BusinessMagazin

Tag: statul roman

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Sancţiunea pe care România o riscă din partea UE din cauza unei legi pe care parlamentarii nu se înţeleg. Cum au ajuns tăierile ilegale de păduri motiv de dispută

    Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi Plantăm fapte bune în România susţin că “aprobarea OUG 51/2016 cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură şi directă cale pentru completarea legii contravenţiilor silvice”, în caz contrar, România riscând să se confrunte cu ” trei probleme grave”.

    “Începe o avalanşă a anulării acestor sancţiuni, înlăturarea acestor prevederi ale OUG 51 ar duce la vechile prevederi ale legii 171 şi, a treia problemă destul de gravă: am reintra în procedura de infringement, ceea ce ar fi catastrofal pentru statul român. Totul pentru a proteja proprietatea. De fapt, asta încearcă OUG 51: să protejeze proprietatea împotriva acestor furturi, abuzuri, inclusiv de complicitatea personalului silvic. Noi am militat pentru îmbunătăţirea salarizării personalului silvic, există fonduri şi trebuie să înlăturăm şi această presiune, care vine şi din lipsa compensărilor pe care trebuie să le acordăm pentru pădurile care au restricţii la tăiere”, a explicat, pentru Gândul, vicepreşedintele Fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu.

    În cazul în care s-ar merge pe varianta proiectului de lege din 2014, odată ajuns la vot în plen, unele dintre amendamente ar risca să fie respinse, în lipsa consensului, susţine Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace România.

    “Se poate trezi cineva în Parlament să zică ‘domne, acel articol e o prostie, trebuie să îl tăiem’. De aici îngrijorarea că putem să vulnerabilizăm acest proces pentru faptul că nu se merge pe procedura cea mai simplă care ne asigură continuitate legislativă fără niciun fel de dubiu”, a declarat, pentru Gândul, Valentin Sălăgeanu.

    “Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017”

    În plus, această procedură ar fi “mai complicată”, în contextul în care forma finală a proiectului din 2014 “ar trebui să conţină o serie de prevederi foarte specifice” pentru a nu intra “într-o zonă gri”, în sensul în care OUG 51 să nu devină vulnerabilă în faţa unui atac la CCR. 

    “E acel interval de timp între intrarea automată în vigoare a unei abrogări şi intrarea în vigoare a unei legi care stabileşte contravenţii. Pentru întreaga acea perioadă, dacă nu e bine reglementată legea prin care se votează cum, când intră în vigoare fiecare, ajungem într-o zonă de vid legislativ în sensul că se aplică doar prevederile legii din 2010. Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017. Dacă în 2017 aplicăm legea din 2010, este clar că nu e în regulă pentru că legea din 2010 de aia a trebuit să fie amendată, în baza ei riscam infringement de la Comisia Europeană”, a detaliat Sălăgeanu.

    Mai mult decât atât, dacă am avea chiar şi pentru o zi o lege care e mai favorabilă OUG 51/2016, în condiţiile respingerii proiectului de lege privind aprobarea actului normativ emis de Guvernul Cioloş, “majoritatea infracţiunilor sau contravenţiilor stabilite pe baza OUG 51 o să fie atacabile”.

    “Susţinem că dacă nu se votează prin lege această ordonanţă, la care vot să se adauge şi amendamentele necesare, intrăm într-o zonă de procedură legislativă care poate vulnerabiliza legea contravenţiilor silvice”, a subliniat, în acest sens, Sălăgeanu.

    “Garanţia că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51 este aproape hilar”

    Ambii susţin faptul că nu au nicio garanţie că proiectul de lege din 2014 va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51.  

    CITEŞTE CONTINUAREA PE GÂNDUL

     

     

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eugen Simion, despre apelul academicienilor: „Există o schizofrenie în statul român. Unii nu mai vor să respecte democraţia”

    Semnatarii apelului se declară „îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate ‘corectitudini politice’, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva statului şi poporului român”.Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, susţine că acest apel “a fost conceput treptat” şi lansat pe 8 februarie, când a fost gata, menţionând că “s-a potrivit şi cu această sfâşiere în societatea românească”, în faţa căreia “Academia nu poate rămâne pasivă”.

    “Se leagă de proteste, se leagă de lipsa de colaborare a unor instituţii ale statului. Instituţiile statului trebuie să fie puse în slujba cetăţeanului şi să lucreze pentru binele public. Or, în ultima vreme, în societate văd multe orgolii şi individuale, mai ales, decât de grup”, a detaliat Ioan-Aurel Pop.

    În schimb, academicianul Eugen Simion, afirmă că “punctul real de plecare” al apelului a fost apariţia în Monitorul Oficial a cererii de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Simion a invocat existenţa unei „schizofrenii” la nivelul statului român “începând cu ortografia” şi continuând cu “disensiunile din sfera politică care sunt mari de tot”. “Există o prăpastie în momentul de faţă în viaţa noastră publică. Impresia mea este că oamenii politici români, ultimul lucru la care se gândesc ei când vorbesc şi acţionează este România”, a declarat Simion, subliniind faptul că politicienii ar trebui să înceapă un dialog politic şi trebuie “să nu mai fie atât de aroganţi faţă de poporul ăsta”. După publicarea apelului, fostul minstru al Educaţiei, Mircea Dumitru, care figurează printre semnatari, s-a delimitat de demers. susţinând că nu se regăseşte „nici în stilistica, nici în retorica şi nici în multe dintre ideile susţinute în această scrisoare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formarea unui singur medic costă statul român 81.000 de lei, pe 6 ani de studiu, fără rezidenţiat

    Luni, la sediul Guvernului a avut loc conferinţa de lansare a Strategiei Naţionale pentru Resurse Umane în Sănătate 2017-2020, un plan elaborat de Ministerul Sănătăţii, Administraţia Prezidenţială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe patru domenii mari –guvernanţă, formare, gestionare şi motivare. Prezent la conferinţă, ministrul Vlad Voiculescu a vorbit despre cât costă pregătirea unui medic, dar şi despre pierderile de personal din ultimii ani – 43.000 de cadre au solicitat documente pentru a emigra.

    “Ca rezultat, peste 43.000 de specialişti au solicitat, din 2007 până astăzi, Ministerului Sănătăţii documentele de care au nevoie pentru a emigra. Chiar dacă nu toţi au plecat, aceste cifre în sine sunt de natură să ne îngrijoreze. Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Media numărului de medici şi asistenţi medicali din România este mult sub media europeană iar în multe localităţi din România media este mult chiar sub media naţională. Această situaţie afectează siguranţa pacienţilor români. Cu toate acestea, România pregăteşte anual mii de absolvenţi ai învăţământului medical. Un studiu efectuat de OMS, pe care l-am solicitat imediat ce am venit la Ministerul Sănătăţii, ne arată cât costă pregătirea unui absolvent român de studii medicale. Suma este de 81.000 de lei şi această sumă nu ia în calcul rezidenţiatul care implică de asemenea la rândul său sume foarte mari.Dacă facem un calcul pentru cele 43.000 de persoane, peste 3,5 miliarde de lei”, a spus ministrul Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formarea unui singur medic costă statul român 81.000 de lei, pe 6 ani de studiu, fără rezidenţiat

    Luni, la sediul Guvernului a avut loc conferinţa de lansare a Strategiei Naţionale pentru Resurse Umane în Sănătate 2017-2020, un plan elaborat de Ministerul Sănătăţii, Administraţia Prezidenţială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe patru domenii mari –guvernanţă, formare, gestionare şi motivare. Prezent la conferinţă, ministrul Vlad Voiculescu a vorbit despre cât costă pregătirea unui medic, dar şi despre pierderile de personal din ultimii ani – 43.000 de cadre au solicitat documente pentru a emigra.

    “Ca rezultat, peste 43.000 de specialişti au solicitat, din 2007 până astăzi, Ministerului Sănătăţii documentele de care au nevoie pentru a emigra. Chiar dacă nu toţi au plecat, aceste cifre în sine sunt de natură să ne îngrijoreze. Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Media numărului de medici şi asistenţi medicali din România este mult sub media europeană iar în multe localităţi din România media este mult chiar sub media naţională. Această situaţie afectează siguranţa pacienţilor români. Cu toate acestea, România pregăteşte anual mii de absolvenţi ai învăţământului medical. Un studiu efectuat de OMS, pe care l-am solicitat imediat ce am venit la Ministerul Sănătăţii, ne arată cât costă pregătirea unui absolvent român de studii medicale. Suma este de 81.000 de lei şi această sumă nu ia în calcul rezidenţiatul care implică de asemenea la rândul său sume foarte mari.Dacă facem un calcul pentru cele 43.000 de persoane, peste 3,5 miliarde de lei”, a spus ministrul Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îi umileşte statul român pe cercetătorii străini care vor să lucreze la laserul de la Măgurele

    Procedura anevoiasă, birocratică şi legislaţia necorelată pune beţe-n roate celui mai mare proiect ştiinţific din sud-estul Europei, Extreme Light Infrastructure  – Nuclear physics (ELI-NP), sub denumirea sa populară – „laserul de la Măgurele”.

    Problema este că statul român nu a corelat nici până acum legislaţiile muncii, imigrării, echivalării de diplome şi şomajului între ele, iar termenele de depunere a numeroaselor dosare nu lasă suficient timp pentru soluţionare, care şi aşa durează foarte mult timp. Departamentul de resurse umane de la Institutul de la Măgurele face tot posibilul să îi scutească pe cercetătorii de top din străinătate să treacă prin filtrul umilinţei din sistemul românesc, se ocupă ei de toată hârţogăraia, însă lucrurile trenează şi un an de zile din momentul în care un cercetător străin depune dosarul de angajare până când ajunge pe platforma de la Măgurele, a explicat pentru Vocea.biz directorul ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir.

        „Ordinul din 2014 care trebuia să reglementeze problemele a complicat şi mai mult situaţia, nu trece doctoratul până nu trece mai întâi diploma de Bacalaureat, cu foaia matricolă cu notele din liceu, iar acum avem un profesor din Statele Unite care nu are diplomă de Bacalaureat, a dat examenele în anii 1960. Ce să mai echivaleze acum? E absolvent de Harvard, cercetător şi noi îi cerem diploma de Bacalaureat. Nu l-am putut angaja încă, suntem de şase luni blocaţi în birocraţia asta. Am mai avut probleme cu un alt cercetător pentru care a trebuit să demonstrăm că nu dăm locul unui străin când putem să-l dăm unui român. Avem cazuri care trenează de un an de zile şi, conform legii, ei trebuie să aplice la tot, dar noi le cerem procură şi ne ocupăm noi pentru că nu poţi să le spui să vină de cinci ori în Bucureşti să aplice pentru toate echivalările, să depună dosarele. La noi legea e de aşa natură că nu poţi echivala o diplomă de doctor la Harvard dacă nu demonstrezi mai întâi că ai Bacalaureatul”, a explicat Zamfir pentru Vocea.biz.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Cum îi umileşte statul român pe cercetătorii străini care vor să lucreze la laserul de la Măgurele

    Procedura anevoiasă, birocratică şi legislaţia necorelată pune beţe-n roate celui mai mare proiect ştiinţific din sud-estul Europei, Extreme Light Infrastructure  – Nuclear physics (ELI-NP), sub denumirea sa populară – „laserul de la Măgurele”.

    Problema este că statul român nu a corelat nici până acum legislaţiile muncii, imigrării, echivalării de diplome şi şomajului între ele, iar termenele de depunere a numeroaselor dosare nu lasă suficient timp pentru soluţionare, care şi aşa durează foarte mult timp. Departamentul de resurse umane de la Institutul de la Măgurele face tot posibilul să îi scutească pe cercetătorii de top din străinătate să treacă prin filtrul umilinţei din sistemul românesc, se ocupă ei de toată hârţogăraia, însă lucrurile trenează şi un an de zile din momentul în care un cercetător străin depune dosarul de angajare până când ajunge pe platforma de la Măgurele, a explicat pentru Vocea.biz directorul ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir.

        „Ordinul din 2014 care trebuia să reglementeze problemele a complicat şi mai mult situaţia, nu trece doctoratul până nu trece mai întâi diploma de Bacalaureat, cu foaia matricolă cu notele din liceu, iar acum avem un profesor din Statele Unite care nu are diplomă de Bacalaureat, a dat examenele în anii 1960. Ce să mai echivaleze acum? E absolvent de Harvard, cercetător şi noi îi cerem diploma de Bacalaureat. Nu l-am putut angaja încă, suntem de şase luni blocaţi în birocraţia asta. Am mai avut probleme cu un alt cercetător pentru care a trebuit să demonstrăm că nu dăm locul unui străin când putem să-l dăm unui român. Avem cazuri care trenează de un an de zile şi, conform legii, ei trebuie să aplice la tot, dar noi le cerem procură şi ne ocupăm noi pentru că nu poţi să le spui să vină de cinci ori în Bucureşti să aplice pentru toate echivalările, să depună dosarele. La noi legea e de aşa natură că nu poţi echivala o diplomă de doctor la Harvard dacă nu demonstrezi mai întâi că ai Bacalaureatul”, a explicat Zamfir pentru Vocea.biz.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Senat: Ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională

    Senatul a adoptat luni tacit propunerea legislativă a deputatului liberal Daniel Stamate Budurescu prin care ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională, urmând ca iniţiativa să fie transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

    Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei centrale şi locale vor organiza manifestări în 9 mai, iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităţilor şi/sau instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, potrivit proiectului de lege.

    “Independenţa proclamată de Parlament la 9 mai 1877 este opera poporului român şi a fost apărată de Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878. Ostaşii români, avându-i în frunte pe Generalul Alexandru Cernat – comandant de operaţii şi pe domnitorul Carol I – <<Capul Puterii Armate>>, au curecit independenţa naţională. Congresul de la Berlin, încheiat la 1 iulie 1878, a recunoscut independenţa României, iar ţările europene au încheiat ulterior relaţii diplomatice cu statul român. Având în vedere importanţa zilei de 9 mai 1877 în istoria poporului şi a statului român, propun ca ziua de 9 mai – <<Ziua proclamării independenţei României>> să fie declarată sărbătoare naţională, drept pentru care înaintăm prezenta propunere legislativă în procedură de urgenţă”, argumentează iniţiatorul proiectului.

    Guvernul nu susţine proiectul întrucât ziua de 10 mai a fost declarată sărbătoare naţională.