BusinessMagazin

Tag: stare de urgenta

  • Colliers: Relansarea retailului şi turismului şi susţinerea IMM-urilor, principalele măsuri luate în Europa pentru ieşirea din starea de urgenţă. Strategia României nu face excepţie

    Toate ţările europene au luat anumite măsuri pentru protejarea şi repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă. Printre priorităţile guvernelor, retailul, turismul şi IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa, potrivit Colliers International. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor, dar şi amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau anularea penalităţilor pentru întârzierile de plată, şi se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieşirea din starea de urgenţă.

    Multe ţări europene se află deja în a doua etapă de evoluţie a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieşire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre ţările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieşire din starea de urgenţă la nivel naţional, pe etape, multe axate pe retail, turism şi IMM-uri. În ceea ce priveşte sectorul imobiliar, majoritatea ţărilor europene şi-au concentrat strategia iniţială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum şi a repornirii sistemului de învăţământ.

    Concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social.

    Majoritatea planurilor de ieşire din starea de urgenţă, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor şi punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit şi de înfrumuseţare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiştilor. Anumite ţări europene au în acelaşi timp şi o strategie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ, grădiniţele fiind prioritizate în raport cu învăţământul primar şi secundar, ceea ce oferă părinţilor posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităţilor de învăţământ în toamnă.
    „Foarte puţine ţări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepţia obligativităţii din multe ţări de a folosi măşti de protecţie. Ţările care au anunţat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în acelaşi timp prin mijloace de transport, pentru a menţine distanţarea socială. Cu excepţia Cehiei, graniţele naţionale rămân închise, iar călătoriile în ţară sunt restricţionate”, spune Laurentiu Lazar, managing partner la Colliers International.

    Germania, Austria şi Elveţia sunt printre primele care au luat măsuri de revenire a economiei, iar în aceste ţări se văd îmbunătăţiri majore privind numărul de cazuri active de COVID-19, ceea ce susţine strategia de ieşire din starea de urgenţă.

    Alte ţări învecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia şi Italia au început de asemenea să aplice strategii etapizate de ieşire din starea de urgenţă, chiar dacă în ritmuri şi circumstanţe diferite. Alte ţări care înregistrează o aplanare a numărului de cazuri confirmate de Covid-19 şi care adoptă măsuri pentru ieşirea din starea de urgenţă sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care Croaţia, Muntenegru, Lituania şi Letonia. Israel se alătură, de asemenea, ţărilor în această situaţie din EMEA.

    România, sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor

    Una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanţarea IMM-urilor, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, măsură destul de recentă. În acelaşi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiţia să deţină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activităţii în martie, din cauza stării de urgenţă. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.

    Autorităţile au decis şi să acopere plata şomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susţine o parte din plata salariilor şi în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deşi cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor şi pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Preşedinte, oferă proprietarilor de spaţii imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile.

    Măsuri de susţinere a sectorului imobiliar în Europa

    Unele dintre cele mai mari ţări europene au luat măsuri economice ample pentru a-şi proteja economia şi inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine şi buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franţa, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face faţă plăţii chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieşirea din starea de urgenţă.
    În Germania şi Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu în ceea ce priveşte evacuările, în timp ce în Ungaria evacuările sunt suspendate până la sfârşitul stării de urgenţă. Alte ţări, precum Grecia, au făcut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea măsuri compensatorii proprietarilor, în timp ce, în Austria, au fost oferite subvenţii pentru chirii de către stat dacă anumite condiţii au fost îndeplinite.

    Aproape toate ţările au luat măsuri privind accesul la finanţare pentru IMM-uri şi pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Austria au anunţat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a susţine economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anunţat pachete de garanţii de stat pentru plata împrumuturilor accesate, pentru a evita o îngheţare completă a finanţării, cu consecinţe grave în întreaga economie europeană.

  • BREAKING NEWS. CCR a decis că amenzile date pentru nerespectarea stării de urgenţă sunt neconstituţionale

    Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis, miercuri, potrivit unor surse din cadrul instituţiei, că amenzile date pentru nerespectarea stării de urgenţă sunt neconstituţionale.

    Curtea Constituţională a admis, în şedinţa de miercuri, sesizarea Avocatului Poporului depusă împotriva OUG 36/2020.

    Actul normativ a introdus amenzi de până la 20.000 de lei pentru nerespectarea Ordonanţelor militare, pe perioada stării de urgenţă.

    Până în prezent au fost date peste 300.000 de amenzi în baza ordonanţei care instituie starea de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea de alertă: Ce presupune şi care sunt diferenţele faţă de starea de urgenţă

    Klaus Iohannis a anunţat că starea de urgenţă va fi înlocuită, de la 15 mai, cu starea de alertă. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului este unul dintre principiile ce trebuie să stea la baza unei asemenea măsuri, scrie Monitorul Justiţiei.

    „Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”, a declarat şeful statului.

    Avocatul Codrin Ţarălungă ne explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

    Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel naţional se declară de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.

    Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Ţarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

    În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de 300.000 de angajaţi se întorc la muncă astăzi. „Este vorba despre repornirea industriei auto. Este un efect de domino – odată ce încep companiile mari, vor începe toate“

    Numărul contractelor suspendate, adică angajaţii trimişi în şomaj tehnic, a scăzut cu aproape 302.000 pe 30 aprilie comparativ cu ziua precedentă, un indicator că angajaţii se vor întoarce la locurile de muncă de dinainte de decretarea stării de urgenţă.

    Numărul contractelor sus­pendate, adică an­ga­jaţii care au fost trimişi în şo­maj tehnic, a scăzut cu aproape 302.000 pe 30 apri­lie comparativ cu ziua prece­den­tă, un indicator că aceşti angajaţi îşi vor re­lua activitatea şi se vor întoarce la lo­curile de muncă de dinainte de de­cretarea stării de urgenţă.

    Numărul contractelor suspendate din industria prelucrătoare a scăzut cu 145.567 pe 30 aprilie comparativ cu ziua precedentă, un semn că industria auto îşi redeschide fabricile. „Este vorba des­pre repornirea in­dus­triei auto. Este un efect de domino, odată ce încep com­paniile mari, vor înce­pe toate. Industria de automotive a re­pornit, dar în rest nu am văzut miş­cări“, a declarat pentru ZF Florin Godean, country manager la Adecco România & Ungaria.

    Industria auto se aşteaptă la peste 120.000 de angajaţi care să revină în fa­brici de luni, 4 mai, odată cu reluarea pro­ducţiei la Dacia şi Ford. Repornirea produc­ţiei de maşini de către Automo­bile Dacia şi Ford România va însemna şi dezgheţarea industriei producătorilor de componente, în condiţiile în care şi aceştia vor relua producţia.

    Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automo­bi­le din România (ACAROM), a ex­plicat că circa 20-25% din totalul anga­ja­ţilor productivi din sectorul auto lu­crau săp­tă­mâna trecută, iar numărul acestora va creş­te de astăzi, odată cu re­startul activi­tă­ţilor de producţie la Dacia şi Ford şi în paralel la furnizorii aces­tora. El estima că se va ajunge la 45-50% din total angajaţi activi pe 4 mai. „Este posibil ca 45% din­tre anga­jaţii din industria auto să revină la lu­cru. Companiile trebuie să facă în aşa fel încât cei care revin să păstreze dis­tan­ţa, este foarte normal să fie aşa. Odată ce în­cep activitatea mariile companii din indus­tria auto din Europa, încep toate“, adaugă Florin Godean.

    Luând în calcul circa 240.000 de an­ga­jaţi la nivelul industriei auto locale, săptămâna trecută erau la posturi sunt circa 60.000, iar de azi sunt aşteptaţi cel puţin 120.000. Miza reluării producţiei este una uriaşă pentru economia româ­neas­că, în contextul în care dincolo de cei 20.000 de angajaţi de la Ford şi Dacia, alţi peste 220.000 lucrează în in­dustria de componente.

    Producţia a fost deja reluată de cei de la Continental, Michelin, Bosch, iar repornirea continuă, în condiţiile în care toate companiile au anunţat implementarea unor măsuri suplimentare.

    O altă industrie unde numărul contractelor suspendate a scăzut mult de pe o zi pe alta este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde pe 30 aprilie erau cu aproape 45.000 mai puţine contracte suspendate decât în ziua precedentă.

    Angajaţii revin la muncă şi în industria hotelurilor şi a restaurantelor. Numărul contractelor suspendate din această industrie a scăzut cu mai mult de 14.200 pe 30 aprilie faţă de ziua precedentă.

  • Efectele negative ale închiderii şcolilor: Elevii nu au echipamentele necesare pentru cursurile online, iar părinţii nu au cu cine lăsa copiii când sunt la serviciu

    Asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ spun că în acest moment România nu este capabilă să acorde şanse egale la educaţie tuturor copiilor.

    Asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ din România cred că, cu toate eforturile depuse în această direcţie, în acest moment, România nu este capabilă să acorde şanse egale la educaţie tuturor copiilor şi tuturor studenţilor în perioada aceasta când şcolile au fost închise din cauza pandemiei de COVID-19.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că şcolile şi grădiniţele nu vor mai fi deschise până în toamnă, elevii vor învăţa online, iar anul şcolar va fi finalizat pe baza notelor obţinute până acum. Elevii ar trebui să continue cursurile online, însă nu au echipamentele necesare pentru a face acest lucru, cred asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ din România. „Toată lumea ştie că învăţarea online presupune ca atât cadrele didactice, cât şi elevii ori studenţii să dispună de echipamente tehnice care să permită acest lucru, iar realitatea ne arată că în mediile defavorizate există elevi, studenţi şi cadre didactice care nu dispun de asemenea echipamente“, spune o scrisoare deschisă semnată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) şi Consiliul Naţional al Elevilor.

    O altă problemă iscată de această situaţie în care şcolile vor rămâne închise până în toamnă este cea a părinţilor care nu vor avea cu cine să îşi lase copiii după 15 mai, ziua în care starea de urgenţă va trece şi mulţi dintre părinţi se vor întoarce la serviciu. Cum şcolile şi gră­diniţele vor fi închise, iar bunicii, cei care stăteau înainte cu copiii, reprezintă acum o grupă de vârstă de risc în faţa pandemiei de COVID-19, părinţii vor fi ne­voiţi să plătească pe cineva care să le supravegheze copiii.

    ”Cu impactul financiar este o mare problemă. Acum sunt 3 milioane de elevi care nu se pot întoarce la şcoală. Pe lângă părinţii care vor trebui să se întoarcă la muncă şi vor trebui să plătească pe cineva să stea cu copiii, vorbim şi despre creşe şi grădiniţe private aici. Trebuie făcută o excepţie, să găsim o soluţie şi pentru aceştia. Avem probleme şi cu legea 19/2020 pentru că părinţii nu îşi pot încasa banii, cei 75% din salariul mediu brut pe economie, dacă firma are datorii la stat. Teoretic, după ce trece starea de urgenţă nu mai pot beneficia de zile libere plătite pentru a sta cu copiii acasă. Trebuie să discutăm această problemă şi să căutăm soluţii”, a spus pentru ZF Iulian Cristache, preşedintele FNAP-IP.

    Printre altele, asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ cred că ar trebui ca Legea Educaţiei să fie modificată pentru reglementare învăţării online, iar autorităţile ar trebui să identifice elevii, studenţiişi cadrelor didactice care nu dispun de dispozitive electronice conectate la internet, necesare în procesul de predare-învăţare online şi să asigure resursele financiare care pot fi folosite pentru achiziţionarea echipamentelor necesare elevilor.

    Reprezentanţii sindicatelor şi asociaţiilor din învăţământ cred că autorităţile trebuie să aibă un plan de rezervă în ceea ce priveşte organizarea Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat pentru că pot apărea situaţii de elevi care să se infecteze cu coronavirus în timpul pregătirii pentru examene.

    ”În opinia noastră, autorităţile trebuie să aibă în vedere şi un plan de rezervă, pentru că este posibil să apară şi situaţii nedorite. De exemplu: o infectare a unor elevi din clasele a VIII-a şi a XII-a/XIII-a care vor veni la şcoală în perioada 2-12 iunie 2020 ar însemna imposibilitatea participării acestora la examenele naţionale. Când vor putea aceşti elevi să susţină examenele? Acelaşi risc de îmbolnăvire este şi pentru cadrele didactice”, spun aceştia în scrisoarea deschisă.  

    De asemenea, ei avertizează că experţii în sănătate de pe plan mondial şi naţional avertizează asupra unui nou val, în toamnă, de îmbolnăviri cu COVID-19.

    ”Dacă şi atunci se va impune starea de urgenţă, ce vom face cu şcolile, cu elevii, cu studenţii şi cu cadrele didactice? Practic, ajungem în situaţia în care putem compromite anul şcolar/universitar 2020-2021, dacă în perioada următoare nu se iau măsurile care se impun”, cred ei.   

    Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP)

  • După starea de urgenţă, din 15 mai va fi instituită starea de alertă. Ce înseamnă acest lucru

    Pe 15 mai, scapi de starea de urgenţă în România. După data de 15 mai va fi instituită, însă, starea de alertă. Reglementarea este necesară pentru ca unele restricţii să rămână în vigoare

    Dacă te bucurai că scapi de restricţii pe 15 mai, odată cu finalizarea stării de urgenţă, te-ai înselat. Guvernul se pregăteşte să instituie starea de alertă, pentru ca unele drepturi şi libertăţi să îţi fie în continuare îngrădite.
    Starea de alertă este necesară pentru ca autorităţile să poată menţine restricţiile pentru distanţarea fizică şi socială. Preşedintele Klaus Iohannis te-a anunţat deja că după 15 mai vei putea ieşi din casă, însă vei avea obligaţia să porţi mască de protecţie.

    Klaus Iohannis, preşedintele României: După data de 15 mai, toată lumea va fi obligată să poarte măşti de protecţie în spaţiile publice închise şi atunci când folosim transportul public în comun. Măsura nu e limitată în timp şi vom putea să renunţăm la purtarea măştii poate la anul, atunci când pandemia va fi sub control şi nu mai există riscul infectării.

    CE ESTE STAREA DE ALERTĂ

    Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

    Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întrebarea care îi macină pe milioane de români: Cine va plăti şomajul tehnic după ce va trece starea de urgenţă şi ce bani vor primi

    • Vineri, 24 aprilie, erau aproape 1 milion de angajaţi în şomaj tehnic

    • Cele mai multe contracte suspendate erau în industria prelucrătoare, urmată de comerţ şi de hoteluri şi restaurante.

    În perioada de urgenţă decretată din cauza pandemiei de COVID-19, statul sprijină com­paniile locale prin decontarea şomajului tehnic pentru angajaţi, o valoare care reprezintă 75% din salariul mediu brut pe economie. După ce starea de urgenţă va trece, angajatorii fie vor reactiva contractele de muncă, fie vor plăti din buzunarul lor dacă aleg să ţină angajaţii în şomaj tehnic.

    „După încheierea stării de urgenţă, angajatorii pot alege să reactiveze contractele de muncă. Cei mai mulţi dintre români se vor întoarce astfel la vechile locuri de muncă. Şomajul tehnic este asigurat în mod normal de către angajator. Doar în cazul de faţă s-a hotărât ca pe perioada stării de urgenţă, şomajul tehnic să fie suportat de către stat. În momentul în care vom depăşi această situaţie excepţională, angajatorii care vor dori să-şi menţină angajaţii în şomaj tehnic va trebui să suporte costurile acestei măsuri”, a spus pentru ZF Victor Picu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    El adaugă că guvernul pregăteşte o serie de măsuri active pentru perioada de după 15 mai şi va veni în întâmpinarea celor care au nevoie de ajutor. Victor Picu spune că există informaţii despre companii care cheamă angajaţii la muncă deşi sunt în şomaj tehnic şi îndeamnă salariaţii să sesize Inspecţia Muncii, dacă angajatorii nu respectă legea. „Avem informaţii despre cazuri în care angajaţii sunt presaţi să-şi realizeze în continuare îndatoririle de la locul de muncă, deşi au contractele suspendate şi sunt în şomaj tehnic. Este important ca angajatorii să respecte legea, iar cea mai mare parte dintre aceştia o fac. În cazurile specifice unde avem semnale că angajatorii nu respectă legea, îi încurajăm pe salariaţi să nu accepte situaţia nedreaptă în care sunt puşi, ci să sesizeze ITM. Aceste sesizări pot fi depuse online”, a adăugat preşedintele ANOFM.

    Vineri, 24 aprilie, erau 997.937 de contracte suspendate, adică angajaţi trimişi în şomaj tehnic. Din acest punct de vedere, cea mai afectată industrie a fost industria prelucrătoare, cu  299.567 de contracte suspendate, urmată de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autove­hiculelor şi motocicletelor – 188.387 de contracte suspendate şi de hoteluri şi restaurante cu 113.212 de angajaţi trimişi în şomaj tehnic.

    „Cererile au fost cu precădere din industria pre­lucrătoare şi din HoReCa. Judeţele care au pro­cesat cele mai multe cereri pentru şomajul teh­nic au fost Cluj, Iaşi, Braşov, Hunedoara şi Pra­hova. Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Bucureşti a fost de departe agenţia care a primit cel mai mare număr de solicitări – peste 100.000 de angajaţi”, a declarat Picu în cadrul unei conferinţe organizate de Ministerul Muncii.

     

  • Guvernul a aprobat prin OUG modul de funcţionare temporară a universităţilor

    Guvernul a aprobat, joi seara, Ordonanţă de Urgenţă privind modul de funcţionare, desfăşurare şi examinare în mediile universitare şi postuniversitare. Potrivit acesteia, desfăşurarea activităţilor de evaluare, a celor de finalizare a stidiilor de liecenţă se pot realiza online.

    Guvernul a aprobat, joi seara, prin Ordonanţă de Urgenţă modul de funcţionare, desfăşurare şi examinare în mediile universitare şi postuniversitare. Astfel, pe durata stării de urgenţă şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice, desfăşurarea tuturor activităţilor de predare – învăţare – evaluare aferente semestrului al II-lea al anului universitar 2019-2020, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2019-2020, se poate realiza şi în modul online.

    Potrivit ordonanţei, pe durata stării de urgenţă şi până la începutul anului universitar 2020-2021, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional utilizează metode didactice alternative, iar cadrele didactice raportează, la finalul fiecărei luni, aspectele specifice pentru activitatea desfăşurată prin intermediul platformelor online.

    De asemenea, pe durata stării de urgenţă procesul de admitere la studiile universitare se poate desfăşura şi prin intermediul platformelor online.

    Activităţile didactice şi de cercetare prevăzute la art. 287 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi examenele de finalizare a semestrelor şi a studiilor de licenţă si masterat, susţinerea referatelor şi a tezelor de doctorat, desfăşurate online în anul universitar 2019 – 2020, în cadrul formelor de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă se circumscriu prevederilor art. 139 lit. a), b), din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare şi sunt recunoscute, se mai arată în ordonanţă.

    Potrivit ordonanţei adoptate de Guvern, activităţile didactice care impun interacţiunea „faţă în faţă”, se recuperează în sistem modular, intensiv, după încetarea stării de urgenţă şi înainte de sesiunile de examene aferente semestrului al –II-lea.

    Măsurile luate de instituţiile de învăţământ universitar în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pe perioada anului universitar 2019- 2020.

    Documentul a fost pus în dezbatere publică pe 22 aprilie şi va fi publicat în Monitorul Oficial.

  • Care sunt măsurile incluse în decretul pentru prelungirea stării de urgenţă

     Klaus Iohannis a anunţat măsurile incluse în decretul privind prelungriea stării de urgenţă. Şcolile rămân închise, iar activitatea de judecată continuă doar în caz de urgenţă. Preţurile la medicamente şi servicii de utilitate publică vor fi plafonate.

    „Pe perioada acestei stări excepţionale sunt necesare prevederi care să faciliteze funcţionarea neîntreruptă a administraţiei publice, a justiţiei şi a altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esenţiale pentru populaţie, stat şi operatorii economici”, a spus, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele a anunţat că şcolile rămân închise şi se suspendă toate activităţile didactice care presupun prezenţa fizică în instituţiile de învăţământ. Activităţile se vor desfăşura online.

    O altă măsură se referă la plafonarea preţurilor la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică, precum energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate ori carburanţi.

    „Am adăugat în decret, însă, o menţiune specială pentru situaţia în care se va constata o scădere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pe pieţele regionale. În acest caz, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte în preţul plătit de consumator”, a mai afirmat preşedintele României.

    Klaus Iohannis dă asigurări că Guvernul va asigura securitatea alimentară a cetăţenilor prin continuarea aprovizionării, producţiei, procesării, transportului şi furnizării către oameni a bunurilor de strictă necesitate.

    În domeniul justiţiei, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgenţă deosebită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes: „Starea de urgenţă naţională a cauzat scăderi ale vânzărilor cu peste 60%”

    ,,Starea de urgenţă naţională afectează afacerea Grace Couture Cakes, vânzările scăzând cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, facem eforturi considerabile să punem echipa cu 57 angajaţi pe primul loc şi să ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut clienţilor noştri, de a le oferi întotdeaua produse premium, de calitate şi în siguranţă. Avem încredere că suntem susţinuţi de nivelul la care a ajuns Grace Couture Cakes din punct de vedere operaţional, luând în calcul dezvoltarea şi profesionalismul echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, şi livrare cu maşini proprii frigorifice, cake shopul online”, a spus Alina Sudriu – fondator Grace Couture Cakes, într-un comunicat de presă.

    Lansat în anul 2012, Grace Couture Cakes este primul atelier de cofetărie couture, recunoscut pentru lansarea tendinţelor din domeniul haute patisserie în România. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri cumulată pentru evenimente şi Cake Shops de aprox. 1,65 milioane de euro. Grace Couture Cakes are 57 angajaţi şi două laboratoare cu capacitate mare de producţie, precum şi un sistem de distribuţie proprie.

    Atelierul de producţie şi Cake Shopul Grace Couture Cakes din Piaţa Dorobanţi nr 5. rămân deschise în această perioadă, compania adaptându-se noilor reglementări. ,,Am luat măsuri sporite de igienă şi siguranţă atât în laborator cât şi în magazin, monitorizăm starea de sănătate a echipei şi tratăm cu responsabilitate recomandările autorităţilor. Producem într-un laborator cu un spaţiu amplu, care respectă toate normele de siguranţă alimentară. Dezinfectăm des toate suprafeţele, atât în atelier cât şi în cake-shop.”, Alina Sudriu.