BusinessMagazin

Tag: titluri de stat

  • Finanţe personale. Care sunt cele mai performante fonduri de obligaţiuni din România şi cu ce investiţii?

    Cele mai performante zece fonduri de obligaţiuni din România au încheiat anul 2019 cu randamente cuprinse între 4,6% şi 7,3%, arată datele agregate de ZF din platfor­ma Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Pentru această analiză, ZF a luat în calcul fondurile locale de obligaţiuni, indiferent de moneda în care investeşte administratorul acestora.

    OTP Asset Management, care gestionează circa 620 milioane de lei, are cel mai performant fond de obligaţiuni din România în anul 2019, cu un randament de 6,5%, arată datele de la AAF. Fondul OTP Obligaţiuni are două clase de unităţi, respectiv I pentru instituţionali şi R pentru retail. În clasamentul celor mai performante zece fonduri de obligaţiuni din România, administratorul OTP este prezent şi cu fondurile OTP Dollar Bond şi OTP Euro Bond.

    OTP Obligaţiuni – Clasa R, fond de obligaţiuni cu 139 milioane de lei active, are circa 2.450 de investitori, iar plasamentele sunt orientate de administrator către titluri de stat, dar şi obligaţiuni bancare, în principal cele emise de UniCredit, Societe Generale, dar şi instrumente emise de Banca Internaţională de Investiţii.

  • Ministerul Finanţelor respinge ofertele băncilor pentru achiziţia de titluri de stat. “Nivelul preţului ofertat este neacceptabil”

    Ministerul Finanţelor Publice a respins joi toate ofertele de cumpărare primite pentru titluri de stat de 500 milioane lei, cu scadenţa în februarie 2029, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Data limită de acceptare a ofertelor de cumpărare era prevăzută astăzi, 14 noiembrie.

    Volumul total al cererii a fost de 372 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 345 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au totalizat 27 milioane lei.

    „În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2245 din 16.09.2016, Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, anunţă ministerul.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii.

  • Vară cu intrări de capitaluri străine. Ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat a revenit pe creştere în iunie, ajungând la 19,6%

    Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, denominate în lei şi euro, totalizau 30,3 mld. lei la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică revenind în iunie pe creştere, după mai multe luni de declin, şi ajungând până la 19,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, conform celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.

    Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro.

    Cel mai ridicat nivel din 2019 al deţinerilor nerezidenţilor de titluri de stat, de 20%, a fost înregistrat în luna februarie, iar de atunci s-a profilat o tendinţă de scădere, care s-a inversat în iunie. În luna mai 2019 ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat era de doar 17,4%.

    Comparativ, în iunie 2018, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti erau de circa 17,7%. Pe parcursul anului 2018, trimestrul al doilea a venit cu ieşiri de capitaluri, după ce în primul trimestru de anul trecut plasamentele străinilor în titluri de stat urcaseră până la 18,8%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum să obţineţi o dobândă dublă la economii faţă de ce vă oferă băncile: Ministerul Finanţelor atacă piaţa depozitelor bancare cu dobânzi de 5% la titluri de stat

    Ministerul Finanţelor (MFP) concurează cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei  odată cu lansarea în această lună a titlurilor de stat pentru populaţie cu valoarea de 1 leu şi dobânda de 5% pe an, dobânda fiind mai mult decât dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei.

    Dobânzile bonificate de bănci la depozite rămân sub dobânzile la credite, oscilând preponderent în jurul nivelurilor de 1%-2%, în timp ce inflaţia a sărit spre 5%, iar dobânda-cheie a urcat până la 2,5%. Unele bănci mari au plătit până acum clienţilor la depozitele în lei constituite pe un an dobânzi chiar mai mici de 1%. Bonificaţii mai bune se observă la băncile cu capital grecesc sau la bănci de talie mică şi mai recent intrate în piaţă cum ar fi TBI Bank, Idea Bank sau Patria Bank.

    Decizie cu impact major. Lupta pentru economiile populaţiei: Finanţele atacă piaţa depozitelor bancare cu dobânzi de 5% la titluri de stat. Dobânda la Finanţe este dublă faţă de cea oferită de bănci

  • Volumul total al tranzacţiilor la bursă a fost mai mic cu 28% în primul semestru

    Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă în primele şase luni a scăzut cu 28% comparativ cu semestrul I 2015, la 4,88 miliarde de lei, pe fondul căderii cu circa 92% a tranzacţiilor cu obligaţiuni, dar şi al înjumătăţirii tranzacţiilor cu titluri de stat şi unităţi de fond, informează ASF.

    Volumele de tranzacţionare au înregistrat variaţii ample, de la un minim de 529 milioane de lei în februarie la un vârf de 1,13 miliarde de lei atins în aprilie.

    Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni derulate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aceeaşi perioadă a crescut cu 6,5%, până la 4,36 miliarde de lei, reprezentând aproape 90% din totalul tranzacţiilor realizate pe bursă în prima jumătate a anului, potrivit Raportului privind evoluţia pieţei de capital în semestrul I 2016, aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mic ghid de investiţii în titluri de stat

    Trezoreria statului a spart în sfârşit gheaţa şi a reluat, după o pauză de un deceniu, vânzarea de titluri de stat pentru populaţie. De luni, 8 iunie, şi până pe 19 iunie, persoanele care au cel puţin 1.000 de lei puşi deoparte, pentru că atât costă un titlu de stat, au şansa să economisească prin creditarea statului român.

    Mai exact, Finanţele vând către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobândă de sub 2% pe an şi cu o maturitate de doi ani. Plata dobânzii se va face anual, iar rambursarea principalului (adică a sumei investite) se va face la scadenţă, în iunie 2017. Achiziţiile de titluri de stat se vor putea face prin intermediul oricărui ghişeu bancar. Achiziţiile prin intermediul băncilor din consorţiu – BCR, BRD şi Raiffeisen – sunt scutite de comisioane.

    Oferta de titluri de stat va fi structurată pe două tranşe: cea a subscrierilor de până la 50 titluri (inclusiv) şi cea a subscrierilor de peste 50 de titluri. Prioritari vor fi cei care vor cumpăra până la 50 de titluri. Dacă cele 100.000 de titluri sunt subscrise de mici investitori, atunci marii investitori, cei cu subscrieri mai mari de 50 de titluri, nu vor mai fi onoraţi.

    Dobânda oferită de stat nu este ridicată, însă achiziţia unui titlu de stat prezintă avantajul că este scutit de la impozit şi că dacă este vândut înainte de maturitate investitorul nu îşi pierde dobânda. În cazul depozitelor bancare, dobânda este impozitată cu 16%, iar dacă depozitul este „spart” înainte de scadenţă, deponentul pierde dobânda.
    Un alt detaliu important al titlurilor de stat pentru populaţie este faptul că se vor lista la bursa de la Bucureşti pe 26 iunie.

    Astfel, persoanele care vor dori să vândă titlul de stat înainte de scadenţă (2017) vor putea face acest lucru pe bursă. Atenţie însă, pentru că există riscul ca preţul titlului să scadă sub 1.000 de lei, cât a dat pe el investitorul când le-a cumpărat de la bancă. Scăderea preţului la titlurile de stat are loc atunci când dobânzile cresc. Astfel dacă un investitor a cumpărat titlul la 1.000 de lei şi peste un an preţul pe bursă este de 990 de lei, din vânzarea titlului respectivul investitor va raporta o pierdere de 1%. Însă dacă vânzarea titlului se realizează după ce a încasat dobânda, de circa 1,7%, atunci câştigul real ajunge la 0,7%. În ultimii ani însă preţul titlurilor de stat a urcat pentru că dobânzile au scăzut până la minime istorice.

    De exemplu, în luna martie a acestui an, un investitor a vândut pe bursă un pachet de o mie de titluri de stat pentru suma de 12 milioane de lei la un preţ de 11.525 lei/unitate, cu 15% mai mare decât preţul la care aceste titluri au fost emise în martie 2013. La randamentul de 15% din variaţia de preţ se adaugă şi cele două dobânzi de 5,75% pe an încasate în 2013 şi în 2014, deci un plus de 11,5%. Astfel, randamentul total al investitorului se ridică la 26,5% în perioada cuprinsă între martie 2013, când Ministerul Finanţelor a emis respectivele titluri, şi 10 martie 2015, când titlurile au fost vândute. Un randament de aproape 27% în doi ani cu risc zero asumat este extrem de bun, însă pe bursă câştigurile trecute nu garantează niciodată că performanţele se pot repeta în viitor.

    Pentru a le vinde pe bursă, persoanele care deţin titluri de stat va trebui să îşi deschidă un cont de brokeraj fie la banca de la care le-au cumpărat, fie de la o societate de brokeraj. Doar anumite unităţi bancare din ţară pot opera deschiderea de cont de brokeraj.

    Un lucru ce trebuie reţinut de persoanele care vor să cumpere titluri de stat în perioada cuprinsă între 8 iunie şi 19 iunie este modul în care vor alege dobânda la care vor împrumuta statul. Persoanelor care vor merge începând din 8 iunie la un ghişeu bancar pentru a cumpăra titluri de stat, angajatul băncii va trebui să le spună şi să le explice cât este în acea zi dobânda la titlurile de stat cu maturitate de doi ani, iar el să aleagă dintr-un interval de plus/minus 0,05%. De exemplu, în prezent dobânda este de circa 1,8% pe an, iar intervalul din care cumpărătorul va putea alege este de 1,75% – 1,85% pe an. Dacă majoritatea celor care vor subscrie în cadrul ofertei de titluri de stat vor opta pentru o dobândă de 1,76%, de exemplu, atunci aceasta ar putea fi dobânda finală.

  • Populaţia va putea subscrie în perioada 8-19 iunie în cadrul emisiunii de titluri de stat

    În perioada 9-12 iunie, reprezentanţii Ministerului Finanţelor împreună cu bancherii de la BRD, Raiffeisen şi BCR, care formează consorţiul de intermediere a primei oferte de titluri de stat destinate populaţiei, vor face un roadshow în Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca pentru a prezenta programul.

    “Dobânda va fi stabilită în funcţie de o dobândă de referinţă pentru piaţa obligaţiunilor plus/minus 0,2 puncte procentuale. Vineri vom publica prospectul emisiunii şi acolo vom preciza clar care este intervalul de dobândă, iar cumpărătorul poate opta pentru o dobândă mai mică sau mai mare, în acest interval, pe formularul de subscriere. Dacă vom avea cerere foarte mare, adica suprasubscriere, vom merge pe o dobândă competitivă, adică mai joasă, iar cel care a optat pentru limita superioară a dobânzii va pierde”, a declarat miercuri şeful Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, în conferinţa de lansare a programului, la Bursa de Valori Bucureşti.

    Pe 22 iunie va fi stabilită rata dobânzii finale şi se vor face alocările, pe 23 se va realiza tranzacţia, iar pe 25 iunie cumpărătorii vor avea alocate în cont titlurile achiziţionate.

    “În funcţie de cererea care va fi, putem să majorăm suma sau putem să acceptăm o dobândă maximă. Dacă oamenii vor să cumpere neapărat titluri la o dobândă mai mică şi vom avea, să spunem suprasubscriere de 500 milioane de lei, noi o să luăm 100 de milioane sau la subscrierea asta ne gândim să luăm 200 de milioane de lei, vom merge cu nivelul cel mai competitiv de dobândă, adică mai scăzut. Dacă ideea cu care te duci la bancă este să cumperi neapărat, este recomandat să treci pe formular o dobândă cât mai mică din intervalul menţionat. Dacă noi ne oprim mai jos, fiind cererea mare, atunci cei care se situează mai sus cu nivelul de dobândă specificat vor pierde”, a spus Nanu.

    Finanţele au decis să realizeze emisiunea pentru populaţie la acest moment “la cerere”, în urma unui număr mare de petiţii primite în ultima perioadă “de la oameni din toată ţara” care au solicitat titluri de stat.

    Programul are ca scop obţinerea unei dispersii cât mai mari, respectiv cât mai mulţi investitori, cu un titlu sau câteva titluri fiecare.

