BusinessMagazin

Tag: summit

  • Semnale nefaste de la summitul G7: Marile puteri ale lumii nu vor semna un acord pentru prima dată în istorie

    Summit-ul Grupului Celor Şapte (G7) se va termina fără un acord semnat sau o comunicare comună pentru prima dată în cei 44 de ani de când se organizează, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a decis să abandoneze tradiţia pentur că ne confruntăm „cu o criză foarte gravă a democraţiei”, potrivit CNBC.

    Va fi pentru prima dată din 1975 până în prezent când forumul nu se termină cu o declaraţie legată de un acord încheiat – ceea ce subliniază momentul critic în care se află planeta atât din punct de vedere geopolitic, cât şi economic.

    Vorbind în faţa reporterilor adunaţi în Paris, miercuri, înainte de întâlnirea de la G7, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că o încercare de a face o comunicare comună ar fi un exerciţiu „fără sens”.

    El s-a referit în primul rând la decizia preşedintelui american Donald Trump de a se retrage dintr-un tratat climatic de referinţă ca un exemplu pentru care ar fi dificil ca liderii adunaţi la summit să transmită imaginea de front unit.

    Summit-ul anual aduce la un loc lideri din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA.

    Încheierea unui acord este cu atât mai dificilă cu cât americanii au preferat în ultimii ani să încheie tratate bilaterale în locul acordurilor multilaterale.

     

     

  • Uniunea Europeană va organiza un summit în data de 30 iunie pentru desemnarea viitorilor lideri

    „Consiliul European a decis că avem nevoie de lideri care să reflecte diversitatea Uniunii Europene. Ne vom întâlni din nou în data de 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv cu Parlamentul European”, a transmis Donald Tusk.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Viorica Dăncilă a făcut o nouă confuzie: summitul de la Iaşi, organizat la Galaţi?

    Premierul Viorica Dăncilă a spus „facem aici summitul de la Iaşi”, în contextul în care adresa critici la adresa summit-ului de la Sibiu. Ea se afla însă la Galaţi. A mai spus că a văzut de la summitul UE „doar poze, nu şi fapte”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Tăriceanu, mesaj înainte de Summit-ul de la Sibiu: Nu vrem ca disputele interne să dea impresia că pot bruia discuţiile la nivel european

    „Summitul european, fără indoală, reprezintă un moment important atât pentru viitorul României, cât şi pentru viiitorul proiectului european. Le urez bun venit tuturor primilor miniştrii şi şefilor de state europeni şi sper să aprecieze ospitalitatea românească. De asemenea, sper ca discuţiile care vor avea loc să ţină cont de ceea ce îşi doresc românii în legătură cu viitorul nostru comun. Şi anume că cetăteni europeni să fie trataţi la fel cu ceilalţi, indiferent unde muncesc, unde trăiesc sau unde studiază.

    De asemenea, cred că este important să avem în vedere că românii nu îşi doresc o Europă cu mai multe viteze. Vrem o Europă cu o singură viteză. Vrem o Europă în care România să îşi poată consolida statul de drept, instituţiile din domeniul justiţiei, pentru că acesta este un element substanţial şi definitoriu pentru o ţară liberă şi democratică. Vreau, de asemenea, că să se ţină cont, că fermierii români vor să fie trataţi în mod egal cu fermierii din ţările occidentale. ”, a transmis Călin Popescu Tăriceanu, într-un mesaj video postat, joi, pe Facebook.

    Acesta a adăugat că vrea ca disputele interne să fie lăsate pe plan secundar, pentru ca Summitul de la Sibiu să fie un succes.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tactica lui Dăncilă, absentă de la Summitul de la Sibiu. Premierul îi transferă lui Iohannis două teme grele în relaţia cu UE

    „România găzduieşte la Sibiu Summitul, un eveniment important atat pentru ţara noastra cât şi pentru viitorul guvernului european. Guvernul României, miniştri PSD şi ALDE au dovedit în toate evenimentele organizate în mandatul Preşedinţiei rotative că promovează interesele României şi că au capacitatea să propună soluţii cu statele membre. Am încercat să construiesc o relaţie normală pentru beneficiul românilor. Acest lucru a fost un gest de normalitate.

    Văd că în realitate interesul electoral al preşedintelui Ioahnnis e cel care contează. Îi solicit domnului preşedinte Iohannis să ceară aderarea la Spaţiul Schegen şi încetarea MCV pentru ţara noastră, deoarece că orice reuniune trebuie să aibă rezultate concrete pentru cetăţeni. În acest Summit trebuie să se regăsească şi interesele României şi ale românilor”, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de miercuri a Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuters, Bloomberg, Le Monde, Wall Street Journal acoperă mediatic Summitul de la Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente politice la nivel european

    Având în vedere interesul foarte mare acordat Summitului Uniunii Europene de la Sibiu şi prezenţa şefilor de stat din 27 de state membre care vor discuta despre viitorul Uniunii, sunt aşteptaţi la reuniune sute de jurnalişti din toate ţările UE şi nu numai.

    În calitate de reprezentanţi oficiali ai mass-media din statele membre, toate agenţiile naţionale de presă sunt aşteptate la Sibiu să relateze despre evenimentul care îi aduce laolaltă pe liderii europeni.

    Printre reprezentanţii mass-media străină se numără agenţia franceză AFP, agenţia spaniolă EFE, agenţia austriacă APA şi cea germană DPA. De asemenea, vor fi prezenţi corespondenţi ai agenţiilor internaţionale Reuters, Associated Press (AP) şi Bloomberg.

    Presa belgiană din Capitala instituţională a Uniunii Europene va fi reprezentată de publicaţiile De Standard, Le Soir, VRT TV.

    Totodată, nu vor lipsi jurnaliştii şi reporterii redacţiilor Politico, Le Monde, Wall Street Journal şi The Economist, care acordă în mod curent atenţia problemelor înscrise pe agenda politică europeană.

    În ceea ce priveşte mass-media din România, toate televiziunile şi publicaţiile de presă scrisă care acoperă subiectele politice la nivel naţional vor avea reprezentanţi la Sibiu pe 8 şi 9 mai. Acestea vor acoperi evenimentele şi discuţiile politice din Sibiu care se vor centra în jurul Summitului de pe 9 mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Reuters, Bloomberg, Le Monde, Wall Street Journal acoperă mediatic Summitul de la Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente politice la nivel european

    Având în vedere interesul foarte mare acordat Summitului Uniunii Europene de la Sibiu şi prezenţa şefilor de stat din 27 de state membre care vor discuta despre viitorul Uniunii, sunt aşteptaţi la reuniune sute de jurnalişti din toate ţările UE şi nu numai.

    În calitate de reprezentanţi oficiali ai mass-media din statele membre, toate agenţiile naţionale de presă sunt aşteptate la Sibiu să relateze despre evenimentul care îi aduce laolaltă pe liderii europeni.

    Printre reprezentanţii mass-media străină se numără agenţia franceză AFP, agenţia spaniolă EFE, agenţia austriacă APA şi cea germană DPA. De asemenea, vor fi prezenţi corespondenţi ai agenţiilor internaţionale Reuters, Associated Press (AP) şi Bloomberg.

    Presa belgiană din Capitala instituţională a Uniunii Europene va fi reprezentată de publicaţiile De Standard, Le Soir, VRT TV.

    Totodată, nu vor lipsi jurnaliştii şi reporterii redacţiilor Politico, Le Monde, Wall Street Journal şi The Economist, care acordă în mod curent atenţia problemelor înscrise pe agenda politică europeană.

    În ceea ce priveşte mass-media din România, toate televiziunile şi publicaţiile de presă scrisă care acoperă subiectele politice la nivel naţional vor avea reprezentanţi la Sibiu pe 8 şi 9 mai. Acestea vor acoperi evenimentele şi discuţiile politice din Sibiu care se vor centra în jurul Summitului de pe 9 mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Controversa legată de Summit-ul de la Sibiu| Băsescu oferă 7 motive pentru care Viorica Dăncilă nu va fi invitată

    „Consiliul European, foarte pe scurt pentru cei interesaţi. În spaţiul public se revarsă necunoaşterea despre Uniunea Europeană. Ziarişti şi politicieni deplâng faptul că doamna Dăncilă încă nu a fost invitată la Sibiu.

    Oameni buni, nici nu va fi invitată la lucrările Consiliului European din următoarele motive:

    1.În cursul fiecărei preşedinţii rotative se organizează un Consiliu European informal în ţara care deţine preşedinţia Uniunii Europene. De această dată este România – Sibiu (am participat la 19 astfel de Consilii informale în cei 10 ani de activitate în Consiliul European).

    2.Conform Tratatului de la Lisabona fiecare stat membru are un singur loc în Consiliul European, loc care este rezervat aceluia care prin Constituţia naţională are mandat de reprezentare a ţării, în cazul nostru Preşedintele Iohannis. Din Consiliul European mai fac parte Preşedintele Comisiei Europene şi Preşedintele permanent al Consiliului European.

    3.Consiliul European, în şedinţele sale, stabileşte orientări pentru Comisia Europeană, pentru Consiliul Uniunii Europene şi pentru Parlamentul European.

    4. ORIENTĂRILE date de Consiliul European sunt procesate de Comisia Europeană şi, atunci când este cazul, Comisia elaborează proiecte de acte normative pe care le transmite Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European.

    5.Parlamentul European transmite proiectele de acte normative către parlamentele naţionale pentru observaţii.

    6.Consiliul Uniunii Europene este organizat în formaţiuni pe domenii de activitate şi funcţie de domeniu la şedinţe participă miniştrii de resort din fiecare ţară – acum preşedinţia formaţiunilor Consiliului UE este asigurată de miniştrii români, iar Doamna Dăncilă poate participa la oricare din şedinţele formaţiunilor.

    7.Consiliul Uniunii Europene, prin preşedinte (acum Doamna Dăncilă) sau ministrul de resort (ex. Teodorovici) face negocierea finală în numele Consiliului UE cu Parlamentul European asupra subiectelor în divergenţă din conţinutul unui act normativ ce urmează a fi adoptat)”, a explicat Traian Băsescu, într-o postare, sâmbătă, pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Bloomberg: Uniunea Europeană ar putea anula summitul pe tema Brexit

    Unele puncte ale proiectului de acord Brexit nu sunt încă soluţionate, afirmă surse diplomatice. Printre temele nerezolvate se numără dreptul navelor europene de a pescui în apele teritoriale britanice, statutul provinciei britanice Gibraltar şi viitoarele relaţii comerciale.

    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a semnalat că nu se va deplasa la Bruxelles duminică dacă acordul nu va fi definitivat, au declarat oficiali germani citaţi de Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro