BusinessMagazin

Tag: timp liber

  • Doi tineri arhitecţi şi-au imaginat deja cum vor arăta locurile în care ne petrecem timpul liber după ieşirea din izolare. La restaurant, vom avea câte un dulap pentru spălat mâinile lângă masă

    „Ca designeri, suntem mereu în căutarea noului nou. Folosim ideaţia şi design thinkingul ca să descoperim unde se îndreaptă lumea. Am creat un compendiu de idei care să îi ajute pe lideri să îşi imagineze un viitor mai bun”, spun Sebastian Mîndroiu şi Radu Călin, fondatorii studioului de arhitectură PickTwo Studio, într-un material scris de ei care creionează cum vor arăta diferite domenii după izolare. Dacă  întâlnirea anterioară cu Business MAGAZIN a avut loc la etajul 36, în restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti, pe care tocmai îl amenajaseră, acum discuţia este într-un restaurant imaginar, creat prin intermediul platformei Zoom.

    De la interviul din urmă cu aproximativ doi ani proiectele din portofoliul lor, axate pe amenajări de spaţii publice, fie ele despre restaurante, spaţii de retail sau săli de sport, s-au tot adunat; însă acum cele mai recente dintre acestea sunt în aşteptare. La fel ca modul în care s-a schimbat discuţia noastră, şi ei trebuie să se reinventeze odată cu domeniile pe care s-au concentrat. 

    „Încă avem proiecte care sunt în derulare, dar majoritatea au fost contractate înainte de perioada aceasta de criză. Aşteptăm să vedem un recul în ceea ce priveşte investiţiile fiindcă probabil în câteva luni mare parte din bugetele companiilor se vor reorienta din zona de investiţii spre zona de supravieţuire şi atunci ne aşteptăm să simţim şi noi asta. Acesta este unul dintre motivele pentru care am început deja să căutăm idei pentru ce va urma în noua  lume care va veni după această pandemie”, spune Sebastian Mîndroiu. „Partea de restaurante a fost pusă pe stop şi am oprit partea de investiţii a câtorva spaţii – acum există câteva spaţii de birou pentru care continuăm să implementăm proiectele şi avem totodată multe idei pentru viitor. Cred că este un moment bun de a ne strânge în comunităţi şi a vedea cum putem să rezolvăm noile situaţii”, spune şi Radu Călin.

    Pornind de la constatarea că spaţiul public, aşa cum îl ştim noi, nu va mai exista, ei şi-au propus să îşi imagineze cum va arăta acesta după pandemie. „Procesul de căutare de idei este unul pe care noi îl facem constant. De obicei însă,  clienţii care veneau ne întrebau cum facem să deschidem un restaurant mai deosebit sau ceva care nu există, astfel că mereu trebuia să venim spre ei cu lucruri noi. Aşa am făcut şi acum, ne-am uitat la premisele din acest moment şi am analizat toate industriile, de restaurante, hoteluri, birouri, dar şi  alte tipuri de spaţii publice, cum ar fi parcurile sau piaţetele centrale ale oraşului, în special locuri aglomerate despre care credem noi că în viitorul apropiat vor avea de suferit ca trafic. Ne-am uitat să vedem cum se vor transforma şi care ar fi măsurile proactive pe care le-am putea lua tocmai pentru a uşura utilizarea acestor spaţii.”

    Cu bucătăria mai aproape de fiecare client

    În domeniul restaurantelor, ei cred că schimbarea după ieşirea din izolare se va face încă de la început: va exista o diferenţă majoră între restaurantele mici şi medii şi între restaurantele mari. Aici linia când vine vorba de numărul de locuri se va trage undeva la între 40 şi 50 de locuri pe restaurant. „Restaurantele mici vor funcţiona relativ normal, aşa cum funcţionează şi acum, şi cred că va exista o creştere a activităţii pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă şi în China, inclusiv la nivelul de mese”.

    Printre soluţiile lor la aceste situaţii se numără, de pildă, spargerea acestor spaţii mai mari cu mai multe zone de gătit, ca şi cum ai aduce bucătăria mai aproape de client – în dreptul fiecărei bucătării s-ar afla  o zonă de scaune. „În felul acesta, dacă ai un spaţiu foarte mare, de câteva sute de metri, îl poţi fragmenta uşor şi poţi păstra un concept interesant pentru clienţi fără să obţii acele aglomerări mari de oameni”.

    O altă idee ar fi să aducă spaţiile de spălat pe mâini din restaurante foarte aproape de clienţi – crede că astfel de zone de altfel vor fi implementate în mai multe locuri, în spaţii publice de pildă sau în săli de sport, şi vor lua forma unor dulăpioare. „Cred că vom avea o linie de mobilier de design care să se potrivească cu mesajul fiecărui restaurant. Dacă ar fi să treacă pe la noi un astfel de proiect nu ar fi vorba despre un obiect intruziv care să intre în spaţiul restaurantului, ci ar fi integrat în concept astfel încât să deservească acest rol funcţional al  spălatului pe mâini care, iată, este foarte necesar”, explică Mîndroiu.

    Radu Călin subliniază că de acum proprietarii de restaurante vor fi foarte atenţi şi la spaţiul dintre mese şi va exista, de asemenea, o nevoie mai mare pentru spaţiile în aer liber. Până acum, distanţa pe care o practicau proprietarii de restaurante între mese era de 50-60 cm – ori asta ajuta la crearea acelei atmosfere pe care o căutam cu toţii atunci când mergeam la restaurant. „Se creează zarvă atunci când sunt mai mulţi oameni, locul devine mai animat şi mai interesant”. De acum, distanţa între mese şi scaune va creşte la 1,5 metri sau chiar 2 metri de 3-4 ori faţă de cât este în prezent.
    Un alt concept despre care ei cred că se va dezvolta după această perioadă va fi cel de „fast dining”, o alăturare a conceptelor de „fine dining” şi „fast food”, o combinaţie rezultată a creşterii numărului de preparate accesibile prin intermediul livrărilor la domiciliu. „În Bucureşti se întâmplă deja ca restaurantele de fine dining care se adresau unui public mai mic să devină restaurante pe care să poţi să le accesezi prin aplicaţii de livrare”, spune Mîndroiu. „Accentul se va pune foarte mult pe partea de produs şi de ingrediente fiindcă nu vei mai fi capabil să oferi aceeaşi experienţă – noi ofeream o atmosferă prin partea de design, acum atenţia se va concentra pe partea de packaging şi felul în care arată platingul acestui packaging”, adaugă el.

    Sport în sufragerie cu greutăţi virtuale

    În ceea ce priveşte sălile de sport, Sebastian Mîndroiu spune că au analizat două modalităţi în care ar putea să evolueze lucrurile. Pe de o parte, pentru sălile de sport, de gimnastică, vor apărea măsuri de distanţare socială astfel că cei doi arhitecţi se aşteaptă ca accesul în acestea să se facă pe bază de aplicaţie sau într-un mod controlat – pe anumite intervale orare, astfel încât accesul persoanelor care intră în sală în acelaşi timp să fie limitat. De asemenea, şi designul acestor săli va trece prin schimbări: „Ne gândim că vor exista vestiare individuale, de genul celor din cabinele de probă din magazine – fiecare persoană ar avea astfel vestiarul ei. De asemenea, şi aici se va adăuga şi partea de chiuvete şi de produse de dezinfectat pentru echipamente”. Ei spun că în mod cert se va înăspri şi programul de curăţenie al sălilor – „probabil din punct de vedere operaţional, aceasta se va realiza după fiecare tură de clienţi – după o oră sau două se va opri totul câteva minute, se va dezinfecta şi apoi se va relua activitatea – asta în viitorul foarte apropiat, până când se va găsi o soluţie pe termen lung”.
    Legat de antrenamentele în propria casă, Sebastian Mîndroiu observă că există câteva soluţii de sisteme de antrenament pe care le poţi avea acasă, care ocupă foarte puţin loc, au un ecran integrat şi permit comunicarea cu un antrenor personal.  Oferă exemplul unui start-up lansat în San Francisco care a dezvoltat un echipament care nici măcar nu mai foloseşte gravitaţia, ci un sistem cu electromagneţi care opun rezistenţă atunci când lucrezi la aparatul respectiv; dintr-o dată dimensiunea unui astfel de aparat de sport se restrânge mai mult faţă de ce ştim noi în prezent – poate fi vorba doar despre un panou ataşat de perete.
    „Dacă stăm destul de mult timp în casă încât să ne obişnuim cu televizorul şi cu gym pod-urile, probabil că o să ne obişnuim cu acest nou obicei, cu acest gând şi vom eficientiza astfel partea de traseu şi de timp petrecut pe drum. Practic începe să surâdă partea de gym pod acasă şi poate să ne mutăm de la partea de apartament la o casă mai mare care va avea şi partea de home office, şi partea de gimnastică în aceeaşi cameră. Este posibil orice în funcţie de cum ne schimbăm obiceiurile şi de cât va ţine această izolare”, adaugă Radu Călin.

    Cu recepţia hotelului în buzunar

    În ceea ce priveşte hotelurile, cei doi arhitecţi cred că una dintre primele măsuri care va apărea  se va lega de reglarea traficului transfrontalier: „Foarte probabil hotelurile va trebui să se orienteze în următoarea perioadă pe turişti din aceeaşi ţară, turişti de proximitate”, crede Mîndroiu. Când vine vorba despre noile spaţii de acomodare  a turiştilor, se va dezvolta mai mult glampingul, acel concept de camping mai elevat – pentru persoanele care îşi permit să cheltuie puţin mai mult, dar care îşi doresc să stea în natură”, explică Mîndroiu. Complexurile turistice de acest tip sunt de obicei mai izolate şi presupune o distanţare foarte mare între corturile în sine: „Cred că acest tip de complexuri turistice va creşte în următoarea perioadă fiindcă promovează noţiunea aceasta de izolare socială, apoi de conexiune cu natura şi de viaţă în aer liber”.
    Pentru hotelurile tradiţionale se gândesc  mult la introducerea mai mult a tehnologiei şi la limitarea accesului sau a interacţiunii dintre personalul hotelului şi clienţi. Vor apărea foarte rapid aplicaţii care ajută la deschiderea uşilor de la camere, rezervării şi check-inului fără interacţiunea cu personalul hotelului. „Acestea există, dar se va face o adopţie mult mai rapidă a lor”, crede Mîndroiu.

    Mai puţin mall, mai mult comerţ online. Şi drone


    Fondatorii PickTwo Studio s-au uitat şi la modul în care această pandemie globală va schimba mallurile şi retailul în spaţii foarte mari: „Acestea vor migra foarte mult în online – vor apărea aplicaţii care îţi vor permite să te vezi în oglindă purtând produsele respective, dar oglinda va fi la tine acasă şi va fi una digitală. Şi cred că în timp va creşte în viitor livrarea cu drone astfel încât să putem să avem o eficienţă mult mai mare în acest domeniu – pentru pachete mici la început, dar va ajuta foarte mult ca din magazinul local din apropiere pe o rază de 500 de metri să fie posibilă livrarea cu drone”.
    Chiar dacă aceste tehnologii există, pe măsură ce sunt implementate, pe o perioadă mai lungă de timp, vom fi nevoiţi să le adoptăm. Curierii vor fi suprasolicitaţi şi vor exista soluţii pentru magazine astfel încât să fie posibilă livrarea – poate prin dulapuri intermediare de unde să poţi ridica  produsele. „Vom încerca să scurtăm traseele şi să eficientizăm ce există acum”, crede Sebastian Mîndroiu.
    Apoi, ei se aşteaptă la o creştere a activităţilor în spaţii deschise şi în parcuri, piaţete, tocmai fiindcă oamenii va trebui să migreze dinspre spaţiile închise spre exterior, context în care s-ar putea dezvolta mai multe tipuri de servicii conexe, de la chioşcuri care vând şi livrează anumite lucruri, până la camioane pentru mâncare.
    „Ne gândeam că există foarte mulţi oameni care vor face sport în parcuri şi atunci ar fi interesant să existe dulapuri şi chioşcuri, food truckuri pentru mâncare, spaţii din parcuri care închiriează diferite echipamente sportive, trotinete, biciclete, tocmai pentru că va creşte foarte mult traficul din parcuri”, crede Mîndroiu. Iar un lucru pentru care ei spun că militează de mult timp este dezvoltarea de grădini publice: „Este vorba despre utilizarea spaţiilor nefolosite, mai ales a teraselor de pe blocuri, şi de convertirea lor în ferme urbane sau sere care să fie amplasate pe blocuri, ferme ale comunităţilor care să fie implementate în jurul blocurilor. Avem mult teren pe care nu îl folosim şi cred că acesta va fi unul dintre lianturile care ar putea să construiască acele comunităţi despre care vorbeam mai devreme – grădinăritul împreună sau creşterea legumelor împreună, de ce nu, pentru fiecare bloc în care locuim.”
    Radu Călin adaugă că pe partea de consum vom fi foarte atenţi – probabil că vom avea tendinţa să cumpărăm lucruri care sunt produse în România şi sunt autentice, vom fi foarte atenţi să consumăm mai mult bio, eco şi natural. 
     

    Idei de afaceri  postpandemie


    Arhitecţii de la PickTwo Studio au conturat, în baza analizei lor, şi câteva idei care ar putea fi dezvoltate ulterior acestei izolări. „Tot ce înseamnă packaging, materiale biodegrabile sau din materiale naturale va creşte”, spune Radu Călin. De asemenea, o idee de afacere în turism care nu ar necesita foarte multe investiţii ar fi un complex de glamping.  Noile echipamente pentru săli de sport vor reprezenta de asemenea o altă nişă. Iar legat de zona de birouri, aici vor fi esenţiale produse de software de management al locaţiei. „Pentru că şi birourile vor evolua într-un hub mai degrabă decât un birou tradiţional – oamenii vor merge la birou poate mai rar 2-3 zile pe săptămână şi se va lucra mai mult de acasă, iar asta va permite proprietarilor  de birouri să închirieze locurile respective şi altor firme; prin urmare vom vedea dezvoltarea unei tehnologii de software  management al închirierilor de birouri.
    De asemenea, un serviciu de livrare cu drone este de luat în calcul – poate ca idee de afaceri pe termen mediu şi lung, dar şi staţiile de spălat pentru locurile publice şi dezvoltarea de mobilier pentru lucrul de acasă. 

  • Businessul care „schimbă becurile” corporatiştilor ocupaţi

    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului pe care ei îl descriu drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro. Fondurile au fost direcţionate în special către recrutarea unei echipe de proiect, identificarea de profesionişti şi colaboratori şi dezvoltarea unei platforme online. Potrivit lui Iulian Maxim, manager general al Ajusto, motivaţia a venit din faptul că, „dacă întrebi pe oricine din jur dacă vreodată a avut nevoie de vreun meşter bun pentru diverse treburi prin casă sau birou, o să găseşti cu uşurinţă răspunsul, iar dacă adresezi întrebarea la prezent, se vor aduna foarte multe răspunsuri pozitive. De aici a plecat totul”. Iulian Maxim are peste un deceniu de experienţă în cadrul grupului. Înainte, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi în IT în poziţii de business development.

    Pe platforma Ajusto, clienţii persoane fizice sau firmele pot opta pentru servicii cu preţ fix, cum ar fi cele de amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele, covoare, pe care le adaugi în coşul de cumpărături.
    Clienţii propun o dată de efectuare a lucrărilor şi sunt ulterior contactaţi de call center pentru a valida data execuţiei şi pentru a afla alte detalii de care au nevoie. „După acest pas intră în scenă profesionistul alocat lucrării, care se prezintă la tine acasă la data agreată şi se apucă de treabă“, explică Maxim modul în care funcţionează proiectul. Pentru lucrările mai complexe sau personalizate echipa trebuie să evalueze în prealabil solicitarea clientului în locul unde se află acesta, pentru a formula ulterior o ofertă.

    În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. „Suntem încă la început de drum şi pentru noi este important să devenim cunoscuţi prin calitatea serviciilor, uşurinţa accesării lor şi o experienţă foarte bună a clientului în relaţia cu noi”, spune Iulian Maxim. Pentru anul în curs, reprezentanţii proiectului au în vedere consolidarea businessului şi dublarea veniturilor. „Mă bazez pe echipa din spatele Ajusto şi pe comunitatea de clienţi care ne solicită servicii noi şi ne recomandă altor clienţi, dar şi pe profesioniştii cu care colaborăm”, spune Maxim. În acest sens, businessul s-a axat şi pe colaborări noi cu diverşi parteneri care au nevoie de serviciile pe care le oferă, cum ar fi, de pildă, reţelele de bricolaj.

    Anul acesta reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online.

    „Nu facem asta de dragul schimbării, ci pentru a pune în practică feedbackul constant al clienţilor, profesioniştilor şi ideile echipei Ajusto. Campaniile de marketing şi promovare reprezintă o componentă importantă a investiţiei anuale. Investim constant în promovarea noastră în mediul online, acesta fiind şi primul canal prin care am comunicat clienţilor că existăm”, explică Iulian Maxim. De altfel, potrivit lui Maxim, una dintre cele mai mari provocări este aceea de a crea pe platformă o interacţiune simplă cu clienţii. „Ca să ajungi la lucruri simple, trebuie să testezi şi să experimentezi foarte mult. Identificarea profilului de meşter de încredere pe care l-am chema la noi acasă este o provocare zilnică.”

    În prezent, echipa Ajusto numără şapte oameni, dar în cadrul proiectului există colaborări cu alte peste 70 de firme partenere cu care efectuează servicii pentru clienţi, momentan doar în Bucureşti şi judeţul Ilfov. Anual, businessul înregistrează o medie de peste 1.000 de clienţi. „Deşi am pornit la drum ca un business care se adresează în special persoanelor fizice, în ultima perioadă am înregistrat un număr foarte mare de solicitări din partea firmelor. Acest aspect ne dă încredere că vom putea să ne dezvoltăm pe ambele segmente”, spune Maxim. Potrivit acestuia, clienţii Ajusto sunt persoane între 25 şi 44 de ani, corporatişti sau antreprenori, cu venituri medii şi peste medie. „Sunt oameni ocupaţi care vor un serviciu de calitate, efectuat la timp, plata prin mijloace moderne şi fără bătăi de cap. Evident, sunt persoane cu abilităţi digitale, ţinând cont de faptul că plasează online comenzile către platforma noastră.”

    Din gama de servicii ale businessului fac parte cele necesare amenajării şi întreţinerii unei case (amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele, covoare), instalarea electronicelor şi electrocasnicelor, grădinăritul şi peisagistica. În curând, compania va lansa şi un serviciu de călcătorie de rufe, cu preluarea şi livrarea acestora la domiciliul clientului. Iulian Maxim spune că, încă de la început, businessul s-a poziţionat ca un serviciu „cu preţ corect, ţinând cont de faptul că nu putem vorbi în cazul nostru de o competitivitate a preţurilor cu piaţa serviciilor efectuate «la negru». Avem de plătit facturi către profesionişti pe care nu îi găsim uşor şi care la rândul lor trebuie să plătească salarii, taxe şi impozite la stat.” De pildă, serviciul de curăţare profesională a unei canapele din material textil costă 125 de lei, iar montajul unui aparat de aer condiţionat cu kit de instalare inclus ajunge la un preţ final de 420 de lei. „Marjele cu care lucrăm sunt similare cu cele operate de alţi actori economici”.

    Potrivit lui, în vestul Europei, în ţări precum Germania, Regatul Unit sau Franţa, piaţa este deja matură prin prezenţa a sute de platforme similare. Grupul Engie deţine şi operează în prezent în Franţa platforma www.mesdepanneurs.fr.

    Un alt exemplu, spune Maxim, este platforma americană www.taskrabbit.com, achiziţionată recent de grupul IKEA, prin care compania derulează operaţiuni în UK „destul de apropiate cu ce facem noi prin Ajusto.ro”. În schimb, reprezentantul Ajusto spune că, la fel ca în România, în ţările vecine platformele de tip handy-man (meşteri) sunt încă în faza de dezvoltare şi educare a pieţei în privinţa modalităţii de acces al acestor servicii.

    Totuşi, Maxim spune că pentru fiecare dintre serviciile pe care businessul le oferă există o competiţie intensă. „La nivelul anului 2018, erau circa 40 de site-uri care facilitau, într-o formă sau alta, tipul acesta de servicii. În schimb, unicitatea serviciilor noastre constă în faptul că le punem la dispoziţie un ecosistem complet de interacţiune cu toate părţile implicate şi prin diversitatea serviciilor oferite. Un plus îl constituie faptul că oferim garanţie şi, dacă este cazul, chiar o formă de extragaranţie pentru toate lucrările efectuate.”

    Ca planuri de viitor, reprezentanţii Ajusto spun că şi-ar dori să optimizeze modelul de business într-un mod functional, care să permită replicarea şi extinderea şi în alte oraşe.

    Potrivit ZF, în 2018, Engie România, cel mai important jucător din piaţa locală a distribuţiei şi furnizării de gaze naturale, a înregistrat venituri consolidate de 1,23 de miliarde de euro, în creştere faţă de nivelul de 1,05 miliarde de euro din 2017, profitul net înregistrat anul trecut fiind de 87 de milioane de euro, faţă de 74 de milioane de euro în 2017. Printre factorii care au contribuit la această creştere se numără vânzări mai mari pe piaţa energiei din România, extinderea portofoliului de soluţii conexe, dar şi evoluţia pozitivă a preţului gazelor şi al energiei în zona de retail. Compania are în portofoliu peste 25.000 de clienţi pe piaţa energiei, controlând 3,6% din piaţa concurenţială a furnizării de electricitate. Activitatea de bază a companiei de utilităţi rămâne însă gazul natural, Engie având peste 1,7 milioane de consumatori conectaţi la infrastructura de gaze.

    CONTEXT:
    Nevoia de meseriaşi de pe piaţa locală nu mai este de mult un secret, iar cel mai acut este simţită de angajaţii din corporaţii, din ce în ce mai ocupaţi, care nu mai găsesc timpul pentru a-şi întreţine singuri locuinţa.

    DECIZIE:
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea unei platforme prin care oferă diferite servicii necesare amenajării şi întreţinerii unei case.

    CONSECINŢE:
    Businessul a ajuns, după aproximativ doi ani de funcţionare, la 1.000 de clienţi anual, 70 de companii colaboratoare, iar veniturile înregistrate la finalul anului trecut erau de aproximativ 150.000 de euro. Reprezentanţii Ajusto plănuiesc expansiunea serviciilor şi în alte oraşe din ţară.

  • Cel mai nou proiect PSD: Cine ar putea beneficia de CONCEDIU plătit

    Iniţiativa legislativă vine în sprijinirea salariaţilor „ce trec prin trauma desfacerii căsătoriei”, iar pentru acest eveniment este „nevoie de timp liber pentru soluţionarea problemelor pe care le implică”, se arată în expunerea de motive.

    „Cei care au divorţat au drepul la un concediu pentru divorţ de 3 zile lucrătoare”, se arată în proiectul de lege.

    Iniţiatorul menţionează că de acest beneficiu au parte doar persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Netflix pe stil vechi

    Spre exemplu, oamenii din epoca victoriană aveau propria lor versiune de Netflix, chiar dacă cinematograful nu se inventase încă, scrie CNN, care citează concluziile recent dezvăluite ale unui studiu dedicat acestei perioade.
    Studiul, întreprins de profesorul John Plunkett, specialist în epoca victoriană din cadrul Universităţii din Exeter din Marea Britanie, este dedicat unei modalităţi foarte populare de distracţie din acea vreme, aşa-numita „lanternă magică”, prin care se puteau proiecta imagini cu diverse subiecte care, completate cu explicaţii şi alte efecte, alcătuiau un adevărat spectacol, iar ca materiale de cercetare au fost folosite reclamele din publicaţiile vremii. Iniţial distracţie pentru cei bogaţi, care-şi permiteau să închirieze echipamentele necesare cu tot cu operatori pentru ocazii speciale, „lanterna magică” a devenit ulterior accesibilă unui public mai larg, cererea mare permiţându-le unor librari, spiţeri ori papetari să mai câştige un ban în plus organizând proiecţii pentru doritori sau închiriind doar imagini. Odată cu răspândirea acestui tip de divertisment au apărut şi furnizorii de conţinut pe bază de abonament, strămoşii unor servicii de azi ca Amazon sau Netflix. O mulţime de firme mici le ofereau abonaţilor accesul la biblioteci de imagini cu tot felul de subiecte, cum ar fi călătorii, basme, astronomie, adaptări ale unor romane celebre, subiecte biblice şi nu numai. Cele mai populare erau însă cele cu efecte speciale, obţinute cu ajutorul unui aparat care proiecta două imagini în acelaşi loc, dând impresia trecerii de la zi la noapte ori a apariţiei unei fantome, de exemplu. 

  • OutOfOffice – Javier Garcia del Valle, CEO, Happy Tour: “Lecţiile de business din jocul de golf” – VIDEO

    Aici mă refer la scurte plimbări în parc sau relaxare la piscină.
    De asemenea, în fiecare vară obişnuiesc să îmi vizitez părinţii şi rudele în Malaga, Spania, oraşul în care m-am născut şi am crescut. Voi merge împreună cu soţia şi vom petrece, întreaga familie, două săptămâni în luna august alături de cei dragi. Totodată, voi profita de ocazie pentru a mă relaxa la plajă şi a înota şi, bineînţeles, voi juca golf cu prietenii mei din Malaga, fiind activitatea mea preferată de petrecere a timpului liber. Din acest sport învăţ diverse lecţii pe care le aplic în business. Cea mai importantă lecţie este să „joc” calculat şi să îmi controlez impulsurile, adică să fac paşi mici, dar siguri în privinţa deciziilor luate pentru viitorul businessului.
    Mi-aş dori să ajung în Australia, Alaska şi Papua-Noua Guinee. Vor fi vacanţe mai costisitoare, deoarece drumul până acolo este foarte lung, prin urmare bilete de avion sunt scumpe. De aceea, momentan nu reprezintă o prioritate şi alegem să mergem în vacanţă în Europa sau ţări din apropiere, cum este Libanul.
    În România, aş prefera să petrec o vacanţă în liniştea unui sătuc din munţi, undeva în zona Rucăr-Bran sau în Munţii Apuseni, sau explorând Delta Dunării.
    Amintirile din vacanţe, călătoriile în sine sunt cele mai bune suveniruri, pentru că nu expiră niciodată şi nu pot fi pierdute.

    Unde nu aţi merge sau ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Într-o vacanţă nu aş petrece niciodată aproape tot timpul în hotel, la spa-ul hotelului, la piscină sau pe terenul de golf. Sunt un turist activ, care preferă să descopere destinaţia mergând pe jos, intrând în contact cu localnicii şi savurând spontaneitatea din fiecare loc.

    Care sunt locurile din oraşul în care trăiţi în care vă place să petreceţi timp?
    Îmi place în egală măsură să îmi petrec timpul liber în diverse locuri din Bucureşti, fie că este vorba de un parc sau de un local. Bucureştiul devine an de an tot mai surprinzător, apar noi localuri, rooftopuri, noi localuri pe zona de food, cu noi gusturi şi experienţe culinare. Mi se pare că se dezvoltă într-un ritm ameţitor, cel puţin pe categoria de vârstă 18-35 de ani. De multe ori îmi place să savurez o cafea la cafeneaua Steam şi să ies la cină la restaurantele The Artist, La Finca by Alioli, Pata Negra sau altele, în funcţie şi de preferinţele prietenilor cu care mă întâlnesc.

  • Cum şi-a petrecut concediul Marius Costin, Country Manager, PayU România: “Rockul merge mână-n mână cu discuţiile de business” – VIDEO

    În rest, îmi cultiv în continuare pasiunea de a cânta la chitară, în serile în care trupa din industria de IT şi software din care fac parte se reuneşte. Rockul merge perfect cu discuţiile de business.

    Vara în România pentru mine înseamnă litoral şi toate contrastele pe care le ilustrează: de la nopţile memorabile din Vama Veche şi până la zilele pline de lux din Mamaia. Îmi plac extremele la fel de mult cum îmi place o idee bună de business.

    La birou dezvoltăm cu multă energie capacitatea PayU de a materializa un univers financiar fără limite: ne extindem portofoliul de soluţii pentru comerţul online transfrontalier, lucrăm pentru a crea cea mai importantă infrastructură globală de plăţi a viitorului alături de noii parteneri de la ZOOZ – cea mai recentă platformă tehnologică de plată achiziţionată de PayU – şi dezvoltăm parteneriatele comerciale globale. E o vară plină şi încărcată de emoţii pozitive pe toate planurile.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Deşi în viaţa de zi cu zi sunt înconjurat de gadgeturi şi dispozitive inteligente care îmi fac viaţa mai uşoară, în concediu prefer să fiu la polul opus. Cred că echilibrul mental se construieşte zi de zi şi primeşte un adevărat impuls în zilele libere. De aceea kindle-ul sau cărţile sunt nelipsite din bagaj, alături de smartphone. Telefonul e indispensabil, mai ales pentru că toţi cei care mă cunosc ştiu că sunt uşor de găsit şi în concediu în cazul în care apare ceva, indiferent că vorbim de prieteni sau parteneri de business. Surprinzător sau nu, am mereu la mine costumul de baie, poate pentru că destinaţiile cu ieşire la mare sau ocean sunt în topul alegerilor în fiecare an.

    Care sunt locurile din Capitală în care vă place să vă petreceţi timp şi de ce?
    Îmi place să ies des la restaurant cu familia, prietenii sau partenerii de business, iar locurile preferate sunt Fior Di Poesia, Osho, Capricciosa. M-au câştigat drept client fidel în timp, prin calitatea mâncării şi a serviciilor lor. Parcul Herăstrău este un alt loc unde merg cu plăcere, pentru a mă plimba cu rolele cu soţia sau a admira priveliştea. Ori de câte ori este un eveniment interesant care îmi atrage atenţia, indiferent că vorbim de un concert rock sau un festival cu mâncare bună, merg alături de prieteni şi familie. Serile relaxante le petrecem uneori la cinema, iar în cele în care ne dorim să ne încărcăm de energie, mergem la teatru. Frumuseţea Capitalei e că poţi alege dintr-o varietate de locuri unde să îţi petreci timpul şi poţi găsi mereu ceva nou.

  • Cum şi-a petrecut concediul Marius Costin, Country Manager, PayU România: “Rockul merge mână-n mână cu discuţiile de business”

    În rest, îmi cultiv în continuare pasiunea de a cânta la chitară, în serile în care trupa din industria de IT şi software din care fac parte se reuneşte. Rockul merge perfect cu discuţiile de business.

    Vara în România pentru mine înseamnă litoral şi toate contrastele pe care le ilustrează: de la nopţile memorabile din Vama Veche şi până la zilele pline de lux din Mamaia. Îmi plac extremele la fel de mult cum îmi place o idee bună de business.

    La birou dezvoltăm cu multă energie capacitatea PayU de a materializa un univers financiar fără limite: ne extindem portofoliul de soluţii pentru comerţul online transfrontalier, lucrăm pentru a crea cea mai importantă infrastructură globală de plăţi a viitorului alături de noii parteneri de la ZOOZ – cea mai recentă platformă tehnologică de plată achiziţionată de PayU – şi dezvoltăm parteneriatele comerciale globale. E o vară plină şi încărcată de emoţii pozitive pe toate planurile.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Deşi în viaţa de zi cu zi sunt înconjurat de gadgeturi şi dispozitive inteligente care îmi fac viaţa mai uşoară, în concediu prefer să fiu la polul opus. Cred că echilibrul mental se construieşte zi de zi şi primeşte un adevărat impuls în zilele libere. De aceea kindle-ul sau cărţile sunt nelipsite din bagaj, alături de smartphone. Telefonul e indispensabil, mai ales pentru că toţi cei care mă cunosc ştiu că sunt uşor de găsit şi în concediu în cazul în care apare ceva, indiferent că vorbim de prieteni sau parteneri de business. Surprinzător sau nu, am mereu la mine costumul de baie, poate pentru că destinaţiile cu ieşire la mare sau ocean sunt în topul alegerilor în fiecare an.

    Care sunt locurile din Capitală în care vă place să vă petreceţi timp şi de ce?
    Îmi place să ies des la restaurant cu familia, prietenii sau partenerii de business, iar locurile preferate sunt Fior Di Poesia, Osho, Capricciosa. M-au câştigat drept client fidel în timp, prin calitatea mâncării şi a serviciilor lor. Parcul Herăstrău este un alt loc unde merg cu plăcere, pentru a mă plimba cu rolele cu soţia sau a admira priveliştea. Ori de câte ori este un eveniment interesant care îmi atrage atenţia, indiferent că vorbim de un concert rock sau un festival cu mâncare bună, merg alături de prieteni şi familie. Serile relaxante le petrecem uneori la cinema, iar în cele în care ne dorim să ne încărcăm de energie, mergem la teatru. Frumuseţea Capitalei e că poţi alege dintr-o varietate de locuri unde să îţi petreci timpul şi poţi găsi mereu ceva nou.

  • Care sunt cele mai ciudate anunţuri de pe OLX: saltea gonflabilă de 1.000 de euro sau un timbru de 129.000 de euro

    În categoria „Electronice şi electrocasnice”, există peste 800.000 de oferte active disponibile pe lună. De la obiecte care te pot ajuta să îţi pui la punct studioul de muzică, până la cele mai vechi telefoane, încă funcţionale, iată care sunt cele mai ieşite din comun anunţuri peste care poţi da pe platforma OLX, în categoria „Electronice şi electrocasnice”:

    3D scanner sau cum să îţi proiectezi singur un bust uman sau o roată din aliaj – 40.500 lei
    Telefon mobil SIMONSEN – Norway, funcţional – 6.900 lei  
    Mixer studio – 31.000 lei
    Obiectiv Nikon – 60.000 lei  

    În acelaşi timp, în categoria „Modă şi frumuseţe”, peste 110.000 anunţuri şi-au găsit locul şi sunt disponibile pentru noi proprietari. Iată mai jos câteva anunţuri “out of the box” din această secţiune:

    Adidas Original NMD Chanel X Pharrell-Williams – 4.400 lei
    Haină din blană naturală – 22.600 lei
    Rochie de mireasă – 23.000 lei  
    Ceas Audemars Piguet Royal – 117.900 lei  
    Inel de Logodnă – 51.000 lei

    În categoria “Casa şi grădina”, lucrurile nu sunt cu mult diferite. În fiecare lună, în categorie se găsesc peste 360.000 anunţuri. Cele mai scumpe produse în acest moment sunt:

    Vază antică – 346.722 lei
    Căsuţe din lemn – 22.000 lei  
    Mobilier de birou din lemn masiv – 46.000 lei
    Piscină SPA pentru exterior – 58.990 lei   

    Categoria “Mama şi copilul” are în portofoliu peste 260.000 anunţuri active în fiecare lună, toate produsele fiind pregătite să îşi găsească proprietari noi. Cele mai scumpe şi neobişnuite anunţuri sunt:  

    Saltea gonflabilă – 4.620 lei
    LEGO Millenium Falcon – 3.700 lei
    Circuit maşinuţe – 3.600 lei

    În categoria „Sport, timp liber, artă”, lista de produse este şi mai vastă, iar numărul anunţurilor active în fiecare lună depăşeşte 450.000. Astfel, utilizatorii pot alege dintr-o listă lungă de obiecte, perfecte pentru ceea ce au nevoie.

    Balon presostatic pentru terenul de fotbal – 70.000 lei
    Timbru de colecţie – 500.000 lei  
    Maşină de epocă  – 160.000 lei
    Covor realizat manual din lână cu portretele soţilor Ceauşescu – 200.000 lei
    Pian vechi de peste 150 ani – 92,494 lei

    OLX România, parte a OLX Group, este liderul pieţei locale de anunţuri generaliste, cu peste 4 milioane de anunţuri active şi o medie lunară de peste 9 milioane de vizitatori, potrivit SATI. www.olx.ro oferă românilor posibilitatea de a vinde şi cumpăra produse şi servicii variate.

  • A deschis un business în locul unde a copilărit: “Existau multe locuri de cazare, dar foarte puţine locuri de petrecut timpul liber”

    Mai mult decât atât, am văzut o oportunitate în acest segment de agrement deoarece, ca zonă turistică, existau multe locuri de cazare, dar foarte puţine locuri de petrecut timpul liber”, descrie Mihai Cota începuturile businessului. Situat la poalele munţilor Făgăraş, Aventura Parc Drăguş a fost deschis în 2014, cu o investiţie iniţială de peste 100.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a fost de aproximativ 250.000 de lei, iar pentru anul acesta, reprezentantul parcului preconizează o creştere de 30%. În 2017, profitul a fost de peste 75.000 lei.
     
    La capitolul investiţii, acestea se situează, anual, între 10.000 şi 20.000 euro, fiind direcţionate în special către trasee noi, revizii şi sisteme de siguranţă. Pentru anul acesta, Mihai Cota plănuieşte să investească 25.000 de euro, dintre care 10.000 de euro vor fi folosiţi pentru realizarea unui traseu nou cu grad ridicat de dificultate, deja implementat, iar restul sumei va fi direcţionat spre schimbarea hamurilor cu un nou sistem de siguranţă, care va reduce complet riscul de cădere intenţionată sau neintenţionată de pe trasee.

    De asemenea, printre noile atracţii lansate anul acesta se numără două mini-jeepuri folosite pentru un nou traseu pe parcursul căruia sunt traversate pădurile, râurile şi dealurile din împrejurimi, „o activitate extrem de îndrăgită atât de copii, cât şi de părinţi, în special de taţii acestora”, spune Cota. El adaugă că anul viitor urmează ca numărul acestora să fie suplimentat cu încă şase mini-jeepuri.

    În cadrul parcului Drăguş lucrează 6-7 angajaţi, „oameni de bază”, după cum îi descrie Cota. Businessul funcţionează pe toată perioada anului, însă în extrasezon activitatea este susţinută de traficul de weekend, în special de activităţile de team building, tir cu arma şi paintball. Dintre clienţii de toate vârstele ai parcului, un procent de 10% este reprezentat de străini.

  • Povestea româncei care a VÂNDUT LEGUME la tarabă în PIAŢĂ, iar acum conduce peste 400 de magazine în 40 de ţări

    De la 18 ani, Teodora Burz lucrează în industria modei pentru femei şi bărbaţi şi se consideră o norocoasă pentru că face ceea ce îi place. „Pasiunile mele sunt legate de carieră. Preocupările din puţinul meu timp liber ţin tot de zona de fashion”, spune aceasta.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    La începutul anilor 2000 Teodora Burz a pus bazele brandului de haine pentru bărbaţi Ziggo House, iar ulterior a lucrat pentru retaileri internaţionali. De aproape şapte ani este country manager al Orka Holding (care operează magazine sub mărcile Damat, Tween şi D’S) în România şi se ocupă de marketingul şi expansiunea grupului turc la nivel internaţional, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe.

    „Eu nu am avut un mentor sau un model, dar cred că e bine să deschidem apetitul generaţiei Z către oameni care au reuşit, în măsura în care reprezentanţii mediului de afaceri îşi doresc să se implice în orientarea noilor generaţii”, precizează Teodora Burz. În anul care tocmai a trecut spune că a investit atât financiar, cât şi energie şi experienţă, iar pentru 2017 îşi propune o creştere de 30% a businessului pe care îl conduce.

    În timpul liber, când nu se axează tot pe zona fashion, Teodorei Burz îi place să călătorească, iar printre cele mai frumoase momente aminteşte vacanţele din Asia. „Sunt momente unice de care îmi amintesc cu drag şi abia aştept să mă reîntorc acolo. Jaipur (India), Uluwatu (Bali) sau PangKor Laut (Malaiezia) sunt câteva locuri care au o semnificatţe aparte pentru mine.”