    “Prioritatea o au investitorii mici, cu subscrieri sub 50.000 de lei. Dacă aceştia acoperă toate cele 100 de milioane, ne oprim la ei, investitorii mari vor fi respinşi”, a explicat şeful Trezoreriei.

    Oamenii pot cumpăra titlurile de stat direct la ghişeul băncii, fără comision la BCR, BRD sau Raiffeisen (băncile din consorţiu), prin completarea unui formular de subscriere în care optează pentru nivelul de dobândă din intervalul precizat şi prin depunerea banilor. Plata se poate face în numerar, prin ordin de plată sau transfer bancar. Suma va fi depusă într-un cont de titluri al băncii respective şi se aşteaptă perioada de subscriere. Dacă respectivul investitor este acceptat, va primi titlurile în proprietate la momentul decontului, însă dacă nu intră în alocare, primeşte banii înapoi.

    Emisiunea de titluri de stat, cu o maturitate de până la trei ani, va fi listată la Bursa de Valori Bucureşti pe 26 iunie, când se vor putea realiza primele tranzacţii.

    În cazul în care emisiunea are succes, Finanţele ar putea să lanseze titluri de stat la vânzare pentru populaţie trimestrial.

    În cazul tranzacţionării titlurilor de stat după o perioadă de deţinere, înainte ca acestea să ajungă la maturitate, posesorul va fi bonificat cu dobânda la zi, spre deosebire de un depozit la termen, pentru care nu ar beneficia de dobândă dacă l-ar închide înainte de termen.

    “Un alt aspect pozitiv, fiind tranzacţionată pe Bursă, este acela că preţul se stabileşte cu o transparenţă maximă şi aveţi oricând referinţa preţului din care ieşiţi”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru.

    Totodată, el a arătat că veniturile rezultate din vânzarea titlurilor de stat nu sunt impozitate, spre deosebire de câştigurile din depozitele bancare.

    “Dezavantajul este acela că, în cazul vânzării înainte de scadenţă, ca orice valoare mobiliară care fluctuează pe piaţă, preţul poate fi mai mic sau mai mare, în condiţii fericite, la momentul vânzării”, a mai spus Jiru.

    Ministerul de resort nu au mai emis titluri de stat pentru populaţie din 2005, când utiliza rata inflaţiei ca referinţă pentru randament, la care se adăuga o marjă fixă.

    Finanţele au cerut băncilor din consorţiu să nu perceapă niciun comision pentru subscrierile făcute de populaţie în cadrul acestui program, având în vedere randamentele reduse, şi să plafoneze comisioanele la 0,1%pentru tranzacţiile de cumpărare de pe piaţa secundară, după listare.

  • Ministerul Finanţelor vrea să poată răscumpăra sau preschimba titlurile de stat înainte de scadenţă

    Astfel, ministerul poate profita de oportunităţi pentru a răscumpăra sau preschimba, înainte de scadenţă, titlurile de stat aflate în circulaţie, emise anterior, cu titluri noi, pe termen mediu şi lung.

    “Introducerea acestor operaţiuni are în vedere îmbunătăţirea condiţiilor aferente titlurilor de stat emise de România, atât pe pieţele interne, cât şi pe pieţele externe, acestea înregistrând reduceri semnificative comparativ cu anii anteriori, putând fi înlocuite cu titluri noi, care pot fi emise la condiţiile curente favorabile existente în piaţă“, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre pentru modificarea normelor de aplicare specifice.

    În cazul operaţiunilor de preschimbare, politica de emisiuni a obligaţiunilor de tip benchmark lichide se coroborează cu politica de reducere a riscului de refinanţare.

    Pentru realizarea operaţiunilor de răscumpărare/preschimbare a titlurilor de stat emise pe piaţa externă se are în vedere parcurgerea unor etape similare de selecţie a intermediarilor tranzacţiei, ca şi în cadrul emisiunilor noi de euroobligaţiuni.

    În cazul emisiunilor pe piaţa internă se va aplica procedurii de licitaţie la care vor participa dealerii primari, prin utilizarea aplicaţiei de licitaţie electronică pentru piaţa primară dezvoltată de BNR sau a unei platforme agreate de Finanţe.

    Totodată, de la 1 ianuarie 2016, rambursarea ratelor de capital pentru împrumuturile în valută contractate pentru finanţarea deficitului bugetar, refinanţarea datoriei publice şi rambursarea anticipată se va face din disponibilităţile în valută ale MFP, legal constituite cu această destinaţie şi/sau prin refinanţarea acestora la cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data scadenţei.

    Sumele utilizate până la 31 decembrie 2015 din împrumuturile în valută cu aceste scopuri se consideră finanţare definitivă la data de 1 ianuarie 2016.

    Ca urmare a corelării acestor prevederi, dispar cursul istoric şi diferenţele de curs la rambursarea ratelor de capital.

    În acest caz, folosind noul mecanism aferent rambursării ratelor de capital pentru împrumuturile în valută contractate în vederea finanţării deficitului bugetar, refinanţării datoriei publice şi rambursării anticipate, contravaloarea în lei a valutei/valutelor cumpărate se asigură prin refinanţare la cursul/cursurile de schimb comunicate de BNR valabile la data scadenţei.

  • Unde merg banii fondurilor de pensii

    În prezent, administratorii fondurilor de pensii pot investi până la 70% din valoarea activelor unui fond în titluri de stat, până la 30% în obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale sau din UE şi până la 50% în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România sau din UE.

    Conform ASF, fondurile de pensii private au investiţii de 2,73 mld. lei în companii listate la BVB. La sfârşitul lunii iunie, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III) aveau în total active nete în administrare în valoare totală de aproape 17,5 mld. lei (4 mld. euro).

    În acelaşi timp, confederaţia sindicală Cartel Alfa a cerut guvernului să legifereze ca participanţii la fondurile private de pensii să aibă garantat un randament care să acopere măcar contribuţiile plătite de salariaţi la pensiile private. Satisfacerea unei astfel de cereri ar însemna evident o limitare a gradului de risc al plasamentelor făcute de fondurile de pensii, în condiţiile în care plasamentele cu cel mai scăzut grad de risc sunt titlurile de stat.

    Guvernul intenţionează să modifice legislaţia, în acord cu Comisia Europeană şi FMI, astfel încât fondurile de pensii private să fie stimulate să-şi diversifice plasamentele de la titluri de stat spre piaţa de capital. Premierul Victor Ponta a anunţat recent că a optat pentru această variantă în locul naţionalizării parţiale sau totale a fondurilor de pensii private, după exemplul Poloniei sau al Ungariei.

    Ultimele două scrisori de intenţie convenite cu FMI şi Comisia Europeană, din noiembrie 2013 şi februarie 2014, menţionează planul unei analize a impactului fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) în “sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii şi asupra dezvoltării pieţei de capital”, plan ce ar putea cuprinde “opţiuni de reducere într-un mod neutru pentru buget a poverii fiscale” reprezentate de contribuţiile virate la pilonul II.

  • Traian Băsescu a cumpărat aproape 3.000 de acţiuni Romgaz şi titluri de stat denominate în dolari

     Potrivit  Ziarul Financiar, portofoliul de investiţii al pre­şedintelui este cel al unui in­vestitor echilibrat, cu un profil de risc peste media populaţiei, care preferă mai degrabă investiţiile conservatoare în fonduri de obligaţiuni, spun adminis­tratorii de fonduri.

    Peste 10.000 de investitori au cum­pă­rat acţiuni Romgaz în oferta publică de­rulată de companie în toamna anului tre­cut, prin care cel mai mare produ­că­tor de gaze din România a strâns 1,7 mi­liar­de de lei de pe bursă.

    Printre investitorii în acţiunile Rom­gaz se numără şi preşedintele Tra­ian Băsescu. Potrivit declaraţiei de inte­rese pe anul 2013, preşedintele Ro­mâniei de­ţi­nea la data de 11 iunie 2014 un pachet de 2.948 de acţiuni pe care le-a cum­pă­rat cu o sumă de 87.763 lei (preţ de achi­ziţie).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro