Citiţi şi: Adolescenţii care vor reprezenta România următoarelor generaţii
Tag: timp liber
-
Sfaturi pentru mine tânăr: Radu Florescu, Centrade
La 20 de ani, simţi şi crezi că ai păşit deja în lumea adulţilor şi, adesea, refuzi sfaturile şi ajutorul celorlalţi. Adevărul este că, la această vârstă, te afli abia la început de drum. Aceştia sunt ani în care încă mai ai de învăţat, probabil încă eşti student. La 30 de ani, vei începe să te concentrezi şi să înţelegi ce îţi doreşti cu adevărat în carieră.
La 40 de ani, vei începe să fii încrezător în ceea ce faci şi să devii un bun profesionist. După 50 de ani, ar trebui să stăpâneşti bine profesia aleasă. De la 60 de ani în sus, le poţi da sfaturi celor de 20 de ani. La 20 şi ceva de ani abia vă începeţi cariera. Nu fiţi dezamăgiţi de eşecuri.
Cei care se pot ridica şi pot merge mai departe după ce au eşuat vor ajunge departe mai târziu în viaţă. Rămâneţi deschişi şi dornici să învăţaţi de la cei pe care îi respectaţi, fără să îi şi placeţi neapărat. Teama de eşec este cel mai mare obstacol pe care îl aveţi de depăşit. Îmi doresc doar să fi ştiut şi eu că un eşec poate fi depăşit dacă ai mereu noi resurse de energie şi optimism. La 53 de ani, eu am doar mai puţin timp liber.
-
Club BM: Mallurile se transforma si devin mai mult decât destinaţie de shopping
BM: Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic. Cum se reflectă acest lucru în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare şi operare ale unui centru comercial nou?
Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul „place to be“, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect. La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are importanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori.
Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja.
BM: Sunt diferenţe mari între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum?
Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase.
În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie.
BM: Când aţi început să faceţi schimbări în felul în care realizaţi designul mallurilor?
Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Cred că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mallurile pe piaţa din Portugalia. Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură.
BM: Mallul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături.
Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Da, şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Or într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial.
BM: Sunt şi pe plan local tendinţele similare cu ce se întâmplă pe plan mondial?
Ali Ergün Ergen, TBE Solutions: Am avut ocazia să lucrez pe parcursul ultimilor zece ani cu oameni care au lucrat în diferite locuri din lume, iar unul dintre ei mi-a tot repetat că „orice centru comercial este un organism viu“, adică se schimbă permanent. Dar apoi am înţeles bine ce voia să spună pentru că a crescut competiţia dintre centrele comerciale, care acum se confruntă cu o presiune imensă. În urmă cu zece ani, mallul era văzut pe piaţa românească în principal ca o destinaţie de shopping şi trebuia să căutăm câteva ancore care să atragă vizitatorii. Iar pe atunci, ideea era ca la interior construcţia să fie cât mai complexă, sofisticată, astfel încât vizitatorii să nu aibă timp de răgaz, să intre în cât mai multe magazine şi să cheltuiască. Această reţetă a funcţionat la acea vreme, însă acum lucrurile se schimbă. Acum competiţia este acerbă, iar centrele comerciale trebuie să se asigure că vizitatorii le vor trece din nou pragul şi, mai important decât atât, trebuie să convingă oamenii să petreacă mai mult timp în cadrul mallului. Iar asta se poate face doar dacă mallurile găsesc variante de petrecere a timpului liber, iar ancorele nu mai sunt suficiente. Şi anumite tradiţii se schimbă. Sunt, la origine, turc, şi am remarcat o schimbare în obiceiurile turcilor. Ei obişnuiau să se întâlnească acasă, să se viziteze; acum însă, preferă să se întâlnească în oraş, adeseori la malluri, care sunt deschise o perioadă lungă din zi şi au câte ceva de interes pentru orice segment demografic. E o schimbare importantă cea pe care am remarcat-o în Turcia. Şi trebuie să luăm în considerare acest lucru atunci când vrem să construim un nou centru comercial.
-
Cum arată mallurile viitorului
În funcţie de mărimea proiectului, de mixul de chiriaşi şi activităţi comerciale şi de diversitatea facilităţilor de divertisment şi petrecere a timpului liber, centrele comerciale din România pot fi împărţite în trei categorii. Proiectele de primă generaţie au fost deschise în perioada 2000 – 2006 şi reprezintă aproximativ 32% din stocul local de centre comerciale (474.000 mp). Mixul de chiriaşi este dominat de către o ancoră de food (de obicei, un hypermarket de mari dimensiuni), cu o galerie comercială adiacentă, totalizând maximum 20.000 mp. Mallurile de generaţia a doua au fost dezvoltate începând cu anul 2000 şi sunt încă operaţionale, oferind o varietate mai mare de comercianţi de retail şi servicii. Având suprafeţe închiriabile de 20.000 – 40.000 mp, aceste malluri reprezintă 30% din stocul de spaţii comerciale (456.000 mp). Proiectele de generaţia a treia includ un mix complet şi echilibrat de chiriaşi şi activităţi comerciale, cu un accent puternic pe facilităţile de divertisment şi petrecere a timpului liber, oferind clienţilor opţiuni diverse în acest sens (cinematograf, bowling, biliard, loc de joacă pentru copii şi o varietate mai mare de restaurante).
„În contextul unui ritm de viaţă rapid şi al unui mediu de afaceri competitiv, centrele comerciale se pot transforma într-un al treilea spaţiu de viaţă, un loc în care oamenii pot veni, în afara timpului petrecut acasă (primul spaţiu) sau la muncă (al doilea spaţiu), pentru a se relaxa, a socializa şi a face parte dintr-o comunitate. Pentru a obţine acest status, centrele comerciale de generaţia a treia îmbină utilul cu plăcutul, cumpărăturile cu distracţia, nevoile cu dorinţele într-un mediu confortabil, sigur şi agreabil din punct de vedere estetic”, a declarat Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România.
Până la sfârşitul anului vor fi 12 centre comerciale de generaţia a treia operaţionale în România, după deschiderea AFI Palace Ploieşti, pe 3 octombrie.„În plus faţă de mixul de chiriaşi de fashion, un centru comercial de succes trebuie să anticipeze şi să ofere vizitatorilor zone de distracţie şi petrecere a timpului liber pentru a îmbogăţi experienţa cumpărăturilor şi satisfacţia acestora. Astăzi, un mall nu este doar o alegere pentru cumpărături, este şi un loc pentru relaxare şi socializare. În acest sens, a pune la dispoziţia cumpărătorilor spaţii de distracţie devine o necesitate. Acesta este un aspect important pe care l-am luat în calcul când am dezvoltat AFI Palace Ploieşti, în continuarea succesului obţinut cu AFI Palace Cotroceni”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe România.
AFI Europe Romaniaa personalizat pe piata locala modelul nou de centre comerciale prin AFI Palace Cotroceni si AFI Palace Ploiesti
AFI Palace Ploieşti va avea un mix de chiriaşi împărţit astfel: 29% hypermarket, 36% modă, 5% decoraţiuni, 8% electronice şi electrocasnice, 3% restaurante şi cafenele, 14% zone pentru distracţie şi petrecere a timpului liber. Mall-ul include un cinematograf multiplex cu şase ecrane, Cinema 6D, patinoar, centru PlayStation, spaţiu de joacă pentru copii şi peste 1.000 de locuri de parcare. Mai mult, expresivitatea urbană a proiectului este redată prin combinarea spaţiilor exterioare cu cele interioare.
Atractive pentru consumatori şi profitabile pentru chiriaşi, mall-urile de generaţia a treia au fost dezvoltate pentru a răspunde provocărilor actuale ale pieţei de retail, care sunt resimţite atât la nivel local, cât şi european, precum presiunea de a reduce costurile cu chiria şi ale celor legate de taxa de mentenanţă, comerţul online, comerţul stradal în centrul oraşelor etc. Deoarece nevoile consumatorilor şi ale retailerilor se schimbă constant, noi modele de centre comerciale sunt aşteptate să apară în peisajul de retail local în viitor, precum centrele open-air care îmbină într-un mod armonios spaţiul interior cu cel exterior sau proiecte complete de tip mixt, care să combine nu doar spaţii de birouri şi retail, ci şi spaţii rezidenţiale şi hoteliere. -
Companiile care te lasă să vinzi sau să cumperi zile de concediu
Unele companii din SUA permit angajaţilor să cumpere şi să vândă din zilele de concediu, potrivit cnbc.com. Un studiu făcut de Societatea pentru managementul resurselor umane au descoperit că 9% dintre companiile americane permiteau angajaţilor să îşi vândă zilele de concediu în timp ce 5% dintre acestea permiteau cumpărarea de zile suplimentare de concediu.
Nora Kouba, responsabil de maşinile companiei din construcţii USG Corp. din Chicago, este un exemplu de astfel de angajat: Ea obişnuia să cumpere o săptămână de concediu în plus pe perioada verii, dar acum a ajuns să facă parte din cea de a doua categorie, care îşi vinde zilele de concediu. “Îmi plăcea să am o săptămână liberă în plus, dar acum îmi plac şi banii suplimentari care vin din zilele de concediu la care am renunţat, a declarat Kouba. USG permite celor 9.000 de angajaţi din toată lumea să cumpere sau să vândă până la o săptămână de concediu.
O companie texană permite vacanţele flexibile ale angajaţilor de 15 ani. Aici, ei pot să îşi ia până la cinci zile de vacanţă suplimentare. “Costurile pentru concediul suplimentar este împărţit în salariile din tot anul şi nici nu se simt”, observă Sandi Winant, un angajat de 24 de ani la compania de servicii financiare USAA. Flexibilitatea acestui program permite angajaţilor să îşi programeze timpul liber cu suficient timp înainte, aspect care este de ajutor pentru companii, pentru care situaţia nefavorabilă este cea în care angajaţii îşi iau zile libere anunţate cu puţin timp înainte.
-
ACCIDENTUL DIN MUNTENEGRU: Unul dintre şoferii autocarului este angajat al Poliţiei Capitalei
“Cu ocazia verificărilor efectuate pentru identificarea victimelor accidentului din Muntenegru a reieşit că unul dintre conducătorii auto al autocarului este angajat al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, la Serviciul de Logistică. Respectivul angajat se afla în timpul liber, iar din data de 25 iunie urma să figureze în concediu de odihnă legal, aprobat de conducerea unităţii unde îşi desfăşura activitatea”, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de Poliţia Capitalei.
Potrivit sursei citate, agentul de poliţie respectiv este posesor al permisului de conducere din anul 1989, având categoriile BE, CE, DE şi al atestatului profesional eliberat de ARR Bucureşti la data de 17.03.2012 cu valabilitate până la data de 16.03.2017, fiind cunoscut ca un bun profesionist.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro


