Puerto Rico trece printr-o dificilă recesiune încă din anul 2006, iar guvernul precedent nu a reuşit decât să îngroape şi mai rău economia, împrumutând an de an bani pentru a plăti cheltuielile operaţionale. Pe parcursul ultimilor doi ani, oficiali portoricani au căutat ajutor din partea Washingtonului, făcând numeroase declaraţii în faţa Congresului şi chiar în faţa judecătorilor Curţii Supreme.
|n acelaşi timp însă, toate eforturile depuse pentru a găsi înţelegere din partea creditorilor au dat greş; prin urmare, procedura de faliment ar putea duce la situaţia în care Puerto Rico nu mai este obligată să îşi achite o mare parte din datorii.
Una dintre soluţiile propuse pentru salvarea insulei a fost o infuzie de capital din partea guvernului american; Donald Trump a respins însă această idee, argumentând că un ajutor financiar de mai multe miliarde nu ar rezolva problema datoriilor deja existente.
Documentele depuse deja la Congresul american prezintă o imagine extrem de dură a vieţii în Puerto Rico. Insula are o populaţie de 3,5 milioane de oameni, dar numărul celor cu un loc de muncă nu depăşeşte 1 milion. Sigur, nu toţi intră la categoria ”apţi de muncă“, dar rata şomajului se apropie de 15% – dublu faţă de cea înregistrată în Statele Unite. ”Evoluţia negativă a economiei, an după an, a dus la plecarea masivă a tinerilor din Puerto Rico, în special a doctorilor“, scriu cei de la CNN. Potrivit acestora, în fiecare zi un doctor pleacă de pe insulă.
Comisia de supraveghere a insulei, instalată în urmă cu un an cu scopul de a readuce sustenabilitatea fiscală în Puerto Rico, a transmis autorităţilor de la Washington că nu mai poate oferi serviciile esenţiale cetăţenilor portoricani. Prin urmare, confruntându-se cu obligaţii de plată de peste 130 de miliarde de dolari, comisia a decis, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de faliment – o mişcare ce promite să declanşeze o adevărată luptă pentru soarta insulei.
”Portoricanii sunt cetăţeni americani; ei sunt afectaţi de birocraţia guvernamentală, datoria publică ridicată, taxele mari şi accesul redus la oportunităţi economice. Falimentul ar putea să le afecteze pensiile sau asigurările de sănătate. Dar declararea falimentului pare a fi ultima soluţie rămasă pentru stabilizarea insulei„, scriu analiştii de la USA Today. ”|n ultimii 10 ani, Puerto Rico a pierdut 20% din locurile de muncă şi 10% din populaţie, iar asta a declanşat o criză economică ce se adânceşte în fiecare zi.“
Nu este prima oară când Puerto Rico nu îşi poate achita datoriile: statul a intrat prima oară în incapacitate de plată în 2012, după ce a plătit doar 628.000 de dolari dintr-o datorie în valoare de 58 de milioane către Corporaţia Finanţelor Publice. ”Este o decizie care reflectă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea Commonwealth-ului (teritoriu care a făcut parte din Imperiu Britanic) raportat la obligaţiile faţă de creditorii noştri şi, la fel de important, obligaţiile faţă de poporul din Puerto Rico“, a declarat Melba Acosta Febo, preşedintele Băncii pentru Dezvoltare a guvernului portorican, citat într-un comunicat.
Defaultul din 2012 a fost un moment istoric în ”spirala morţii“ economice a insulei, opina la acea vreme guvernatorul Alejandro Garcia Padilla, care a creat atunci o echipă care să prezinte un plan de restructurare a crizei datoriei. Mai exact, Puerto Rico a avut de plătit o rată lunară în valoare de 483 de milioane de dolari; insula şi-a achitat datoria, dar nu şi cele 58 de milioane de dolari datoraţi creditorilor de la Corporaţia Finanţelor Publice (PFC). Guvernul a ales în mod strategic să nu efectueze plata către PFC, deoarece entităţile care deţin datoria, cooperativele de credit şi portoricanii obişnuiţi nu au suficientă putere să lupte la tribunal.
Revenind în prezent, potrivit cererii depuse, lista marilor creditori conţine 20 de nume. |n primul rând e vorba de Banca Populară din Puerto Rico, instituţie ce are de recuperat în jur de 12 miliarde de dolari; apar însă şi nume de companii mari, aşa cum este Microsoft, la care statul insular are o datorie de peste 8 milioane de dolari. Pe de altă parte, unii analişti consideră că decizia de a declara falimentul se datorează fondurilor de pensii, care urmează să îşi termine toate resursele între iulie şi decembrie anul acesta.
Capitolul 11, parte a Legii Falimentului din Statele Unite, permite reorganizarea activităţii şi protecţia împotriva creditorilor. Acest cod de procedură cuprinde în aria sa de competenţă de regulă corporaţii şi parteneriate, ce propun un plan de reorganizare pentru menţinerea în viaţă a afacerii şi eşalonarea în timp a plăţii datoriilor către creditori. Dar acest capitol poate fi aplicat şi de către state sau municipalităţi; adiţional, pentru a putea apela la protecţia legilor falimentului, este necesar ca persoana juridică să fi primit consiliere din partea unei agenţii de consiliere autorizate – în cazul Puerto Rico-ului fiind vorba de o comisie de supreveghere. Există însă şi o serie de excepţii de la această regulă, determinate de administratorii de falimente.
Astfel, studenţii şi absolvenţii din cadrul UE vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european.
Ministrul Universităţilor, Ştiinţelor, Cercetării şi Inovării din Marea Britanie, Joseph Edmund Johnson, a declarat că această decizie este o dovadă a angajamentului ţării sale de a menţine învăţământul britanic superior la standarde internaţionale. Acesta a menţionat că 4,7 miliarde de lire sterline vor fi direcţionate de către Marea Britanie pentru programe de inovare şi cercetare în următorii 5 ani. De asemenea, el a declarat că o parte esenţială a succesului mediului academic britanic îl constituie capacitatea de atragere a tinerilor talentaţi din întreaga lume.
Decizia Guvernului Britanic a venit ca răspuns la o scrisoare deschisă a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată imediat după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din cadrul Uniunii Europene. Prin aceasta, universităţile au cerut o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019 şi modalităţile de finanţare a studiilor.
„Decizia comunicată de autorităţile britanice este de o mare importanţă pentru mulţi dintre actualii şi viitorii studenţi români care aleg să-şi continue studiile în afara ţării, având în vedere că Marea Britanie se află în continuare pe primul loc printre destinaţiile de studii preferate ale tinerilor români. Asta înseamnă că şi cei care vor aplica în acest an şi anul viitor pentru un program de licenţă sau masterat vor putea fi liniştiţi cu privire la statutul pe care-l vor avea în sistemul de învăţământ britanic până la finalizarea studiilor. Astfel, studenţii europeni vor putea să beneficieze în continuare de împrumuturi de până la 9.250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, de aceste scheme beneficiind în acest moment peste 90 % dintre studenţii români plecaţi acolo”, declară Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.
Decizia vine după ce la începutul lunii februarie Marea Britanie anunţa că oferă studenţilor din UE posibilitatea de a opta pentru împrumuturi de 10 mii de lire sterline pentru programele de studii postuniversitare, împrumuturi ce pot fi luate concomitent cu împrumuturile ERASMUS.
Astfel, cei 49% care au votat împotriva transformării statului într-o republică prezidenţială, dorind păstrarea stării de fapt, au avut anul trecut o contribuţie egală cu 72% din economia Turciei. Restul de 51%, care au votat în favoarea schimbărilor cerute de Erdogan, au fost anul trecut “responsabili” de 28% din economia statului.
Similar, cei care au votat împotriva lui Erdogan au cumpărat 85% din volumul total de cărţi comercializate în 2016. Cei 51% care au votat “pentru” au cumpărat doar 15% din aceste cărţi.
Majoritatea cetăţenilor turci s-au pronunţat, la limită, în favoarea proiectului de instituire a sistemului prezidenţial, situaţie care îi va oferi prerogative sporite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, conform rezultatelor finale ale referendumului constituţional desfăşurat duminică.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) s-au pronunţat în favoarea sistemului prezidenţial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenţia de ştiri Anadolu.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei – Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniuni BBP).
“Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci au votat în favoarea modificării Constituţiei, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi”, a afirmat Recep Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.
Graficul a fost realizat de designerul turc Yardimli Diren.
Sursa: hvg.hu
Acesta apare şi în reclame la apartamente de lux în zgârie-nori din Manhattan sau alte metropole, ori e recomandat de decoratorii de interioare clienţilor, scrie Wall Street Journal. Bineînţeles, orice proprietar de pian care se respectă trebuie să-l ţină cu capacul ridicat, ca şi cum ar fi gata de concert. Există chiar şi variante pentru cei care nu-şi permit preţul unui pian arătos, aceştia putând achiziţiona doar carcasa pentru a o expune în casă.
Chiar şi producătorii de piane îşi promovează produsele în rândul designerilor de interioare, învăţându-i cum să evalueze un pian în speranţa că aceştia le vor promova, la rândul lor, la clienţi ca obiecte decorative alături de tablouri ori picturi. Un astfel de program a iniţiat Steinway la începutul anilor 2000, dar criza i-a frânat avântul, aşa că producătorul ia acum în calcul reluarea acestuia.
Cei care vor un pian în bună stare de funcţionare şi nu doar o carcasă trebuie să fie atenţi unde-l poziţionează; instrumentul trebuie ferit de lumina directă a soarelui şi astfel aşezat încât atunci când stă cu capacul ridicat sunetul să se îndrepte spre cei care ascultă muzica, afirmă designerii. Tot aceştia recomandă evitarea negrului lăcuit atunci când se alege culoarea pianului, putându-se opta pentru negru lucios sau satinat, în dauna nucului sau mahonului, care s-au purtat în anii şaptezeci, optzeci şi nouăzeci. Bineînţeles, clienţii trebuie să ţină seama de modul în care se încadrează instrumentul în decor atunci când aleg culoarea acestuia.
Cu o experienţă profesională şi managerială bogată, Partenerii nou promovaţi au făcut parte, anterior acestei numiri, din echipa de Managing Associates a firmei.
Cei patru noi Parteneri sunt: Vlad Cordea, Bogdan Mihai, Bogdan Riti şi Liviu Togan, specializaţi în arii de practică cheie ale firmei.
Pe lângă promovările la nivelul parteneriatului un număr de cinci avocaţi cu experienţă avansează în ierarhia casei de avocatură, fiind promovaţi în poziţia de Managing Associates, respectiv Dana Buscu (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale), Iuliana Iacob (Arbitraj Internaţional, Litigii Comerciale), Andrei Ormenean (Drept Societar, Fuziuni & Achiziţii), Iuliana Popa (Restructurare & Insolvenţă, Litigii Comerciale) şi Ioana Varga (Litigii şi Arbitraj, Co-Head al biroului regional Muşat & Asociaţii Cluj).
Alţi doisprezece avocaţi au fost promovaţi în poziţia de Senior Associates şi anume (în ordinea alfabetică): Ana Maria Abrudan, Coralia Alecu, Raluca Alexandru, Mateea Codreanu, Diana Dobromir, Adrian Danciu, Ştefan Diaconescu, Maria Dosan, George Ghitu, Mihai Macovei, Alina Man, Anca Simeria.
Promovările vizează departamentele de Litigii & Arbitraj, Fuziuni şi Achiziţii, Energie şi Resurse Naturale, Drept Societar şi Comercial, Dreptul Concurenţei, Restructurare şi Insolvenţă şi Drept Penal.
În urma acestor schimbări, începând cu 1 martie, echipa Muşat & Asociaţii ajunge la un număr de 20 de parteneri şi peste 100 de avocaţi, consultanţi fiscali şi practicieni în insolvenţă.
Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.
Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.
Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro