, odată cu relaxarea regulilor anti-Covid, gigantul american a înregistrat creşteri modeste ale numărului de abonaţi şi a oferit estimări sub prognozele analiştilor, fapt ce s-a reflectat şi în evoluţia pe bursă.

    Mai mult, compania a anunţat ieri prima pierdere de abonaţi din ultimul deceniu.

    În intervalul ianuarie-martie 2022, Netflix a pierdut circa 200.000 de abonaţi pe fondul inflaţiei, războiului din Ucraina şi concurenţei tot mai acerbe din piaţa serviciilor de streaming, spune compania. Printre cei mai mari rivali ai Netflix se numără HBO Max, Disney+, Paramount şi Apple TV+.

    Totodată, societatea ia în considerare lansarea unei versiuni mai ieftine a serviciului care să includă publicitate, după ce, de-a lungul anilor, Netflix a oferit filme şi seriale fără reclame.

    Gigantul estimează că aproximativ 100 de milioane de gospodării la nivel global îşi împart parolele conturilor de Netflix. În consecinţă, compania a sugerat că ar putea mări preţul conturilor împărţite cu alţi oameni, experimentând în acest sens în ţări precum Chile, Costa Rica şi Peru.

    Numărul de abonaţi Netflix ajunge la 222 de milioane la nivel global.

     

  • Coşmarul continuă pentru UiPath – acţiunile au scăzut sub pragul de 20 de dolari şi au luni un minus de 1,2% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din New York. În 8 zile preţul a scăzut de la 31,4$ la 19,9$

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, continuă să se confrunte cu o perioadă dură pe piaţa bursieră americană – după o scurtă revenire acţiunile au reînceput să scadă, iar tendinţa se păstrează şi luni în tranzacţiile realizate înainte de deschiderea bursei. Vineri acţiunile UiPath au închis la un preţ de 19,94 dolari, iar luni cotaţia scăzuse la 19,7 dolari, un minus de 1,2%, în tranzacţiile pre-market.

    În 8 zile practic preţul acţiunilor UiPath a scăzut de la 31,4 dolari la 19, dolari, piaţa sancţionând dur mai multe anunţuri ale companiei care au fost în contradicţie cu estimările analiştilor. Capitalizarea bursieră a UiPath a scăzut în aceste condiţii la 10,8 miliarde de dolari. Faţă de începutul anului acţiunile UiPath au un minus de 55%, de la 43,87$ la 19,94$.