Interesul puternic al străinilor pentru titlurile de stat în lei din ultima lună şi jumătate împinge randamentele plătite de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile de la bănci spre minime istorice şi ţine cursul de schimb jos, sub pragul de 4,4 lei/euro.Ministerul Finanţelor a atras ieri 2,9 miliarde de lei prin certificate la un an şi obligaţiuni pe trei ani, la costuri în scădere, randamentul (dobânda efectivă) la titlurile pe trei ani atingând un minim istoric, de 5,95%. Cererea băncilor s-a apropiat de nivelul record de 6 miliarde de lei. Rezultatul licitaţiilor de ieri a depăşit aşteptările analiştilor, care estimau o scădere mai puţin vizibilă a costurilor. “Tilturile ar putea beneficia de o cerere semnificativă la licitaţia de astăzi şi se vor vinde probabil într-o sumă peste cele 500 milioane lei planificate. Cu toate acestea, deoarece acest tip de instrumente este dorit în principal de jucătorii locali, ne aşteptăm doar la o scădere uşoară a randamentului faţă de precedenta astfel de licitaţie din 7 ianuarie, până la un maxim în jurul a 6,05%”, potrivit unei note a ING Bank publicate înainte de rezultatul licitaţiei.
Tag: titluri de stat
-
Asaltul străinilor asupra titlurilor de stat coboară cursul euro la 4,37 lei
Peste cinci miliarde de lei au vrut investitorii să plaseze ieri în obligaţiuni de stat în lei, acest volum spectaculos indicând din nou prezenţa străinilor care s-a făcut simţită şi pe piaţa valutară, unde vânzările de euro au împins cursul sub pragul de 4,40 lei/euro. BNR a calculat un curs de 4,3753 lei pentru un euro, în scădere cu aproape 20 de bani faţă de nivelul din urmă cu o lună. Moneda europeană nu a mai fost atât de ieftină din aprilie 2012, când piaţa valutară a început să devină din ce în ce mai tensionată pe măsură ce investitorii financiari străini au trecut la lichidarea poziţiilor ca reacţie la agravarea instabilităţii politice.Pe seama resurselor uriaşe de lichiditate disponibile pe piaţa internaţională, România ajunge acum într-o perioadă scurtă de timp să redevină o destinaţie interesantă pentru capitalul străin. Vizibilitatea pieţei locale creşte odată cu includerea într-unul din indicii britanicilor de la Barclays, însă decisivă va fi o mişcare similară a JP Morgan.Aprecierea leului pune capac presiunilor inflaţioniste şi oferă BNR pe de-o parte posibilitatea de a cumpăra valută pentru a face faţă mai bine plăţilor către FMI şi pe de alta spaţiu de manevră pentru o eventuală relaxare a politicii monetare.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
La îndatorarea externă stăm bine
România a lansat, aşadar, o emisiune de euroobligaţiuni pe 6 ani în valoare de 750 mil. euro (planul fusese să atragă cel puţin 500 mil. euro), la o dobândă între 5,1% şi 5,15%, în scădere faţă de 5,25% la emisiunea din 2011 – “un real succes”, conform concluziei ministrului Florin Georgescu. Deşi estimarea iniţială vorbea de lunile septembrie-noiembrie, momentul ales a avut în vedere conjunctura evident bună de pe pieţele externe, stimulate de perspectiva intervenţiei BCE, momentul de respiro politic intern, precum şi faptul că INSSE tocmai a confirmat că PIB a crescut cu 0,5% în trim. al II-lea faţă de primul trimestru şi cu 0,8% pe primele şase luni, susţinut de creşterea consumului privat şi a investiţiilor.
Pentru Finanţe, noul împrumut oferă şi ocazia de a evada din raza băncilor locale, care de la declanşarea scandalului politic au tot împins în sus dobânzile la titlurile în lei. “Necesarul de finanţare pentru restul anului rămâne ridicat, la cca 4,3 mld. euro”, notează analiştii Raiffeisen. “Emisiunea se anunţă de bun augur pentru leu şi relaxează presiunile asupra Ministerului Finanţelor de a emite titluri în lei pe termen scurt. Oricum, luna septembrie a început bine şi pe acest front, întrucât MF a atras 1,5 mld. lei în două licitaţii de titluri de stat”, adaugă analiştii băncii.
Conform Eurostat, la finele primului trimestru, datoria publică era de 36,3% din PIB, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor din UE cu cea mai mică datorie publică măsurată după ponderea în PIB.
-
Din ce ne plătim datoria
Potrivit Erste, restul ar urma să fie finanţat de nerezidenţi (fonduri mutuale şi de pensii, companii de asigurări).
-
Ministerul Finanţelor vrea să vândă în februarie titluri de stat de 5 mld. lei
Secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi a anunţat în luna decembrie că Ministerul Finanţelor negociază o emisiune de obligaţiuni în lei pe piaţa internă cu o maturitate de 15 ani. Trezoreria nu a mai vândut titluri cu o maturitate aşa de mare din iunie 2005, când a atras 50 milioane lei, la un randament de 7,3%. Licitaţia pentru obligaţiunile pe 15 ani, cu scadenţa în iulie 2027, se va desfăşura pe 23 februarie.
De asemenea, Finanţele vor organiza în februarie trei licitaţii pentru certificate de trezorerie şi alte trei pentru obligaţiuni de stat. Trezoreria intenţionează să redeschidă emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de doi, trei şi cinci ani.
-
Pe timp de criza, marile companii devin investitii mai atractive decat titlurile de stat
In timp ce Statele Unite risca sa-si piarda ratingul “AAA” dupa
o disputa indelungata si crancena la Washington pe tema plafonului
datoriei de stat, o serie de companii multinationale par pregatite
sa profite de ratingurile mai bune de care se bucura in raport cu
emitentii suverani. In mod normal, guvernul este considerat cea mai
solventa entitate dintr-o tara, datorita sumelor uriase de bani
incasate din taxe, rezervelor substantiale de valuta si capacitatii
de a se finanta prin vanzarea de active aflate in proprietatea
statului. Insa in urma crizei financiare, mai multe guverne se
confrunta cu riscuri mai mari privind retrogradarea ratingului sau
intrarea in default (incapacitate de plata), situatia acestora
fiind, aparent, mai grava decat pentru unele companii private. -
Bancile preseaza din nou Finantele sa ofere un randament mai mare pentru titlurile de stat
Chestiunea dobanzii la titlurile de stat a devenit in ultima
luna o preocupare tot mai intensa pentru bancile participante la
licitatii, ai caror analisti motiveaza, in declaratiile date pentru
agentiile straine de presa, ca Finantele ar trebui sa ofere dobanzi
peste plafonul autoimpus de 7%, atat din cauza asteptarilor mai
mari privind inflatia si a pesimismului in crestere privind
perspectiva economiei, cat si, mai nou, din cauza incertitudinilor
legate de remaniere si de viitorul politic al programului de
reforme negociat cu FMI.“E interesant de vazut ca ei (statul, n.red.) au esuat in a
vinde tocmai titlurile care de obicei atrag cel mai mare interes
din partea cumparatorilor, gratie scadentei lor scurte”, a comentat
pentru Reuters
Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania. “Pare ca
remanierea si alti factori au crescut presiunea pe dobanzi, asa
incat ne asteptam ca previziunile noastre privind o renuntare la
plafonul de 7% sa se indeplineasca mai curand decat ne
asteptam”.“Guvernul se tine inca de limita de 7%, dar presiunea pietei se
intensifica inclusiv pentru titlurile cu scadente mici. Recenta
agitatie de pe scena politica n-a fost deloc de ajutor. Acum, cel
mai important lucru e ca programul cu FMI sa fie mentinut in
grafic”, a declarat agentiei
Bloomberg Gyula Toth, strateg pentru pietele emergente la
UniCredit din Viena.Alti participanti la piata sustin insa ca e doar o problema de
cine rezista mai mult si ca rezultatul de luni e doar un caz
izolat, din cauza excesului de lichiditate din piata. “Daca
Ministerul Finantelor se tine de acest plafon de 7% si daca banca
centrala nu inunda piata cu lichiditate, atunci bancile vor accepta
pana la urma dobanda pentru titlurile la sase luni”, declara un
trader, citat de Reuters.De la inceputul anului, statul a vandut titluri in valoare de
circa 28 de miliarde de lei, fata de un obiectiv de 34,25 miliarde.
Luni, investitorii au prezentat oferte in valoare de 1,47 miliarde
de lei, dar tot ce a depasit randamentul de 7% a fost respins.Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut din
2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.In principal din cauza majorarii TVA, BNR a modificat prognoza
de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce estimarea
privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8% pentru
anul in curs.; aceasta schimbare a fost invocata de banci in toate
comentariile din ultima vreme despre necesitatea ca statul sa vina
cu randamente mai bune pentru certificatele de trezorerie sau
obligatiunile pe care le ofera. Tinta de inflatie pentru acest an
este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%. -
Fara FMI, bancile devin principalii finantatori ai statului. De la cine ne vom imprumuta anul viitor si la ce cost
Principalii finantatori ai statului vor fi bancile, iar statul
va miza si mai mult pe sumele obtinute din vanzarile de emisiuni de
titluri de stat atat pe piata locala, cat si pe pietele externe,
spun economistii bancilor.Potrivit unei analize realizate de ziarul Gandul, intr-un
scenariu optimist in care economia va iesi din recesiune, Guvernul
va trebui sa imprumute de la banci in 2011 cel putin 13,5 miliarde
de euro, o jumatate din suma fiind necesara pentru a plati
salariile si pensiile la timp, iar cealalta pentru a plati o parte
din creditele luate pana acum.Detalii pe www.gandul.info.
-
Interviu Vladescu: Ne batem cu bancile pentru ca cer dobanzi exagerate la titlurile de stat
Bancile nu au argumente suficient de solide pentru a justifica
majorarea substantiala a dobanzilor pe care le cer Ministerului
Finantelor la licitatiile de titluri de stat in lei, din moment ce
Banca Nationala nu a majorat dobanda (6,25%) si nici cu ratingul de
tara nu s-a intamplat nimic, afirma ministrul finantelor Sebastian
Vladescu.“Decizia noastra de a respinge ofertele la mai multe licitatii
succesive a fost generata de presiunea destul de dura venita din
partea bancilor. La modul cum au majorat dobanzile in numai cateva
saptamani, fara sa fi fost legat de vreo evolutie a dobanzii de
refinantare de la BNR sau de ratingul de tara, nu puteam reactiona
altfel. Nu suntem chiar disperati, avem bani in Trezorerie, asa ca
ne batem cu bancile. Au si ele argumentele lor, noi le avem pe ale
noastre, ramane sa vedem care sunt mai puternice”, a declarat
Vladescu pentru ZF.Cititi un interviu cu Sebastian Vladescu pe
www.zf.ro