BusinessMagazin

Tag: trafic

  • Primarul Braşovului vrea să reducă numărul maşinilor dintr-un cartier istoric al oraşului

    Primarul oraşului Braşov, Allen Coliban, anunţă că este născut în cartierul Schei şi că niciodată nu a văzut ambuteiaje precum cele de pe 2 ianuarie, anul acesta. De aceea, edilul şef şi-a propus să rezolve problema care îi deranjează pe localnici şi turişti.

    Prima variantă avută în vedere vizează transportul public.

    „Este în interesul tuturor să nu mai existe astfel de ambuteiaje, iar experţii spun că soluţia cea mai bună este îmbunătăţirea transportului public, capitol la care Şcheiul a fost neglijat în ultimii ani. Sunt lucruri care nu pot fi făcute peste noapte, necesită timp pentru a avea rezultate bune, însă sunt şi măsuri care pot fi luate pe termen scurt pentru a rezolva din problema traficului, cum ar fi îmbunătăţirea frecvenţei cu care vin autobuzele. Voi avea o discuţie joi cu RATBV pe această temă”, a anunţat Allen Coliban pe Facebook.

    Edilul şef al Braşovului a mai spus că, în funcţie de rezultatele unor studii de trafic, în zonă ar putea fi introduse restricţii de circulaţie. De asemenea, Primăria va solicita ajutorul unor experţi în mobilitate urbană.

    „Suplimentar, avem nevoie de o analiză a traficului şi a numărului de maşini în zonă. Studiul de trafic (inclusiv pe zona Şchei) urmează să ne fie livrat luna aceasta, pornind de la el putem analiza şi pregăti măsuri care să diferenţieze riveranii de vizitatori şi care pot ajunge, în ultimă instanţă, la restricţii de circulaţie în zonă (cu excepţia riveranilor şi pe intervale orare sau pe zile specifice). Pentru că am folosit cuvântul “analiză”, un alt demers va fi în sensul atragerii la Braşov a unor experţi pe mobilitate urbană, cu care să gândim măsurile pe termen mediu şi lung”, a precizat Coliban.

    Toate soluţiile propuse vor fi supuse dezbaterii publice. Prima dezbatere va avea loc la finalul lunii ianuarie.

  • DN1, aproape blocat. Coloanele de maşini se întind pe distanţe mari între Braşov şi Ploieşti

    DN1 este aproape blocat de maşinile cu turişti care pleacă din staţiunile de pe Valea Prahovei. Duminică, după prânz, coloanele de maşini se întind pe distanţe mari între Braşov şi Ploieşti, pe ambele sensuri de mers.

    Potrivit Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, duminică după amiaza DN 1 este foarte aglomerat în special pe sensul de mers către Braşov. În mai multe zone s-au format ambuteiaje, iar coloanele de maşini se întind pe mulţi kilometri.

    „Trafic intens pe Centura de Vest Ploieşti, coloană aproximativ 500 de metri (sensul giratoriu Lukoil, către Braşov). Ttrafic intens, zona Comarnic pe direcţia către Bucureşti (coloană de la km 115 până la km 108). Trafic intens şi pe Centura staţiunii Sinaia, pe direcţia către Braşov (coloană de la km 123 până la km 130). Trafic intens în zona Buşteni pe ambele sensuri (coloană de maşini de la limita cu judeţul Braşov până la km 132, pe direcţia către Bucureşti. Plouă, carosabil umed)”, au anunţat reprezentanţii Poliţiei Române.

    Numeroase echipaje de Poliţie se află în zonele aglomerate de pe Valea Prahovei şi încearcă să fluidizeze traficul.

  • Cluj: Problema bicicletelor şi trotinetelor în trafic, rezolvată de o aplicaţie creată de elevi

    Liceenii cu cele mai bune rezultate în domeniul Inovaţiei au fost premiaţi recent în cadrul Galei de Excelenţă „10 Pentru Cluj”, pentru că au dezvoltat o aplicaţie inedită, „CyclinGo”, care aduce un plus de siguranţă bicicliştilor, motocicliştilor şi trotinetiştilor, în special în Cluj-Napoca, unde este trafic intens.

    În Gala de Excelenţă „10 pentru Cluj” din acest an, „cei mai buni dintre cei buni” la categoria Inovaţie au fost declaraţi şase liceeni pregătiţi extracurricular în cadrul programului de educaţie practică Academia DpIT organizat de un ONG clujean, Asociaţia „Descoperă-ţi pasiunea în IT”.

    „Avem un premiu de excepţie, care merge la Asociaţia DpIT, pentru un proiect inedit, care aduce siguranţă în trafic. Este un lucru de care avem nevoie fiecare dintre noi. Dorim, în acelaşi timp, să încurajăm dimensiunea mobilităţii alternative la maşină. Clujul este prin excelenţă un oraş care şi-a propus să crească la cel mai înalt grad calitatea vieţii, or asta nu se poate face decât prin diminuarea consumului gazului cu efect de seră, printr-un mediu verde, nepoluant, prin încurajarea transportului alternativ la maşină, prin încurajarea mobilităţilor alternative de sharing, de bike sharing, car sharing, iar aceşti tineri minunaţi, extraordinari, din echipa GetOverIT, au reuşit această aplicaţie. Bravo lor pentru dedicaţie, bravo pentru talentul pe care îl au, pentru faptul că au ales un domeniu de maxim interes pentru noi, clujenii”, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

    Proiectul realizat de echipa din cadrul ediţiei din acest an a Academiei DpIT este unul inovativ şi complex, dispune de un format dual, constituit dintr-o componentă hardware şi o aplicaţie mobilă.

    Partea de hardware este reprezentată de un sistem de semnalizare inteligent pentru biciclişti, motociclişti şi trotinetişti, sub forma unei veste cu leduri. Din aplicaţie, aceasta poate fi personalizată şi folosită ca o platformă de promovare a brandurilor care doresc să-şi afişeze logo-urile în trafic.

    Acesta este un produs dezvoltat la nivel de prototip, este perfect funcţional şi se află în stadiul de a fi lansat pe piaţă. „CyclinGo” a fost, totodată, proiectul care a câştigat locul I la Concursul desfăşurat la finalul programului Academia DpIT 2020.

    „Viitorul le aparţine celor care ştiu să îşi aducă visurile în realitate, iar elevii pregătiţi de noi îşi adaugă cu succes pe listă şi această abilitate. Aceşti tineri continuă să crească şi să devină vectori de schimbare în comunitate şi după finalizarea programului Academia DpIT. Experienţa ediţiei 2020 ne arată încă o dată că trebuie să susţinem inovaţia în perioada de criză. Nu o putem pune „în aşteptare”, pentru că îşi pierde vigoarea, iar la ieşirea din criză avem nevoie tocmai de creativitatea tinerilor”, apreciază Liliana Ştefan-Cazacu, preşedinte al Asociaţiei „Descoperă-ţi pasiunea în IT”.
    Gala de excelenţă „10 pentru Cluj” este un eveniment dedicat elevilor clujeni. La finalul fiecărui an, în cadrul evenimentului sunt recompensaţi, cu premii şi diplome, cei mai merituoşi copii şi tineri clujeni, cu vârsta între 3-18 ani, care au obţinut rezultate deosebite în diverse domenii de activitate, pe parcursul anului şcolar în curs.

  • Reorganizări la Tarom: doi oameni cheie în operaţiunile companiei „vor înceta colaborarea cu Tarom“. Operatorul a pierdut 70% din trafic în 9 luni

    Florin Susanu, directorul de zbor al Tarom, care a ocupat de două ori şi funcţia de director general al companiei în 2017 şi 2019, şi Alfred Ghergan, pilotul-şef, pleacă de la 1 decembrie din conducerea operatorului aerian.

    Tarom a pierdut în primele 9 luni ale anului peste 70% din traficul din 2019 din cauza crizei sanitare, situaţie care se suprapune oricum cu peste o perioadă de mai bine de un deceniu în care firma nu a făcut profit, indiferent de contextul de piaţă. Lipsa zborurilor ridică însă o altă problemă majoră pentru companiile aeriene, dincolo de cea financiară, respectiv cea de siguranţă în operare cu un personal care mai mult stă la sol.

    „Vă anunţăm că din data de 01.12.2020, domnul Florin Susanu, director operaţiuni zbor, şi domnul Alfred Ghergan, pilot şef, direcţia operaţiuni de zbor, vor înceta colaborarea cu compania Tarom“, se arată într-un mail intern adresat angajaţilor companiei.

    În acelaşi document se precizează că posturile eliberate de cei doi vor fi ocupate de Cătălin Radu Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spaţiul cosmic, care va prelua funcţia de director de zbor, iar cea de pilot-şef va fi pre­luată de Valentin Voicu, ambii piloţi experi­men­taţi ai Tarom.

    „Suntem convinşi că im­plicarea şi profe­sionalis­mul lor vor contribui la o nouă etapă în dezvoltarea com­paniei“, se mai arată în mailul semnat de Mihăiţă Ursu, cel care ocupă din vara aces­tui an funcţia de director ge­neral al Tarom.

    La vremuri noi, oameni noi

    Potrivit profilului de LinkedIn, Florin Susanu şi-a început cariera în Tarom în 2012, ocupând mai multe funcţii de conducere. Din 2015 este însă directorul operaţiunilor de zbor, rolul lui Susanu fiind cheie în economia afacerilor Tarom. Mai mult, în 2017 şi 2019 el a ocupat pentru scurte perioade de timp funcţia de director general al companiei.

    „În contextul pandemiei au apărut foarte multe provocări la nivelul personalului navigant: orele de zbor puţine, care pot duce la diminuarea antrenamentului echipajelor, riscurile sanitare care pot duce la îmbolnăvirea perso­nalului navigant, reducerea drastică a veni­turilor, care a dus la scăderea moralului angajaţilor Tarom, inclusiv al piloţilor şi însoţitorilor de bord. Toate aceste provocări pot reprezenta un risc de siguranţă dacă nu sunt gestionate imediat, corect şi echitabil. În aceste condiţii, principala misiune a noii conduceri a direcţiei de zbor este să păstreze la cele mai înalte standarde nivelul de siguranţă şi disciplină al operaţiunilor de zbor“, menţionează conducerea Tarom, confirmând informaţiile de mai sus.

    Potrivit oficialilor companiei, directorul de zbor este persoana responsabilă cu monitorizarea şi execuţia în siguranţă a operaţiunilor de zbor.

    „O altă îndatorire este aceea de a se asigura că personalul din subordine este pregătit şi instruit în mod adecvat pentru a-şi desfăşura activitatea în deplină siguranţă, conform calificărilor deţinute, beneficiind de documentaţia şi de suportul logistic necesare. Toate aceste obligaţii conduc la concluzia că aceasta este una din funcţiile cu responsabilitatea cea mai mare în ceea ce priveşte garantarea siguranţei pasagerilor noştri“, subliniază reprezentanţii companiei.

    Tot directorul de zbor are, potrivit informaţiilor disponibile, un cuvând greu de spus în politica de combustibil a unei companii aeriene, una dintre principalele categorii de cost în industria de profil.

     

    Motive neoficiale

    Demiterea celor doi şefi din Tarom, Susanu şi Ghergan, ar avea mai multe motive în spate. Printre ele ar fi falsificarea unor traininguri obligatorii pentru desfăşurarea activităţii – cel de bunuri periculoase,  sau chiar angajări făcute împotriva intereselor financiare şi de siguranţă ale companiei aeriene.

    Astfel, din funcţia pe care o detinea, Florin Susanu, ar fi girat anjarea lui Mihai Dona, 52 de ani, fratele directorului de training din Tarom, Cristian Dona, prin intermediul unui interviu organizat de Alfred Ghergan.

    Procesul de recrutare a ridicat o serie de semne de întrebare. În primul rând, interviul a fost pentru funcţia de copilot. Imediat după finalizarea procesului, Mihai Dona a fost upgradat la funcţia de comandant, evaluările în vederea schimbării funcţiei fiind făcute chiar de fratele acestuia, Cristian Dona.

    Astfel, Tarom a început să-i plătească „tânărului“ comandant un venit de 72.000 de euro pe an, în loc de cei 44.000 de euro cu care este răsplătit un copilot de Airbus, deşi compania avea la acel moment un excedent de comandanţi.

    „La această dată managementul companiei Tarom nu a primit o sesizare oficială în acest sens. În cazul în care o sa apară, vom face toate demersurile necesare pentru a soluţiona situaţia. Vom declanşa o anchetă internă, vom colabora cu autorităţile competente cu toată deschiderea şi vom depune toate eforturile necesare pentru soluţionarea oricărei sesizări“, a precizat însă compania.

     

    Bani de la stat

    Cert este că din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul acesta se îndreaptă spre un minus de peste 315 milioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut un minus de 332 de milioane de lei. Între timp, afacerile de familie au înflorit.

    „Faţă de anul 2019, compania Tarom are o pierdere estimată la -71%, calculată până la finalul lunii septembrie 2020 (ca trafic de pasageri – n.red.). În baza analizelor interne, dar şi a celor realizate de către IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian) sau EASA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei), estimăm că trimestrul IV din 2020 va fi unul extrem de dificil, prognoze care se vor replica şi pentru prima jumătate a anului 2021, în care nu se prevede o îmbunătăţire majoră a traficului aerian“, mai spune conducerea companiei.

    Astfel, Tarom cere guvernului bani pentru a evita un colaps financiar total. Potrivit Ministerului Transporturilor, proprietarul Tarom, compania ar avea nevoie de fonduri de restructurare de circa 380 de milioane de euro, jumătate din factură urmând a fi achitată de statul român. Restul banilor ar urma să fie o contribuţie proprie a Tarom.

    Banii de la stat vor veni doar dacă anumite măsuri vor fi implementate, restructurările de personal fiind printre cele mai importante. Astfel, o treime din angajaţii Tarom ar urma să fie disponibilizaţi, potrivit unui document al Guvernului.

    „Impactul restructurării în cadrul direcţiilor/ departamentelor principale se va translata într-o reducere cu 33% a numărului de angajaţi, respectiv 49% în cazul funcţiilor suport. La nivelul companiei Tarom se prognozează o reducere cu 50% a poziţiilor de management“, se arată în documentul menţionat. Compania avea la finalul anului trecut peste 1.800 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Direcţia tehnică a Tarom va fi şi ea reorganizată şi aici fiind constatate niveluri excesive de management sau competenţe nefolosite la potenţialul maxim. Politica de combustibil va fi reevaluată şi ea, se menţionează în document.

    „Optimizarea comercială va include optimizarea rutelor operate, închiderea agenţiilor Tarom proprii, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali şi aplicarea unor strategii de pricing.“

    De asemenea, reînnoirea flotei va continua.

    „Procesul de modernizare va avea ca rezultat o flotă uniformizată care va permite reducerea semnificativă a costurilor (de exemplu: costurile de întreţinere, costurile cu combustibilul,etc.), precum şi servicii mai bune oferite clienţilor.“

  • Restricţii de trafic pe mai multe şosele din România

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, miercuri, în funcţie de condiţiile meteorologice, se execută lucrări care afectează traficul rutier pe DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu. Sunt afectate mai multe sectoare de drum.

    Astfel, între kilometrii 201 – 202, în localitatea Brezoi, se efectuează reparaţii asfaltice, între orele 07:00 – 18:00, circulaţia desfăşurându-se pe un fir, alternativ, dirijată de piloţi de trafic.

    Apoi, între kilometrii 192 şi 195, pe raza localităţii Călimăneşti, se execută lucrări de frezare şi aşternere covor asfaltic, între orele 07:00 – 18:00. Circulaţia rutieră este deviată pe Centura Călimăneşti, excepţie fiind localnicii.

    De asemenea, între kilometrii 209 şi 213, în extravilanul localităţilor Corbu – Proieni, se curăţă şanţurilor, între orele 08:00 – 18:00. Circulaţia rutieră se desfăşoară pe un fir, alternativ, dirijată de piloţi de trafic.

    Pe autostrada A1 Sibiu – Deva au loc lucrări de reparaţii la partea carosabilă, circulaţia rutieră fiind restricţionată pe două sectoare. Între kilometrii 250 şi 251, circulaţia este restricţionată pe prima bandă şi pe cea de urgenţă pe sensul Sibiu – Deva, în zona municipiului Sibiu, între orele 08.30 – 17.00.

    În plus, între kilometrii 252 şi 251, pe sensul de deplasare Deva – Sibiu, circulaţia este restricţionată pe prima bandă şi pe cea de urgenţă, între orele 12:00 – 17.00.

    Conducătorii auto sunt sfătuiţi să respecte semnificaţia semnalizării instituite temporar, circulând cu viteza adaptată condiţiilor de trafic şi de drum.

  • Ce arată primele date despre metroul din Drumul Taberei: nouă ani de aşteptare şi 3,3 mld. lei investiţi pentru un trafic de şase ori mai mic decât pe ruta Eroilor-Preciziei

    Primele date legate de metroul din Drumul Taberei arată că media zilnică în cele zece staţii de pe magistrala 5 este cuprinsă între 620 şi 1.408 călători, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Metrorex, aferente primelor două săptămâni de funcţionare a metroului de pe magistrala 5 (16-30 septembrie 2020).

    Spre comparaţie, pe tronsonul Eroilor-Preciziei, de pe magistrala 3, media se situează între 4.100 şi 8.457 de călători. Astfel, metrourile care circulă în Drumul Taberei transportă de circa şase-şapte ori mai puţini oameni.

    „Problema este de conectivitate. Dacă ar fi ajuns măcar până la Universitate, era bine. Trebuie însă să schimbi la Eroilor şi apoi să schimbi din nou la Unirii pentru a ajunge în centru, iar fiecare schimbare durează. Este util în condiţiile în care, dacă lucrezi sau ai destinaţii frecvente lângă staţiile de metrou, poţi folosi exclusiv metroul şi nu mai ai nevoie de abonament STB doar pentru transportul până la o gură de metrou“, spune Ştefan, un locuitor din Drumul Taberei. Magistrala 5 de metrou a fost dată în folosinţă pe 15 septembrie 2020, cu o întârziere de cinci ani, anul iniţial al inaugurării fiind 2015. Procedurile de construcţie au fost demarate în 2011.

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Waze a introdus noi opţiuni împrumutate de la Google Maps şi Apple Maps

    Aplicaţia de trafic Waze a adăugat mai multe funcţii suplimentare şi noi opţiuni care să facă mai uşoară viaţa şoferilor.

    Una dintre ele este navigarea pe benzi, pe care şi Google Maps şi Apple Maps o au de ceva vreme, aşa că era timpul să o introducă şi Waze, astfel încât şoferii să se descurce mai uşor în intersecţiile dificile.

    Pentru că Waze este un produs Google, evenimentele se pot raporta prin Google Assistant, fără ca şoferul să îşi ia mâinile de pe volan.

    Noile alerte vor fi mai vizibile, fără însă să încarce prea mult ecranul.

    Folosind tehnologia predictivă, Waze oferă trasee pe baza deplasărilor anterioare, dar şi a noile opţiuni, Real-Time Rides şi Instant Book pentru car-sharing.

    Noam Bardin, CEO-ul Waze, a declarat că din primele zile compania este dedicată misiunii de a ajuta oamenii şi a le îmbunătăţi cea mai proastă parte a programului zilnic – traficul.

  • Aproape 100.000 persoane au trecut frontierele României în ultimele 24 de ore

    Aproape 100.000 persoane au trecut frontierele României în ultimele 24 de ore, anunţă Poliţia de Frontieră. Pe sensul de intrare au fost aproximativ 50.000 persoane, iar pe cel de ieşire 47.600 persoane.

    În ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control aproximativ 97.600 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 30.400 mijloace de transport (dintre care 8.000 automarfare). Pe sensul de intrare au fost aproximativ 50.000 persoane cu 15.800 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 47.600 persoane cu 14.600 mijloace de transport.

    Frontiera cu Ungaria, prin cele 11 puncte de trecere, a fost tranzitată de aproximativ 35.600 de persoane şi 15.400 de mijloace de transport (3.200 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 17.300 de persoane cu 8.200 mijloace de transport.

    În zonele de competenţă – punctele de trecere şi „frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat 38 fapte ilegale (14 infracţiuni şi 24 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost descoperite bunuri nedeclarate ce urmau a fi introduse ilegal în ţară în valoare totală de peste 493.400 lei.

    Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la aproximativ 12.000 lei.

    Nu s-a permis intrarea în ţară a 35 de cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 7 cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Dezastru la un aeroport din Romania: 94% dintre angajaţi, în şomaj tehnic. Traficul s-a redus cu 99%

    Aeroportul Timişoara se resimte după măsurile de suspendare a zborurilor. 94% dintre angajaţi sunt încă în şomaj tehnic, din cauza traficului care a scăzut cu 99 la sută.

    Directorul Aeroportului Internaţional Timişoara, Dan Idolu, spune că anul trecut traficul de pasageri a depăşit 1,5 milioane. În medie, aeroportul din Banat era tranzitat zilnic de până la 2.000 de pasageri, faţă de numai 80 în prezent.

    Declinul a început în 20 martie, când s-au întrerupt toate zborurile comerciale cu pasageri. Directorul susţine că deşi acum s-a deschis traficul pe ruta Timişoara – Bucureşti, numărul pasagerilor este extrem de redus. iar ridicarea restricţiilor este necesară.

    Conducerea Aeroportului din Timişoara susţine că în acest moment pasagerii români au fost preluaţi de aeroporturile din Budapesta, Belgrad şi Sofia.

    În prezent, la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara mai lucrează doar 6% din personal, restul fiind în şomaj tehnic, iar ca urmare a scăderii traficului instituţia mai are bani în conturi pentru a supravieţui doar până pe 1 iulie.

    „Noi am funcţionat ca o societate comercială pe acţiuni pe principii economice şi, neavând venituri, începând din 20 martie, cu 98% s-au redus veniturile, este evident că este o situaţie dezastruoasă. Traficul a scăzut undeva la 99%”, a declarat Dan Idolu, directorul Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara.