Tag: spatiul Schengen

  • Sursă diplomatică din Consiliul UE: Aderarea la Schengen este politizată şi nu se aşteaptă o decizei până la sfârşitul lui 2013

     Sursa citată a reamintit pentru Bulgarian Telegraph Agency (BTA) că ţările care au blocat decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au fost Olanda, Germania şi Franţa, relatează site-ul Novinite.com.

    Aceasta a sugerat că obţinerea unui consens va fi dificilă deoarece mai multe ţări sunt sceptice cu privire la extinderea acestei zone de liberă circulaţie.

    Sursa a subliniat că situaţia nu se va schimba nici dacă rapoartele Comisiei Europene elaborate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de la sfârşitul lui 2013, vor fi pozitive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filozofic vorbind, telemeaua nu-i vapor!

    În 1945, după capitulare, Japonia a intrat sub administraţie americană, iar schimbările pe care le-au adus ofiţerii generalului Mac Arthur au atins multe zone din societatea niponă. Inclusiv sărutul în cinematograf. Cinematograful japonez era în acel moment mai preocupat de samurai, săbii şi lupte cât mai artistice, iar amorul, fie el exprimat doar prin sărut, nu cadra cu spiritul războinicilor.

    Americanii, în schimb, aveau ceva experienţă în domeniu, spune criticul care a scris istorioara, pentru că, unu, scenele cu săruturi erau gustate de public şi doi, maeştrii de la Hollywood aveau de furcă serios cu cenzorii guvernamentali. În Japonia, deh, ţară ocupată, lucrurile au mers mai simplu: cineaştilor japonezi li s-a ordonat să includă episoade de pupături în filme. Iar japonezii s-au conformat, chiar dacă fără chef. Aşa au apărut, între două scene de luptă, săruturi, care se potriveau în acţiune ca nuca în perete. Dar modernizarea şi occidentalizarea societăţii japoneze au triumfat, nu-i aşa? Iar aghiotanţii generalului, specialişti, evident, în pupături au instruit, indirect, gheişele cum e cu occidentalii.

    Trecând la lucruri serioase, aş vrea să remarc un adevăr simplu: societatea românească abundă de analişti, explicători, specialişti sau cum vreţi să le spunem. Problema este că sunt prea puţini inşi care să pună osul la treabă şi chiar mai puţini inşi care să ştie că creeze un mediu favorabil şi prietenos cu cei care pun osul la treabă. Un exemplu concret, pe scurt: dacă veţi analiza componentele exporturilor româneşti din ultimii ani, veţi vedea că şantierele navale şi construcţia de nave au crescut în mod constant, fără să ţină cont de criză, şi au ajuns să reprezinte câteva procente bune din vânzările la extern, în aceeaşi zonă cu exporturile de automobile sau cabluri electrice sau produse petroliere.

    Dar dacă studiem strategia de export a României, aflată într-un soi de proiect pe site-ul Ministerului Economiei, vom vedea că oamenii de acolo au explicat frumos, pe 175 de pagini, ce, cum, de ce, ce va fi, dar nu iau domeniul mai deloc în calcul; apar, în schimb, de sprijinit, artizanatul, mierea de albine şi telemeaua de oaie. Foarte bune, nimic de zis, dar parcă secolul este altul, iar oamenii aceia cu navele poate au şi ei ceva probleme, cu TVA-uri, cu materii prime, cu infrastructura sau cu cine mai ştie ce. Aşa că zic experţilor din minister să coboare în lumea reală şi să se pupe mai des, odată între ei, interdepartamental, cum ar veni, şi odată cu economia reală.

    Ilustrez textul cu un sărut clasic, care nu mai există în această formă pentru că au intervenit nişte experţi: este un grafitti al artistului rus Dimitri Vrubel, care a existat pe Zidul Berlinului între 1990 şi 2009. Este o reproducere a unei fotografii celebre, sărutul liderilor comunişti Leonid Brejnev şi Erich Honecker, la a 30-a aniversare a RDG. Un memento cât se poate de folositor al modului în care trece gloria. Iar un expert din primăria Berlinului a avut la un moment dat o idee cât se poate de creaţă: ca să conservăm picturile, le dăm jos, cu abur, şi îi rugăm pe desenatori să o mai facă odată, cu vopseluri mai bune. Filozofic privind lucrurile, pictura nu mai este, pur şi simplu, aceeaşi, cam în acelaşi fel în care mierea şi telemeaua nu-s vapoare. Filozofic vorbind, repet.

  • Boiko Borisov: Bulgaria ar fi fost admisă în Schengen dacă nu exista actuala criză politică internă

    Bulgaria ar fi aderat la Schengen dacă nu ar fi existat actuala criză politică internă, afirmă premierul Bulgariei, Boiko Borisov, informează Mediafax, citând Novinite.  “Cred că am fi fost admişi în Schengen cu frontierele aeriene la summitul UE din 14 martie, dacă Olanda nu s-ar fi opus. Dar criza din Bulgaria este îngrijorătoare pentru toată lumea şi nu doar pentru că a demisionat Guvernul”, a spus Borisov. Dezbaterea privind aderarea Bulgariei şi României la Schengen a fost amânată până spre sfârşitul anului în cursul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurat joi la Bruxelles. Germania, Finlanda, Olanda şi probabil Franţa se opun în prezent admiterii României şi Bulgariei în Schengen.

    Stiri pe gandul.info

  • Boiko Borisov: Bulgaria ar fi fost admisă în Schengen dacă nu exista actuala criză politică internă

     “Cred că am fi fost admişi în Schengen cu frontierele aeriene la summitul UE din 14 martie, dacă Olanda nu s-ar fi opus. Dar criza din Bulgaria este îngrijorătoare pentru toată lumea şi nu doar pentru că a demisionat Guvernul”, a spus Borisov, citat de site-ul Novinite.com.

    Dezbaterea privind aderarea Bulgariei şi României la Schengen a fost amânată până spre sfârşitul anului în cursul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurat joi la Bruxelles.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial CE: Susţinem obţinerea unui calendar de aderare la Schengen pentru România şi Bulgaria, dar decizia e a Consiliului JAI

     “Aceasta nu este o surpriză, este poziţia comisarului Malmstrom de mai multe luni. Noi întotdeauna am spus că un calendar clar pentru intrarea în Schengen a României şi Bulgariei este ceea ce am dori să vedem din partea Consiliului JAI”, a afirmat Cercone, în briefingul de presă zilnic de la Bruxelles al Comisiei Europene, răspunzând întrebării unui jurnalist.

    Oficialul CE a amintit faptul că instituţia sa are un rol de observator în privinţa procesului de lărgire a zonei Schengen şi evaluare tehnică a nivelului de pregătire pentru aderare a ţărilor candidate.

    “Cunoaşteţi şi că în acest proces Comisia nu are niciun rol concret în afară de faptul că noi am ajutat la analizarea şi evaluarea pregătirilor pentru aderare făcute de cele două ţări. Şi Consiliul însuşi a ajuns la concluzia că acum sunt pregătite tehnic să intre în zona Schengen şi acum este la latitudinea Consiliului să decidă în unanimitate. Dar în acest proces (de luare a deciziei – n.r.), Comisia are un rol de observator şi, în mod concret, în afară de a exprima dorinţa ca acest lucru să se întâmple, nu este altceva ce Comisia poate face”, a afirmat Cercone.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Finlanda anunţă că VA BLOCA aderarea României şi Bulgariei la Schengen: “Cele două ţări sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept”

    Atât Guvernul, cât şi Parlamentul au declarat că cele două ţări sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept, o precondiţie pentru aderarea la spaţiul Schengen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa: România nu poate sta cu capul plecat pe tema Schengen

     Mircea Duşă a fost întrebat cum vede, în calitate de fost ministru de Interne, ultimele evoluţii în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen.

    “Cred că nu trebuie să mai stăm cu capul plecat. România este o ţară a UE cu drepturi depline. Trebuie să ne apărăm demnitatea şi onoarea (…) România şi-a făcut temele privind aderarea la Schengen”, a declarat Duşa.

    Ministrul a precizat că unii membri ai UE îşi schimbă poziţiile pe considerente subiective, în vreme ce oficialităţile de la Bucureşti au depus eforturi pentru a securiza frontierele la un nivel compatibil cu cel mai modern standard în domeniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Din punctul nostru de vedere, aderarea la Schengen nu a fost niciodată prima prioritate

     Crin Antonescu a spus că este perfect solidar cu poziţia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, privind aderarea României la Schengen, el arătând că poziţiile exprimate de oficialii români pe această temă au fost coerente.

    “Sunt perfect solidar cu poziţia ministrului de Externe prin care, dacă cineva doreşte să blocheze discutarea şi luarea acestei decizii, trebuie să aducă argumente. E normal ca România să ceară argumente”, a spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bruxelles-ul propune trecerea la “frontiere inteligente” pentru spaţiul Schengen: “Trecerea frontierei se va putea efectua în câteva secunde”

     Două măsuri sunt preconizate pentru a face “inteligente” frontierele externe ale spaţiului Schengen, format din 22 din cele 27 de state membre UE şi cinci ţări asociate. Prima măsură prevede aplicarea unui program de înregistrare a călătorilor, în timp ce a doua vizează implementarea unui sistem de intrare şi ieşire.

    Peste un miliard de euro ar fi necesari pentru a realiza investiţiile necesare. “Sunt investiţii grele într-o perioadă de austeritate bugetară”, a recunoscut Cecilia Malmström, comisar european pentru Afaceri Interne. “Dar vizitatorii străini au cheltuit 271 de miliarde de euro în timpul deplasărilor în UE, în 2011”, a subliniat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine trage sforile pentru Schengen

    În paralel, Consiliul UE, graţie susţinerii acordate în ultimul moment de România, care până acum se opusese, a reuşit să elimine Parlamentul European din procesul de decizie privind mecanismul de evaluare pentru spaţiul Schengen, ceea ce va atrage acţionarea în judecată a Consiliului de către PE la Curtea Europeană de Justiţie, pentru încălcarea Tratatului de la Lisabona, care prevede procedura de codecizie Consiliu-PE.

    Consiliul a fost constant mai restrictiv decât PE în privinţa libertăţii de migrare spre spaţiul Schengen.