Mass-media de stat nord-coreeană a menţionat rar dezbaterea despre denuclearizarea Peninsulei Coreea, fără să intre în prea multe detalii, axându-se în schimb pe teme precum pacea, prosperitatea şi unitatea coreeană.
Agenţia oficială de ştiri a Phenianului, KCNA, a relatat pe larg despre discuţii şi a elogiat angajamentul liderilor celor două state faţă de “completa denuclearizare” a Peninsulei Coreea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Coreea de Sud şi de Nord şi-au afirmat obiectivul comun de a realiza o Peninsulă Coreea fără arme nucelare prin denuclearizare completă”, se arată în declaraţia comună semnată de liderii celor două Corei.
Cei doi lideri au fost de acord că acţiunile recente ale Phenianului privind renunţarea la testele atomice sunt “foarte semnificative” şi “importante” pentru eforturile de denuclearizare.
Cele două Corei intenţionează să semneze un tratat de pace până la finalul anului – declaraţie comună
Preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene a anunţat că integrarea statelor din Balcanii de Vest în UE este prioritară, iar un eventual boicot ar reprezenta o provocare la adresa diplomaţiei.
Potrivit unor surse diplomatice, Serbia, România, Cipru şi Spania nu vor să participe la întrunirea de la Sofia pentru a nu legitima guvernul de la Priştina. Kosovo a anunţat că preşedintele Hashim Thaci va fi prezent la discuţii.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
“În timpul unei conversaţii telefonice între cei doi preşedinţi, Trump a sugerat organizarea unei întâlniri la Washington. Dacă totul va decurge bine, sper că partea americană nu va renunţa la propunerea privind organizarea summitului”, a spus Uşakov, fără a menţiona o posibilă dată a summitului.
Recent, Statele Unite au anunţat decizia de expulzare a 60 de diplomaţi ruşi, ca reacţie la atacul neurotoxic asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia în oraşul britanic Salisbury. În afară de expulzarea diplomaţilor, Casa Albă a dispus şi închiderea Consulatului rus din oraşul american Seattle.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Consiliul European organizează vineri o reuniune informală la care vor fi prezenţi şefii de state şi de guvern din toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii.
Uniunea Europeană elaborează în prezent proiectul bugetului multianual post-2020. Contribuţiile statelor membre la acest buget vor trebui reconfigurate în contextul ieşirii Marii Britanii din UE.
O altă temă a summitului informal de la Bruxelles este modalitatea desemnării viitorului preşedinte al Comisiei Europene după scrutinul europarlamentar din 2019.
“Indiferent de cât de digitali devenim, oamenii creează afaceri. Lumea în care trăim este una analog şi în care folosim instrumente digitale”, a spus Bloomberg, subliniind importanţa relaţiilor în dezvoltarea unei afaceri.
Michael Rubens Bloomberg s-a născut în 1942 în Boston, Statele Unite, într-o familie de evrei cu rădăcini ruseşti. Bloomberg a urmat cursurile Universităţii Johns Hopkins, unde a obţinut o diplomă în inginerie electrică, iar în 1966 a absolvit şi un MBA la Harvard.
În 1973, Bloomberg a devenit partener în cadrul firmei de brokeraj Salomon Brothers; opt ani mai târziu, compania a fost achiziţionată de Phibro Corporation, iar Bloomberg a fost concediat, primind compensaţii în valoare de 10 milioane de dolari. Cu aceşti bani, omul de afaceri a fondat propria sa companie, unde a ocupat fotoliul de CEO pentru următorii douăzeci de ani.
Bloomberg a vrut să dezvolte un business care să răspundă la o problemă esenţială în sistemul bancar: transmiterea informaţiilor financiare într-un timp cât mai scurt, prin inovaţii tehnologice şi într-o formă accesibilă (cum ar fi graficele).
Drept client pentru produsul său Bloomberg a mers la ţintă, la Merrill Lynch. Aşa că în fiecare dimineaţă, el se oprea la o cafenea de unde lua două pahare de cafea şi două de ceai, una cu lapte şi una fără. Apoi mergea pe holurile Merrill Lynch.
“În fiecare dimineaţă, pe la 6.30 sau 7, vedeam pe cineva citind ziarul sau muncind. Intram peste ei în birou şi ziceam: «Mă scuzaţi, eu sunt Mike Bloomber. Încerc să dezvolt o relaţie cu Merrill Lynch pentru că vreau să vă vând un produs pe care-l dezvolt şi v-am cumpărat o cafea. Unora nu le plăcea că intru peste ei în birou, iar alţii beau ceai, dar asta nu era o problemă»”, a spus miliardarul.
Într-o zi, se afla într-o sală a Merrill Lynch aşteptând să audă că nu vor să-i cumpere produsul. Atunci a intrat preşedintele board-ului şi l-a văzut pe Bloomberg. El îl cunoştea pe preşedinte tot datorită unei incursiuni cu cafele în sediul companiei.
Bloomberg a explicat preşedintelui că le oferea produsul său până când compania avea să-şi dezvolte propriul serviciu, iar atunci vor putea renunţa la Bloomberg.
Preşedintele a fost de acord şi aşa Merrill Lynch a devenit prima companie care să folosească terminalul Bloomberg. Până la sfârşitul anului 1990, Bloomberg instalase peste 8.000 de terminale; în prezent, numărul acestora este de peste 325.000.
Michael Blooomberg are o avere estimată de Forbes de 52,5 miliarde de dolari.
„Acesta nu este un scenariu viitor de coşmar oarecare”, a precizat Adhanom. „Este exact ce s-a întâmplat acum 100 de ani cu epidemia de gripă spaniolă. O epidemie devastatoare poate începe în orice ţară în orice moment şi poate omorî milioane de oameni pentru că nu suntem încă pregătiţi. Lumea rămâne vulnerabilă”.
Directorului OMS se întreabă care este cauza vulnerabilităţii? Inabilitatea de a opri Ebola? Creşterea cazurilor de rabie în populaţiile de animale? Cazuri în continuă creştere de SIDA? Nu. Ameninţarea unei epidemii globale este cauzată de apatia noastră, de refuzul încăpăţânat de a ne salva – un refuz care provine din indiferenţa şi lăcomia omului, scrie Futurism.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Declaraţiile liderului de la Chişinău au fost făcute la trei zile după încheierea summitului Parteneriatului Estic, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles.
”Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei. Dezamăgirea europenilor faţă de Chişinău e constantă, iar şansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii. Se adevereşte că până acum guvernările pro-europene au promovat o geopolitică a iluziilor. Dacă perspectivele integrării în UE lipsesc, înţelegem că guvernarea de la Chişinău utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-şi crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice şi electorale”, se arată într-un comunicat emis de Igor Dodon.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
O problemă des întâlnită este aceea că autorităţile au în general reflexul de a reglementa fără a face eforturi de a înţelege şi utiliza noua generaţie de servicii şi platforme anterior impunerii unor reguli, spune Rinne, care se va afla în Bucureşti în data de 7 noiembrie pentru a vorbi în cadrul Microsoft Summit, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Capitală.
„Sunt şocată în mod constant de solicitările unor autorităţi de a le oferi consultanţă în a reglementa platformele pe care ele nu le-au folosit niciodată. Nu există niciun scenariu mai ciudat decât acesta – şi potenţial periculos – pentru reglementarea platformelor”, spune April Rinne. Pentru a folosi la maximul potenţialul benefic al tehnologiei şi al noilor platforme este nevoie în primul rând de educaţie – sharing economy nu se rezumă doar la Uber şi AirBNB, cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai noului val de companii (şi care au operaţiuni şi în România).
„Ecosistemul este mult mai mare şi mai divers de atât. Pentru a înţelege pe deplin cât de adânci sunt transformările şi ce largă acoperire au aceste noi platforme este nevoie de investiţii în educaţie şi în creşterea vizbilităţii”, susţine ea.
Un alt aspect esenţial este ca autorităţile să nu se rezume la reglementare ci să participe la dezvoltarea fenomenului, pas care le permite şi să influenţeze ce se întâmplă şi să direcţioneze extinderea platformelor şi în direcţia rezolvării unor probleme din comunitate. „Există două oraşe fanion la nivel global – Seul şi Amsterdam. În Seul, spre exemplu, a fost creată o echipă denumită <<Sharing City>>, ca parte a biroului pentru inovaţie, care a selectat peste 50 de iniţiative locale în domeniul economiei digitale bazate pe conceptul de partajare în care au fost investite fonduri publice”, explică April Rinne, care a călătorit până acum 87 de ţări şi nenumărate oraşe din întreaga lume pentru a discuta despre aceste teme.
Subiectul poate fi abordat însă şi din alte unghiuri, adaugă ea. „Până în prezent, marea majoritate a activităţii de acest tip s-a concentrat asupra sectorului privat: startup-uri, investiţii private şi conversaţia generată de acestea despre impactul asupra organizaţiilor mari. Există însă o serie de oportunităţi la fel de semnificative pentru sectorul public şi social, care totuşi nu sunt explorate complet, iar până când se va întâmpla acest lucru, înţelegerea noastră cu privire la economia colaborativă este incompletă. Am început să mă ocup de această temă după mai bine de un deceniu în care am lucrat în dezvoltare trans-naţională, în special micro-finanţare şi politici de promovare a inovaţiei la baza piramidei economice. Munca mea în domeniu m-a ajutat să descopăr paralele interesante cu economia colaborativă de astăzi, în special în analiza legăturii cu sectoarele social, public şi privat. Economia colaborativă este exemplu excelent de inovaţie socială. La nivel de bază, partajarea bunurilor (mai degrabă decât posesia) este mai eficientă din punct de vedere economic, durabilă din perspectiva mediului şi benefică pentru comunitate.
Ea adresează o serie de probleme sociale – inclusiv izolarea, supra-consumul şi lipsa de resurse – în noi moduri. Pe lângă faptul că poate fi o soluţie pentru nevoi individuale, poate de asemenea să extindă aria oportunităţilor personale şi construieşte capital social – conexiunile interne ale unei comunităţi care ajută la creşterea rezilienţei acesteia şi restabilirea relaţiilor interumane.
Transformarea digitală va reprezenta o temă centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit, conferinţa fiind structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii. Principalele subiecte care vor fi abordate vor fi inovaţia prin noi modele de business, îmbunătăţirea performanţei în business şi experienţa serviciilor digitale.
April Rinne va fi prezentă în 7 noiembrie la Microsoft Summit 2017. Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit.
”Agenda întrevederii va include evaluarea concretă a stadiului implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, din anul 2016, şi la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din mai 2017, precum şi pregătirea agendei şi rezultatelor viitorului Summit NATO din anul 2018. Aspectele privind continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul internaţional complex de securitate, cu accent pe postura NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, vor ocupa un loc important în cadrul discuţiilor. Convorbirile cu înaltul oficial vor fi urmate de o declaraţie comună de presă”, transmite Administraţia Prezidenţială.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro