BusinessMagazin

Tag: statut

  • Casă de câştigător

    O locuinţă potrivită unei asemenea persoane a fost considerată Frognal House, din localitatea scoţiană Troon, achiziţionată de soţii Colin şi Christine Weir, după câştigarea celui mai mare premiu de la loteria britanică, 161 milioane lire sterline în 2011.

    Conacul cu şapte dormitoare cumpărat cu 3 milioane de lire în 2014 se află pe un teren de 16 acri, iar printre dotările sale se numără un candelabru impresionant cu 36.000 de piese, şemineuri de marmură sau sală de biliard, grădini atent întreţinute, sere şi iaz.

    Din nefericire, câştigătorii se află astăzi în divorţ, drept pentru care conacul a fost scos la vânzare, scrie The Times.

  • Ce se întâmplă în lume: Statele Unite retrogradează statutul diplomatic al Uniunii Europene în Washington

    Uniunea Europeană a anunţat că guvernul american a retrogradat statutul diplomatic al blocului în Washington, potrivit BBC.

    Administraţia Trump nu a anunţat Uniunea Europeană cu privire la schimbare. Structura le-a cerut acum americanilor să explice decizia, a transmis Maja Kocijancic, purtător de cuvânt în cadrul UE.

    Schimbarea vine într-un moment în care tensiunile sunt la cote înalte din cauza conflictului comercial, Uniunea Europeană încercând să negocieze cu Trump pentru a-l convinge să nu implementeze tarife de 20% la toate maşinile importate din UE.

     

     

     

  • Cum au ajuns două tinere de 33 de ani să aibă o avere de 10 miliarde de euro

    Cecilie şi Kathrine Fredriksen deţin împreună conducerea afacerii de familie, dar vor prelua controlul deplin al operatorului de cisterne Fontline abia atunci când tatăl lor, John, în vârstă de 73 de ani, va pleca de la conducerea companiei.  Familia lor are o avere de 8,05 miliarde de lire sterline şi a înregistrat o creştere 1,75 miliarde de lire sterline faţă de anul trecut, conform listei Rich Sunday Times, publicată de curând.

    Kathrine, care a studiat la Şcoala Europeană de Afaceri din Londra, a fost numită în divizia de transport maritim în 2008, lucru care i-a permis tatălui său să se concentreze mai mult pe alte divizii ale afacerii. Sora sa geamănă, Cecilie, lucrează, de asemenea, în compania tatălui, considerat cel mai bogat om din Norvegia. Ambele blonde, pasionate de fashion, locuiesc în Londra; aici statutul lor de moştenitoare al celei mai mari averi mondiale din transportul maritim poate trece neobservat printre ceilalţi miliardari expaţi ai Capitalei. 

  • Aici bălteşte arta

    În această din urmă categorie se înscrie artista americană Katherine Vetne, care a devenit cunoscută drept artista care distruge ca să creeze. Vetne cumpără articole de cristal de uz casnic pe care le topeşte până se transformă într-o mică băltoacă şi apoi realizează sculpturi reflectorizante formate dintr-una sau mai multe piese.

    Inspiraţia pentru lucrările sale, care constituie o explorare a relaţiei dintre oameni şi obiectele care le arată statutul social, după cum susţine artista, i-a venit văzând o untieră scumpă pe care şi-o dorise cineva cadou de nuntă şi care, în prezent, se regăseşte expusă în atelierul său.

  • Simbol de statut: căsuţa de miner

    Astfel, nicio casă de vacanţă a acestora nu e completă fără o căsuţă de miner, care însă nu e deloc ieftină.

    Motivul acestei alegeri îl reprezintă, scrie Wall Street Journal, regulamentele impuse de autorităţile oraşului care încearcă să împace cererea din partea celor înstăriţi cu dorinţa de a păstra intact farmecul de orăşel de munte care i-a atras şi îi atrage încă pe mulţi. Cei care îşi doresc o proprietate în zona din Aspen unde s-au păstrat aceste veche căsuţe de mineri îşi pot construi casa viselor lor cu condiţia să nu o facă ţipătoare, ci discretă şi să aibă grijă ca stilul acesteia să se îmbine armonios cu cel al clădirii mai vechi.

    O căsuţă veche costă milioane de dolari şi poate fi renovată şi modernizată pe dinăuntru cu condiţia să nu i se modifice aspectul exterior. Ca să-şi construiască reşedinţele de vacanţă, milionarii iubitori de Aspen recurg, nu rareori, la mutarea temporară a căsuţei de mineri de pe lotul cumpărat cât se sapă şi se fac lucrările necesare pentru instalarea unor piscine sau a altor facilităţi la subsol, în încercarea de a respecta o regulă conform căreia clădirile nou adăugate nu trebuie să fie prea mari.

    Atracţia pentru zona cu căsuţe istorice în rândul milionarilor vine şi de la faptul că aceasta se află în apropierea unei zone cu restaurante şi magazine de lux, astfel încât mulţi consideră că merită investiţia de milioane de dolari în construirea unei case noi cu renovarea şi păstrarea celei vechi.

  • Simbol de statut: rabla

    Cunoscută în special pentru proiectele de restaurare de maşini vechi pe care le dotează cu tehnologie şi materiale moderne, aceasta are şi un program denumit Derelict (Epavă), care, în loc să facă maşinile de epocă să arate cum arătau ca noi la vremea lor, le păstrează aspectul deteriorat dat de utilizare şi de trecerea timpului, inclusiv rugina şi le modernizează doar capota, scrie CNN.

    Ideea acestui program este să facă aceste maşini să pară neîntreţinute şi să păstreze patina timpului, fiecare zgârietură sau urmă de lovitură având povestea ei, explică fondatorul companiei, Jonathan Ward. Odată primită comanda de la client, echipe dedicate caută rabla potrivită, apelând chiar şi la curieri sau pompieri care ar putea şti prin ce garaj s-ar putea ascunde modelul dorit.

    Procesul acesta poate să dureze de la câteva zile la doi ani sau să se încheie cu un eşec. Printre clienţii de astfel de „epave” s-ar număra şi Jonathan Ive, responsabilul departamentului de design industrial al Apple. Mulţi dintre care cei care le văd pe drum nu înţeleg de ce ar da cineva o groază de bani pentru o asemenea maşină: preţurile autovehiculelor trecute prin programul Derelict pornesc de la 250.000 de dolari şi pot ajunge chiar şi la 1 milion de dolari, în contextul în care Icon livrează doar câteva astfel de automobile pe an. 

  • Demisie la Ministerul Justiţiei. Un secretar de stat a demisionat din funcţie, după intrarea în vigoare a statutului magistraţilor

    Marieta Safta avea în coordonare în ministerul Justiţiei 5 departamente, respectiv Direcţia de elaborare acte normative, Direcţia avizare acte normative, Direcţia afaceri europene şi drepturile omului, Direcţia de drept internaţional şi cooperare judiciară şi Direcţia de prevenire a criminalităţii.

    Ea ocupa funcţia de secretar de stat din 2017.

    Motivul demisiei este că aceasta a fost detaşată în instituţia condusă de Tudorel Toader, iar potrivit noilor prevederi ale legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, publicată luni, 15 octombrie, în Monitorul Oficial, magistraţii nu pot fi detaşati în funcţii de demnitate publică. “Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoală Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii. Detaşarea în cadrul acestor instituţii nu se poate dispune pentru funcţii de demnitate publică”, se arată în articolul 58, alineat (1) al legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban a răbufnit în prima şedinţă PNL după referendum: O să dau cu bâta şi voi aplica statutul

    Prima şedinţă de luni a Biroului Executiv al PNL, după eşecul referendumului, a fost una tensionată. Orban, i-a criticat pe contestatarii acestuia, susţinând că „nu mai înghite astfel de comportament” şi a avertizat că „va da cu bâta” şi că va aplica statutul partidului, au delcarat surse politice, pentru MEDIAFAX.

    Mai mulţi deputaţi PNL liberali, cum ar fi Nicolae Giugea, Ioan Bălan au cerut sancţiuni împotriva colegilor care sunt nemulţumiţi de preşedintele PNL, Ludovic Orban, au adăugat sursele menţionate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul cu cea mai mare suprafaţă din România. Nu este nici Bucureştiul şi nici Timişoara

    Conform recensământului realizat în anul 2011, în România există 265 de oraşe. După cum probabil ştiaţi, cele mai mari oraşe din ţara noastră, în funcţie de numărul de locuitori, sunt Bucureştiul (1.883.425 de locuitori), Cluj-Napoca (324.576 de locuitori) şi Timişoara (319.279 de locuitori).
     
    Spre surpinderea multora, niciuna dintre aceste localităţi nu se află în fruntea listei oraşelor cu cea mai mare suprafaţă. 
     
    Primul loc pe lista localităţilor cu cea mai mare întindere este ocupat de oraşul Broşteni, din judeţul Suceava. Acesta ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi, însă adăposteşte doar 5.506 locuitori.
     

  • CCR a respins sesizarea lui Iohannis asupra Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor

    Proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor urmează să fie promulgat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Pe 19 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse către Parlament la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, motivând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor, în care s-a votat iniţiativa legislativă, nu a fost legal întrunită, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro