BusinessMagazin

Tag: stare de urgenta

  • Sergiu Manea, CEO al BCR: Vorbim de „un nou normal“, ajutat de tehnologie. Nu mai este loc de întors la ceea ce a fost

    Cele două luni de stare de urgenţă, în condiţiile pandemiei de coronavirus (COVID-19), au reprezentat o perioa­dă în care BCR a devenit o bancă mai agilă şi mai flexibilă în toată struc­tura ope­raţională, iar transfor­ma­rea digitală a devenit un nou normal, ajutat de tehnologie, astfel că nu mai este loc de întors la ceea ce a fost, a de­cla­rat Sergiu Manea, CEO al BCR pentru ZF.

    Dincolo de provocările operaţio­nale ale BCR, mai importante au fost sănăta­tea financiară a clienţilor şi rezolvarea aspectelor critice de ser­vire a clienţilor, cu înţele­gerea riscurilor şi a con­se­cinţelor, mai ales în cazul fir­melor, „unde a fost critic să lucrăm intens pentru a oferi so­luţii rapide cu scopul menţinerii ope­raţiunilor şi salvării fiecărui loc de muncă“, după cum explică Sergiu Manea.

    „Pe lângă cererile de amânare, venite din partea persoanelor fizice sau com­paniilor şi pe care le-am imple­men­tat rapid, am contactat proactiv alte câteva zeci de mii de clienţi cu posibile vulnerabilităţi financiare pen­tru a le oferi sprijin şi a găsi îm­preună soluţii pentru depăşirea mo­mentelor mai dificile. Am devenit mai agili şi mai flexibili în toată infra­structura operaţională. Nu mai vorbim de transformare digitală, vorbim de un nou normal, ajutat de tehnologie. Şi nu mai este loc de întors la ce a fost, iar acest lucru mă face să mă uit cu încredere spre viitor.“

    Şeful BCR spune că pe perioada stării de urgenţă banca a luat decizia de a menţine deschise toate sucursalele bancare, cu excepţia celor din marile centre comerciale.

  • După ce Japonia a ridicat starea de urgenţă fără ca ţara să sufere la fel de mult ca celelalte puteri mondiale, probleme premierul Shinzo Abe par să fie abia la început

    Japonia a încheiat luni starea de urgenţă, însă problemele prim-ministrul Shinzo Abe abia au început, scrie Bloomberg.

    Eforturile întreprinse de Abe pentru a controla numărul de infecţii şi impactul economic au fost ridiculizate, fiind catalogate drept lente şi ineficiente, în timp ce criza generată de coronavirus pare să fi consumat resursele de care va avea nevoie Japonia, a treia cea mai mare economie a planetei, pentru a evita o recesiune masivă.

    Dificultăţile întâmpinate de Abe oferă un semnal de alarmă celorlalţi lideri mondiali care, precum premierul japonez, au trecut peste şocul iniţial al pandemiei, urmând să se confrunte cu o scădere istorică a economiei. Analiştii estimează o contracţie de 22% în al doilea trimestru, cel mai mare declin din 1955 încoace.

    Chiar dacă Japonia a suferit mult mai puţine infecţii şi decese cauzate de coronavirus prin comparaţie cu alte mari puteri mondiale, prim-ministrul a fost criticat pentru amânarea declarării stării de urgenţă când au fost raportate primele cazuri şi pentru interzicerea mult prea lentă a accesului cetăţenilor chinezi pe teritoriul ţării.

    Susţinerea cabinetului condus de Abe a scăzut la 29% în ultimele săptămâni, înregistrând cel mai slab procent din 2012 încoace. Din punct de vedere istoric, orice nivel sub 30% este văzut extrem de periculos pentru guvern. Astfel, rata de dezaprobare a premierului crescut până la 64%, potrivit unui studiu publicat de ziarul japonez Mainichi.

    În prezent, Abe nu mai are muniţia fiscală de care se bucura în perioada de stabilitate economică, când rata şomajului din ţară era aproape de 0%. Problemele Japoniei vor continua să apară, în condiţiile în care gospodăriile vor fi nevoite să limiteze cheltuielile esenţiale, iar companiile vor tăia constant din investiţii, producţie şi angajări pentru a se menţine pe linia de plutire.

     

  • Valoarea cumpărăturilor făcute online de români în perioada stării de urgenţă s-au dublat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului. Ziua cu cele mai multe tranzacţii surprinde pe mulţi

    Compania de tehnologie 2Performant observă creşteri semnificative în ceea ce priveşte comerţul online pe perioada stării de urgenţă. Dintr-o analiză a comportamentului de consum înregistrat în cadrul platformei de marketing afiliat 2Performant, reiese că au existat creşteri importante pe anumite categorii de produse, dar şi noi obiceiuri de cumpărături online. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea tranzacţiilor realizate prin platforma 2Performant a crescut cu 78,4% situându-se la aproape 10,5 milioane de euro TVA inclus, potrivit datelor trimise de companie într-un comunicat de presă. Din această sumă, peste 6,2 milioane de euro s-au realizat din tranzacţii de pe mobil, o creştere de 98,8% faţă de anul trecut.

    Cele mai mari creşteri în perioada 16 martie – 14 mai din cadrul platformei de marketing afiliat a 2Performant au fost înregistrate pe domeniile: beauty, cumpărături din hypermarket şi magazine alimentare, articole pentru copii, produse pentru animale de companie, articole pentru casă şi grădină. Pentru unele dintre aceste categorii vânzările în perioada stării de urgenţă aproape că s-au triplat, generând venituri considerabile atât pentru comercianţi, cât şi pentru afiliaţi. Aşa se face că în perioada analizată, afiliaţii înscrişi în platforma 2Performant au înregistrat împreună venituri de peste 10.000 euro/zi în medie, valoarea totală a comisioanelor în luna aprilie fiind de peste 345.000 euro.

    Ziua cu top vânzări din perioada stării de urgenţă, înregistrată în platforma 2Performant, a fost joi, 23 aprilie, Ziua Internaţională a Cărţii, cu vânzări totale în valoare de 279.293 euro. Românii au preferat aşadar să cumpere online produse de îngrijire, pentru casă şi grădină, articole pentru copii şi animalele de companie, dar şi cărţi sau produse electronice şi IT&C.

    Segmentul Beauty a înregistrat în perioada analizată o creştere de +309,5% şi vânzări în cadrul platformei de marketing afiliat 2Performant de 1.135.379 euro. Această categorie a fost în continuă creştere în perioada stării de urgenţă, înregistrând zile cu creştere şi de peste 1.200% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai bună zi de vânzări pentru categoria Beauty a fost luni, 22 aprilie 2020.

    O categorie aparte o reprezintă cea a articolelor de modă: după ce în a doua jumătate a lui martie 2020, segmentul Fashion din platforma 2Performant a înregistrat o scădere de 29% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, per total în starea de urgenţă a avut o creştere de +41.8%, cu vânzări de 2.232.916 euro.

    Iată care sunt creşterile şi pe alte tipuri de categorii:

    • Categoria produselor pentru copii (Babies Kids & Toys) – creşterile au fost de +265.9%, cu vânzări de 1.410.864 euro
    • Categoria articolelor pentru animale de companie (Pet Supplies) – creşteri de +151.5% şi vânzări de 260.372 euro
    • Categoria produselor pentru casă şi grădină (Home & Garden) – creşteri de +88.5%, cu vânzări de 1.050.413 euro
    • Categoria produselor electronice IT&C (Electronics IT&C) – creştere de +38.5%, cu vânzări de 1.600.074 euro
    • Categoria cărţi, filme şi muzică (Books Movie & Music) – creştere de +22.4%, cu vânzări de 1.313.284 euro

    La polul opus, industria auto (Automotive) a înregistrat o scădere semnificativă de -57,6%, faţă de perioade similare din anii trecuti, cu vânzări de 109.599 euro, dat fiind că accesoriile auto nu au fost o prioritate pentru şoferi în aceste luni.

    „Prin schimbarea comportamentelor de cumpărare în perioada pandemiei, creşterea eCommerce-ului în România a fost puternic accelerată. Cu alte cuvinte, viitorul eCommerce-ului a venit mai rapid, în 2020, iar 2Performant a arătat că este pregătit să îl întâmpine. Pentru noi a fost o perioadă intensă, asemănătoare lui Black Friday, care nu ar fi fost posibilă fără importantele investiţii în soluţii tehnologice pe care le-am făcut în anii trecuţi. Această evoluţie a atras şi o creştere a interesului pentru marketingul afiliat, atât din partea advertiserilor, cât şi a afiliaţilor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut am primit cu peste 30% mai multe cereri de înscriere în platformă din partea magazinelor online şi am înregistrat o creştere cu peste 12 procente a partenerilor afiliaţi care au generat comisioane. Totodată, pentru fiecare euro investit în marketingul afiliat, clienţii 2Performant au avut vânzări în valoare de 14,7 euro, ceea ce este probabil cel mai bun randament pe care un magazin online îl poate obţine prin promovare.”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant.

    Analiza realizată de echipa 2Performant în cadrul comunităţii sale de marketing afiliat a arătat şi care au fost trendurile în ceea ce priveşte cumpărăturile online. Cu alte cuvinte, cum au preferat românii să cumpere online? Dacă ziua de luni s-a dovedit a fi ziua cu cei mai mulţi vizitatori pentru magazinele online locale, atât de pe mobil cât şi de pe desktop, în ceea ce priveşte intervalele orare românii au preferat să facă cumpărături de pe mobil seara (21:00 – 22:00) şi de pe desktop noaptea (23:00 – 00:00). 51,2% din vizitatori au luat decizia de a face o achiziţie în mai puţin de o oră (click pe ultima reclamă).

     

    *Analiza a fost realizată în cadrul platformei 2Performant pe perioada 16 martie – 14 mai şi comparată cu intervale din anii precedenţi.

     

  • America ia foc: Numărul de şomeri a ajuns la 38,6 milioane. Prăbuşirea din ultimele şapte săptămâni se poate compara doar cu dezastrul înregistrat în Marea Depresiune pe parcursul a 18 luni

    Aproximativ 2,44 milioane de americani şi-au depus actele de şomaj în ultima săptămână, pe măsură ce restricţiile impuse de starea de urgenţă au afectat în mod constant cea mai puternică economie a lumii, potrivit CNBC.

    Astfel, Statele Unite înregistrează a şaptea săptămână consecutivă în care numărul total al şomerilor a continuat să crească. Ultimele rapoarte săptămânale au fost relativ bune, numărul scăzând de la 2,98 milioane la 2,69 milioane în ultimele două săptămâni.

    De la declararea stării de urgenţă de la jumătatea lunii martie, şi-au depus actele de şomaj circa 38,6 milioane de cetăţeni americani, în ciuda eforturilor întreprinse de autorităţi de a resuscita economia.

    Chiar dacă numerele s-au aflat în scădere în ultimul timp, rata şomajului rămâne la niveluri extrem de ridicate, nemaiîntâlnite de la Marea Depresiune din anii 1930 încoace.

    „În doar câteva săptămâni, cererile de şomaj din timpul crizei provocate de coronavirus au depăşit cele 38 de milioane de cereri înregistrate în cele 18 luni ale Marii Recesiuni”, a declarat Daniel Zhao, senior economist în cadrul site-ului de joburi Glassdoor, potrivit USA Today.

     În primele săptămâni ale pandemiei, industriile de ospitalitate, retail şi agrement au fost lovite extrem de puternic din cauza restricţiilor de circulaţie. Doar în luna aprilie, s-au pierdut 20,5 milioane de locuri de muncă, după ce ţara înregistrase în luna februarie o rată record a şomajului, de doar 3,5%.

     

  • Banca din România care şi-a lăsat 90% dintre angajaţi să lucreze de acasă în perioada pandemiei

    Dacă înainte de starea de urgenţă, 12% dintre angajaţii ING Bank lucrau în regim de telemuncă, în ultimele săptămâni, procentul acestora a urcat la 90%. Ce a înemnat această transformare din perspectiva Mihaelei Bîtu, CEO-ul ING Bank? 

    Cum vi s-a schimbat programul în ultimele săptămâni şi cum arată în prezent agenda dvs. zilnică?
    Agenda mea zilnică este cel puţin la fel de încărcată ca înainte de starea de urgenţă. Întâlnirile s-au transformat în conferinţe telefonice şi video-conferinţe, deci petrec foarte mult timp la telefon sau pe laptop, ceea ce tinde să fie mai obositor decât programul de dinainte. Numărul de ore lucrate a crescut.

    Pe de o parte pentru că desigur traversăm o perioada de criză cu provocările specifice, pe de altă parte pentru că diferenţa între viaţa personală şi lucru se estompează atunci când eşti tot timpul acasă. În plus, fiind acasă împreună cu familia, la programul de lucru se adaugă mai multe treburi casnice, ceea ce adaugă la încărcarea unei zile. Toate acestea însă sunt compensate de bucuria de a fi alături de familia mea şi de mulţumirea că suntem sănătoşi şi că, stând acasă, ne protejăm pe noi şi pe cei din  jurul nostru. În ultimele două luni am petrecut mai mult timp cu copiii mei decât oricând şi aceasta va rămâne în memoria noastră, cu siguranţă.  

    Ce vă lipseşte cel mai mult din rutina de zi cu zi de la birou şi, în general, din viaţa de dinainte de pandemie?

    Două lucruri: un ritm bine diferenţiat al zilei şi disciplina rutinei zilnice, dar cel mai mult îmi lipseşte interacţiunea cu oamenii. Mi-e dor de colegii mei! În această perioadă, am avut o singură întâlnire de serviciu faţă în faţă şi a fost o adevărată plăcere să interacţionăm fără tehnologie. Cu toţii cred că apreciem mai mult ca niciodată importanţa vieţii sociale şi a căldurii umane. Dincolo de cuceririle tehnologice, umanitatea este ceea ce ne defineşte şi tocmai această parte socială a existenţei noastre este limitată în această perioadă, ceea ce ne frustrează. M-a bucurat să văd cât de mult au interacţionat colegii mei în această perioadă – au fost concursuri virtuale, întâlniri virtuale la o bere sau un cocktail, s-a făcut un playlist ING prin contribuţia tuturor, avem chiar şi ING Got Talent virtual. Idei multe şi ingenioase de a rămâne conectaţi şi de a sparge monotonia statului în casă.

    Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?
    Stabilirea unui program clar al zilei, cu listă de acţiuni şi activităţi şi cu pauze. Ideal e să facem şi mişcare, fie ea şi în casă. Evident, nu poţi fi productiv fără o infrastructură tehnică care să îţi permită să accesezi în bună regulă sistemele de care ai nevoie, să te conectezi cu colegii, să îţi poţi desfăşura activitatea ca şi cum ai fi la birou. La ING, suntem într-o situaţie oarecum privilegiată, pentru că deja de câţiva ani am renunţat la telefoanele fixe, fiecare angajat având telefon mobil şi laptop. Ofeream posibilitatea de a lucra de la distanţă şi înainte de criza COVID-19, deci aveam infrastructura bine pusă la punct.
    Asta ne-a ajutat să trecem în regimul de muncă la distanţă de la aproximativ 12% la peste 95% într-o săptămână, este adevărat, cu efortul fantastic al colegilor noştri din IT. Am încercat să aducem puţin mai mult confort angajaţilor noştri, oferindu-le posibilitatea de le a trimite acasă monitoare sau scaune de birou. Toate acestea creează condiţii pentru a lucra bine acasă, şi observăm într-adevăr o bună productivitate a echipelor chiar şi în acest context dus la extrem. În această perioada însă, productivitatea rămâne importantă, dar în prim-plan sunt siguranţa  personalului şi buna desfăşurare a serviciilor noastre.

    Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?
    Avantajele sunt evidente: bucuria de a economisi timpul petrecut în trafic, timp care poate fi petrecut cu cei dragi, o mai bună concentrare şi o productivitate foarte bună. Mulţi colegi spun că sunt mai productivi în acest regim de muncă decât la birou. Iar în această perioadă, munca de acasă este cea mai bună soluţie de a preveni o eventuală răspândire a virusului şi de a nu afecta serviciile pe care le furnizăm. Dezavantajele sunt cele pe care le resimţim acum, adică lipsa socializării, iar unele întâlniri şi decizii pot fi mai fluide şi mai operative în regim de lucru la birou. Unii colegi reclamă faptul că nu se pot concentra la fel de bine acasă, ceea ce e de înţeles când ai copii mici în jur care solicită atenţie, de exemplu.
    Un lucru e sigur: situaţia de acum a demontat multe mituri şi ne demonstrează că putem lucra foarte eficient şi bine de acasă. Nu cred însă în lucrul de acasă continuu pe termen lung. Fiind încurajaţi de experienţa ultimelor două luni, suntem hotărâţi să păstrăm un procent considerabil de muncă de la distanţă chiar şi după depăşirea crizei sanitare. Ne propunem deci un nivel de 40%, care credem că poate aduce un echilibru foarte bun între avantajele ambelor regimuri de muncă.

    Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?

    În prima fază, a trebuit să fim concentraţi pe continuitatea serviciilor, mai ales că la nivelul sectorului bancar furnizăm servicii critice societăţii. De asemenea, ne-am mobilizat pentru a ajuta în felul nostru în această luptă, prin donaţii de echipamente şi kituri de testare, prin sponsorizarea Code4Romania, prin sponsorizarea voluntarilor. După primele săptămâni, evident, priorităţile se ajustează şi ne canalizăm eforturile pe sprijinirea clienţilor şi pe a pune umărul la relansarea economiei, în principal prin continuarea creditării. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a implementa în timp util toate solicitările de amânare la plată şi a pune la punct procesul de creditare pentru programul IMM Invest, astfel încât să putem veni în întâmpinarea clienţilor celor mai vulnerabili. În continuare, urmărim îndeaproape evoluţiile macroeconomice şi din zona de reglementare, astfel încât să ne ajustăm strategia de afaceri noilor circumstanţe. Echipa noastră s-a mobilizat exemplar, tocmai pentru că înţelegem foarte bine importanţa acestui moment şi avem cele mai bune intenţii pentru clienţii noştri. Desigur, criza sanitară aduce şi un impact economic, care va fi resimţit şi de bănci. Şi noi, ca orice companie, trebuie să fim agili şi să ne adaptăm noilor circumstanţe. Şi să găsim oportunităţile în situaţii de criză, căci ele întotdeauna există.

    Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?
    Am trecut brusc dintr-o fază expansionară a businessului într-o situaţie de gestionare a crizei. Evident, ne menţinem direcţia strategică, inclusiv dorinţa de a ne dezvolta în continuare şi de a oferi servicii de înaltă calitate, prin talentul şi motivarea echipei noastre, dar şi folosind soluţii digitale şi inovatoare. Securitatea sistemelor, combaterea spălării banilor, ca de altfel şi alte proiecte importante derivate din cerinţele de reglementare rămân şi ele priorităţi clare pentru noi. Dar în această perioadă trebuie să venim cu soluţii eficiente pentru a ne sprijini clienţii, în special cei care trec prin dificultăţi generate de situaţia COVID. Am menţionat deja amânările la plata şi participarea în programul IMM Invest, dar sunt şi alte iniţiative relevante. De exemplu, am lansat în această perioada serviciul Round Up, care facilitează economisirea, permiţând rotunjirea fiecărei plăţi efectuate cu cardul. Noi am încurajat întotdeauna economisirea, acesta fiind un element important în asigurarea sănătăţii financiare a clienţilor pe termen lung. Cu atât mai mult în această perioadă trebuie să încurajăm clienţii să adopte un comportament prudent şi responsabil. De asemenea, programul Banometru, pe care îl sprijinim financiar de câţiva ani, ajută persoanele vulnerabile cu consiliere financiară practică pentru depăşirea unor perioade dificile din punct de vedere financiar.

    Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Oamenii demonstrează de fiecare dată când sunt puşi în faţa unor situaţii dificile că sunt foarte adaptabili şi inovatori. Epidemia aceasta afectează întreaga lume şi cred că modul în care naţiunile cooperează ca să o învingă ne reaminteşte faptul că împreună putem întotdeauna face mai mult şi mai bine. Cred că şi sectorul bancar a fost mai unit în această perioadă, iar băncile arată preocupare şi solidaritate pentru binele societăţii în ansamblul său. Băncile au donat peste 23 milioane de lei sistemului sanitar în această scurtă perioadă, ceea ce demonstrează hotărârea de a acţiona, dincolo de simple declaraţii. Nu în ultimul rând, această criză ne face să reflectăm mai mult asupra priorităţilor omenirii, dar şi ale fiecăruia în parte, ne aduce un reset necesar, o întoarcere la valorile umane fundamentale.“

  • Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie

    Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.  

    Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.

    „A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.

    El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
     „S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.

    Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
    Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
     „Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
    Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
    Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
    El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
    Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
    „Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
    Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
     Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
     „Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. 

  • Din nou pe print, mai digitali ca niciodată

     Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.

    Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim
    „Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

    Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?
    Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?

    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    „Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
    Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit şi consultanţă  a Deloitte România

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom

    Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români
    Business MAGAZIN a  bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

    Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)
    Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

    „Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

    „Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”
    Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting

    Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor
    Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

    „Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill

    STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?
    Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi – străini mai ales, dar şi români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

    Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
    Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorităţi – a liderilor din mediul de afaceri românesc?

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”
    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG

    „Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

    „Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”
    Sergiu Manea, CEO BCR

    Sfârşitul work life balance-ului?
    Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

    „Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree

    Cu reflectoarele stinse
    Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
    şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

    „Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el  – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti

  • Mai multă libertate în starea de alertă, faţă de starea de urgenţă? Iată cele 8 modificări care te afectează

    Începând de azi suntem în stare de alertă, care aduce noi schimbări şi reguli pentru tine, însă nu şi mai multă libertate. Am analizat diferenţele între starea de alertă şi starea de urgenţă şi am văzut că sunt 8 mari schimbări

    Cele mai importante modificări privesc obligativitatea măştii de protecţie şi lipsa declaraţiei şi a adeverinţei la ieşirea din casă. Toate aceste reguli au fost anunţate cu jumătate de oră înainte să intrăm în noua stare

    Am analizat pentru tine cele mai importante schimbări din starea de alertă, şi am observat că sunt şapte astfel de diferenţe care te afectează în mod direct. Toate au fost anunţate ieri, aproape de miezul nopţii: cu jumătate de oră înainte să expire starea de urgenţă şi să înceapă starea de alertă.

    Pentru început, vei ieşi din casă fără declaraţie sau adeverinţă de la angajator, aşa cum procedai în starea de urgenţă. De vineri, poţi ieşi din casă oricând şi pentru orice motiv vrei tu. A fost înlăturată regula care spunea că trebuie să părăseşti domiciliul doar în baza unei liste scurte de motive. Însă de declaraţie ai nevoie când ieşi din localitate, tot pentru motive întemeiate.

    În starea de alertă trebuie să porţi mască în toate mijloacele de transport în comun, la serviciu, în magazine şi în toate spaţiile publice. În starea de urgenţă, nu era această obligaţie.  De azi, poţi merge la dentist, la coafor sau la saloanele de cosmetică. Până ieri, aveai voie doar la stomatolog la urgenţă. Şi mall-urile sunt deschise de azi: doar cele mici, cu suprafaţă de până în 15.000 metri pătraţi şi magazinele trebuie să aibă deschidere spre stradă. 

    Tot de azi poţi participa la slujbe, însă doar dacă sunt organizate în aer liber. Nu este clar care este numărul maxim de enoriaşi permis, Grupul de Comunicare Strategică ne-a transmis că se ocupă să răspundă la întrebarea asta.  În starea de alertă poţi merge la spital şi dacă nu ai probleme urgente, însă cu condiţia să îţi programezi vizita la medic. În starea de urgenţă puteai ajunge la spital doar în cazuri majore. De asemenea, sunt deschise şi parcurile, însă nu locurile de joacă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este judeţul din România unde s-au dat cele mai multe amenzi în starea de urgenţă. Valoare amenzilor din acest judet este de peste 40 de milioane de lei

    Topul judeţelor din România după amenzile date în starea de urgenţă: diferenţa dintre primul şi ultimul loc e de 40 de milioane de lei.

    În starea de urgenţă, valoarea maximă a amenzii pentru nerespectarea restricţionării circulaţiei a fost de 20.000 de lei.

    Astfel, într-un top al judeţelor cu cea mai mare valoare a amenzilor, judeţul Bihor este pe primul loc, cu sancţiuni în valoare de peste 40 de milioane de lei.

    Pe locul doi este judeţul Dolj, acolo unde poliţiştii au aplicat amenzi în valoare de aproape 18 milioane de lei, conform unei analize a ONG-ul Expert Forum.

    La polul opus este judeţul Gorj, acolo unde angajaţii MAI şi MapN au dat amenzi în valoare de puţin peste 1 milion de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colliers: Relansarea retailului şi turismului şi susţinerea IMM-urilor, principalele măsuri luate în Europa pentru ieşirea din starea de urgenţă. Strategia României nu face excepţie

    Toate ţările europene au luat anumite măsuri pentru protejarea şi repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă. Printre priorităţile guvernelor, retailul, turismul şi IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa, potrivit Colliers International. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor, dar şi amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau anularea penalităţilor pentru întârzierile de plată, şi se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieşirea din starea de urgenţă.

    Multe ţări europene se află deja în a doua etapă de evoluţie a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieşire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre ţările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieşire din starea de urgenţă la nivel naţional, pe etape, multe axate pe retail, turism şi IMM-uri. În ceea ce priveşte sectorul imobiliar, majoritatea ţărilor europene şi-au concentrat strategia iniţială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum şi a repornirii sistemului de învăţământ.

    Concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social.

    Majoritatea planurilor de ieşire din starea de urgenţă, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor şi punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit şi de înfrumuseţare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiştilor. Anumite ţări europene au în acelaşi timp şi o strategie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ, grădiniţele fiind prioritizate în raport cu învăţământul primar şi secundar, ceea ce oferă părinţilor posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităţilor de învăţământ în toamnă.
    „Foarte puţine ţări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepţia obligativităţii din multe ţări de a folosi măşti de protecţie. Ţările care au anunţat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în acelaşi timp prin mijloace de transport, pentru a menţine distanţarea socială. Cu excepţia Cehiei, graniţele naţionale rămân închise, iar călătoriile în ţară sunt restricţionate”, spune Laurentiu Lazar, managing partner la Colliers International.

    Germania, Austria şi Elveţia sunt printre primele care au luat măsuri de revenire a economiei, iar în aceste ţări se văd îmbunătăţiri majore privind numărul de cazuri active de COVID-19, ceea ce susţine strategia de ieşire din starea de urgenţă.

    Alte ţări învecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia şi Italia au început de asemenea să aplice strategii etapizate de ieşire din starea de urgenţă, chiar dacă în ritmuri şi circumstanţe diferite. Alte ţări care înregistrează o aplanare a numărului de cazuri confirmate de Covid-19 şi care adoptă măsuri pentru ieşirea din starea de urgenţă sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care Croaţia, Muntenegru, Lituania şi Letonia. Israel se alătură, de asemenea, ţărilor în această situaţie din EMEA.

    România, sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor

    Una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanţarea IMM-urilor, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, măsură destul de recentă. În acelaşi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiţia să deţină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activităţii în martie, din cauza stării de urgenţă. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.

    Autorităţile au decis şi să acopere plata şomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susţine o parte din plata salariilor şi în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deşi cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor şi pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Preşedinte, oferă proprietarilor de spaţii imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile.

    Măsuri de susţinere a sectorului imobiliar în Europa

    Unele dintre cele mai mari ţări europene au luat măsuri economice ample pentru a-şi proteja economia şi inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine şi buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franţa, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face faţă plăţii chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieşirea din starea de urgenţă.
    În Germania şi Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu în ceea ce priveşte evacuările, în timp ce în Ungaria evacuările sunt suspendate până la sfârşitul stării de urgenţă. Alte ţări, precum Grecia, au făcut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea măsuri compensatorii proprietarilor, în timp ce, în Austria, au fost oferite subvenţii pentru chirii de către stat dacă anumite condiţii au fost îndeplinite.

    Aproape toate ţările au luat măsuri privind accesul la finanţare pentru IMM-uri şi pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Austria au anunţat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a susţine economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anunţat pachete de garanţii de stat pentru plata împrumuturilor accesate, pentru a evita o îngheţare completă a finanţării, cu consecinţe grave în întreaga economie europeană.