BusinessMagazin

Tag: someri

  • Facultatea din România care nu scoate şomeri lansează un program de Management Consulting, cu specialişti din piaţă

    Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti lansează un nou modul de studii de „Management Consulting”, în cadrul căruia studenţii vor lucra împreună cu specialişti de la EY România şi A.T. Kearney. Studenţilor li se va oferi ocazia să participe la stagii de pregătire la EY şi A.T. Kearney pe parcursull verii în perioada de practică din timpul facultăţii.

    Cursul este inspirat din practica reală, cu provocările şi obligaţiile de zi cu zi, ale unui profesionist din management consulting. „ Acest modul este structurat în cel mai eficient mod prin care se poate face transferul de know-how din mediul privat în mediul universitar. Formatul este interactiv, cu studii de caz, exerciţii practice, simulări de business şi metode de abordare şi rezolvare a celor mai complexe situaţii cu care se confruntă organizaţiile,” explică Tănase Stamule, prodecan FABIZ.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Declaraţia neaşteptată a unui politician: “Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diploma de şomeri la sigur. Copiii ăia vor îngroşa clasa oamenilor inutili”

    Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diplomă de şomeri la sigur, iar ei vor îngroşa clasa oamenilor inutili, a afirmat deputatul Varujan Pambuccian, la conferinţa internaţională “Smart – Connected – Future City”.

    “Sunt lucruri pe care va trebui să le facem urgent. Noi ne lăsăm duşi de modelele astea care apar, dispar, de zi cu zi şi pierdem din vedere faptul că lumea în jur se schimbă radical atât de puternic încât mă gândeam zilele trecute… Intram în lift, la Cameră, unde există liftieră. Doamna stătea cu o cască în ureche şi vorbea la telefon şi mai era un domn care ţinea un mobil la ureche şi vorbea.

    Şi mă gândeam că dacă ar fi intrat acolo un om de acum 30 de ani ar fi crezut că e un lift care duce la balamuc, că sunt doi oameni care vorbesc singuri, unul dintre ei mai ţine şi mâna la ureche. Aşa o să ne trezim peste 10-15 ani, dacă nu facem nimic acum, în zona de educaţie. Există o rezistenţă a sistemului învăţământ peste tot în lume. Vine în primul rând de la părinţi, de la elevi şi de la profesori”, a spus Pambuccian.

    Potrivit acestuia, nu este bine să te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare.

    “Asta este o rezistenţă mare şi de aceea este bine să nu te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare. Există deja hub-uri şi reţele de hub-uri tehnologice pentru copiii de şcoală generală, de liceu, care îi duc spre o direcţie care nu va îngroşa clasa oamenilor inutili peste 15 ani. Lucrul pe care noi trebuie să-l evităm acum este ca peste 15 ani să nu avem în România o clasă a oamenilor inutili ca vector social major. Asta este partea smart a oraşelor. Dacă reuşim să facem asta, o să ne fie mai bine decât altora,scrie Agerpres

    Sunt direcţii în care merge lumea care schimbă radical modul de producţie. Radical ce înseamnă? Adidas anul acesta a creat două fabrici, una în Germania şi una în SUA. În fabricile alea nu mai lucrează oameni deloc. Anul viitor mai face două, una în Marea Britanie, una în Franţa, fără oameni. Adidas, Nike, Puma au anunţat anul viitor că un milion de chinezi ‘Pa’. Lucrul acesta începe să se generalizeze. Sunt două lucruri care dau oameni afară cu o viteză pe care nu ne-o putem imagina. Acum vedem vârful aisbergului. Când o să vedem tot aisbergul, o să fie prea târziu. Sunt două domenii — acesta căruia îi spunem robotică industrială şi cel al inteligenţei artificiale”, a explicat deputatul.

  • Pambuccian: “Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diploma de şomeri la sigur. Copiii ăia vor îngroşa clasa oamenilor inutili”

    Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diplomă de şomeri la sigur, iar ei vor îngroşa clasa oamenilor inutili, a afirmat deputatul Varujan Pambuccian, la conferinţa internaţională “Smart – Connected – Future City”.

    “Sunt lucruri pe care va trebui să le facem urgent. Noi ne lăsăm duşi de modelele astea care apar, dispar, de zi cu zi şi pierdem din vedere faptul că lumea în jur se schimbă radical atât de puternic încât mă gândeam zilele trecute… Intram în lift, la Cameră, unde există liftieră. Doamna stătea cu o cască în ureche şi vorbea la telefon şi mai era un domn care ţinea un mobil la ureche şi vorbea.

    Şi mă gândeam că dacă ar fi intrat acolo un om de acum 30 de ani ar fi crezut că e un lift care duce la balamuc, că sunt doi oameni care vorbesc singuri, unul dintre ei mai ţine şi mâna la ureche. Aşa o să ne trezim peste 10-15 ani, dacă nu facem nimic acum, în zona de educaţie. Există o rezistenţă a sistemului învăţământ peste tot în lume. Vine în primul rând de la părinţi, de la elevi şi de la profesori”, a spus Pambuccian.

    Potrivit acestuia, nu este bine să te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare.

    “Asta este o rezistenţă mare şi de aceea este bine să nu te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare. Există deja hub-uri şi reţele de hub-uri tehnologice pentru copiii de şcoală generală, de liceu, care îi duc spre o direcţie care nu va îngroşa clasa oamenilor inutili peste 15 ani. Lucrul pe care noi trebuie să-l evităm acum este ca peste 15 ani să nu avem în România o clasă a oamenilor inutili ca vector social major. Asta este partea smart a oraşelor. Dacă reuşim să facem asta, o să ne fie mai bine decât altora,scrie Agerpres

    Sunt direcţii în care merge lumea care schimbă radical modul de producţie. Radical ce înseamnă? Adidas anul acesta a creat două fabrici, una în Germania şi una în SUA. În fabricile alea nu mai lucrează oameni deloc. Anul viitor mai face două, una în Marea Britanie, una în Franţa, fără oameni. Adidas, Nike, Puma au anunţat anul viitor că un milion de chinezi ‘Pa’. Lucrul acesta începe să se generalizeze. Sunt două lucruri care dau oameni afară cu o viteză pe care nu ne-o putem imagina. Acum vedem vârful aisbergului. Când o să vedem tot aisbergul, o să fie prea târziu. Sunt două domenii — acesta căruia îi spunem robotică industrială şi cel al inteligenţei artificiale”, a explicat deputatul.

  • Facultatea din România care nu scoate şomeri lansează un program de Management Consulting, cu specialişti din piaţă

    Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti lansează un nou modul de studii de „Management Consulting”, în cadrul căruia studenţii vor lucra împreună cu specialişti de la EY România şi A.T. Kearney. Studenţilor li se va oferi ocazia să participe la stagii de pregătire la EY şi A.T. Kearney pe parcursull verii în perioada de practică din timpul facultăţii.

    Cursul este inspirat din practica reală, cu provocările şi obligaţiile de zi cu zi, ale unui profesionist din management consulting. „ Acest modul este structurat în cel mai eficient mod prin care se poate face transferul de know-how din mediul privat în mediul universitar. Formatul este interactiv, cu studii de caz, exerciţii practice, simulări de business şi metode de abordare şi rezolvare a celor mai complexe situaţii cu care se confruntă organizaţiile,” explică Tănase Stamule, prodecan FABIZ.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Erau şomeri şi într-o zi le-a venit o idee. Cum au reuşit să o transforme într-o afacere de peste 100 de milioane de dolari în doar 5 ani

    În 2009, Robby Whites şi Jeremy Rincon şi-au pierdut slujbele de analişti juniori atunci când angajatorul lor a fost închis pentru fraudă. Ar fi trebuit să fie un pas în spate, dar această întâmplare s-a dovedit a fi norocoasă pentru cei doi, informează Inc.com

    În timpul unei deplasări în interes de serviciu, cei doi au observat într-un birou din Columbia o tablă de scris din sticlă. Cei doi s-au gândit că tablele albe din anii 90 au nevoie de un upgrade. Clienţii lor? Corporaţiile şi universităţile care vor o suprafaţă de scris cu un design atrăgător şi care se şterge foarte uşor. Precum mulţi alţi antreprenori au început afacerea într-un garaj, de data aceasta în Texas, nu în Sillicon Valley.

    “După ce ne-am pierdut slujbele, voiam să creăm ceva tangibil. Dacă o scăpeai pe jos aveai să te răneşti”, a declarat Whites întrebat de Wall Street Journal de ce a ales să intre într-un business de manufactură.

    Whites şi Rincon şi-au finanţat singuri afacerea, deşi cu un an mai devreme în vieţile lor apăruseră doi copii. Au riscat, dar le-a ieşit. În utlimii ani afacerea s-a dublat ajungând la venituri de peste 40 milioane de dolari, 120 de angajaţi şi au clienţi de renume precum Google, Facebook sau Coca-Cola.

    Cinci ani de la debut şi-au vândut compania pentru 105 milione de dolari.

    “Am făcut multe greşeli. La început ne-am lansat site-ul şi vindeam direct clienţilor. Ne-am gândit că ăsta o să fie modelul de business. Am vândut mai multe bucăţi unei firme din Manhattan, iar câteva zile mai târziu ne-au sunat şi ne-au spus că produsele au fost livrate, dar că au fost nevoiţi să le descarce şi să le monteze singuri. Ne-am dat seama că nu putem face afaceri aşa şi am contactat mai mulţi reselleri care oferă şi servicii precum livrare şi instalare”, a mai spus Whites.

    Cei doi au ales în 2014 să-l pună pe Andy Philipp în poziţia de preşedinte al companiei Robby Whites a spus că el şi partenerul lui se vedeau în alte sectoare ale afacerii.

    “Eu şi Jeremy am fost fascinaţi de transformarea unei idei într-un business profitabil. Nu suntem cei mai buni lider şi supravizarea operaţiuniilor de zi nu ni se pare foarte interesantă, vrem să ne concentrăm pe dezvoltarea produsului, vânzări şi marketing”

    În 2015, fondatorii şi-au vândut pachetul majoritar de acţiuni către Bertram Capital Management, iar acum mai deţin 30% din afacere şi sunt consultanţi în cadrul companiei. 

  • FOCUS: Culesul viei se face cu forţă de muncă scumpă şi greu de găsit, în ciuda unui an viticol foarte bun / “Se mulţumesc cu ajutoarele sociale şi nu vor să vină la muncă”

    În această perioadă, recoltatul strugurilor este în toi, dar forţa de muncă este greu de găsit. Administratorii podgoriilor din ţară spun că nici măcar şomerii sau asistaţii social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori şi peste 100 de lei pe ziua de lucru.

    Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

    „Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producţie, cât şi din punctul de vedere al calităţii. Dar marea problemă este găsirea forţei de muncă, pentru recoltă, în întreaga ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

    La Cotnari (judeţul Iaşi), culegătorii sunt aduşi de la distanţe mari, pentru că pe plan local au fost dificil de identificat chiar şi din rândurile şomerilor sau beneficiarilor de ajutoare sociale. „Forţa de muncă am găsit-o cu mare dificultate. Am ajuns să aducem oamenii de pe o rază de 200 de kilometri faţă de podgorie, sunt foarte greu de convins. Îi plătim, în funcţie de productivitate, cu 50-80 de lei pe zi, le asigurăm transport şi masă”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul podgoriei Cotnari, Răzvan Serghiuţă. La Cotnari, „producţia în acest an este de 9-10 tone la hectar şi se încadrează în standardele noastre de calitate”, a mai spus Răzvan Serghiuţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • #JobInRomania-Piaţa muncii: Salarii mici, meseriaşi puţini şi şomeri veniţi de pe băncile facultăţii

     Opt milioane de români au venituri din muncă, doar 4.7 milioane pe contracte

    Opt milioane de români au, în momentul de faţă, venituri din muncă, dintre care 4,7 milioane sunt salariaţi cu acte înregistrate şi alţi trei milioane de conaţionali care au ales să plece peste hotare. Aşa arată piaţa muncii. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. În aceste condiţii, se pune problema cine mai munceşte şi cum poate statul să ajute populaţia activă, numai anul trecut 5% dintre şomeri fiind absolvenţi de facultăţi, în timp ce 18% dintre cei fără loc de muncă terminaseră studiile liceale sau post-liceale.

    Jumătate din şomerii României au ajuns la maturitate profesională, având vârste între 30 şi 49 de ani. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14- 15% din şomerii României şi spun că în momentul în care bat la o uşă se lovesc de paradoxurile de pe piaţa muncii. Veniţi de pe băncile şcolilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experienţă, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condiţiilor de angajare exact nevoia de experienţă.

    „Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Acum lucrez ca hair-stylist într-un salon. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, este povestea unui absolvent pe care o vom prezenta detaliat într-un material ulterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care are 5 milioane de şomeri şi cu toate acestea duce lipsă de muncitori

    “Căutăm oameni de două luni de zile. Într-un final, am găsit pe cineva în Spania. Pentru celălalte posturi am mers în Argentina”, a declarat Samuel Pimentel, headhunter. Experienţa lui Pimentel este o trăsătură bizară a pieţei muncii spaniole, unde 5 milioane de oameni sunt şomeri, iar următorul prim-ministru se va confrunta cu lipsa forţei de muncă şi cu faptul că angajatorii se luptă pentru a găsi personalul de care au nevoie, potrivit Bloomberg.

    “Este un paradox. Rata somajului este prea mare. Cu toate acestea vedem o tensiune în piaţă deoarece şomerii nu au competenţele pe care angajatorii le cer”, a spus şi Valentin Bote, şeful Randstad, agenţie de recrutare. Rata şomajului din Spania este de 20.4%, a doua cea mai mare din Europa (media în UE este de 8,6%),  iar Randstad estimează că firmele spaniole se vor chinui să găsească oamenii pentru cele 2 milioane de posturi vacante.

    Mariano Rajoy, favoritul pentru a conduce următorul guvern al Spaniei, a promis să creeze jumătate de milion de slujbe în fiecare an, dar campania sa se concentrează în a crea locuri de muncă pentru legiunile de şomeri şi nu pe producerea de muncitori bine antrenaţi care ar putea să impulsioneze economia ţării, scrie Bloomberg. De asemenea, Rajoy a promis să pună mai mult accent pe predarea tehnologiei în şcoli şi să convingă mai mulţi studenţi să înveţe limba engleză.

    Opozanţii lui Rajoy spun că iniţiativele acestuia fac ca salariile să scadă şi că impulsionează crearea de slujbe care nu necesită abilităţi complexe şi care sunt plătite prost.

    Astfel companiile moderne din Spania nu găsesc oamenii potriviţi pentru locurile vacante. Lipsa competenţelor este o piedică în calea productivităţii, se întârzie investiţiile străine şi atârnă greu asupra sistemului de pensii care depinde de noi angajaţi cu salarii bune pentru a plăti pentru populaţia în curs de îmbătrânire, potrivit  lui Sandalio Gomez, profesor la IESE Business School din Madrid.

    “Forţa de muncă nu are competenţele pe care piaţa le cere. Este o adevărată problemă”, a mai spus Gomez pentru publicaţia americană.

    Astfel companiile spaniole trebuie să se mulţumească cu angajaţii de un calibru mai mic decât concurenţii lor din alte ţări europene, ceea ce le afectează profitabilitatea şi capacitatea de rezistenţă, potrivit raportului anual din 2015 al Băncii centrale spaniole.

    În plus, executivii spanioli sunt mai slabi calificaţi decât directorii din Germania, Franţa sau Italia, potrivit unui studiu din 11 ţări europene. Numai în Grecia situaţia este mai rea. 

  • Ţara care are 5 milioane de şomeri şi cu toate acestea duce lipsă de muncitori

    “Căutăm oameni de două luni de zile. Într-un final, am găsit pe cineva în Spania. Pentru celălalte posturi am mers în Argentina”, a declarat Samuel Pimentel, headhunter. Experienţa lui Pimentel este o trăsătură bizară a pieţei muncii spaniole, unde 5 milioane de oameni sunt şomeri, iar următorul prim-ministru se va confrunta cu lipsa forţei de muncă şi cu faptul că angajatorii se luptă pentru a găsi personalul de care au nevoie, potrivit Bloomberg.

    “Este un paradox. Rata somajului este prea mare. Cu toate acestea vedem o tensiune în piaţă deoarece şomerii nu au competenţele pe care angajatorii le cer”, a spus şi Valentin Bote, şeful Randstad, agenţie de recrutare. Rata şomajului din Spania este de 20.4%, a doua cea mai mare din Europa (media în UE este de 8,6%),  iar Randstad estimează că firmele spaniole se vor chinui să găsească oamenii pentru cele 2 milioane de posturi vacante.

    Mariano Rajoy, favoritul pentru a conduce următorul guvern al Spaniei, a promis să creeze jumătate de milion de slujbe în fiecare an, dar campania sa se concentrează în a crea locuri de muncă pentru legiunile de şomeri şi nu pe producerea de muncitori bine antrenaţi care ar putea să impulsioneze economia ţării, scrie Bloomberg. De asemenea, Rajoy a promis să pună mai mult accent pe predarea tehnologiei în şcoli şi să convingă mai mulţi studenţi să înveţe limba engleză.

    Opozanţii lui Rajoy spun că iniţiativele acestuia fac ca salariile să scadă şi că impulsionează crearea de slujbe care nu necesită abilităţi complexe şi care sunt plătite prost.

    Astfel companiile moderne din Spania nu găsesc oamenii potriviţi pentru locurile vacante. Lipsa competenţelor este o piedică în calea productivităţii, se întârzie investiţiile străine şi atârnă greu asupra sistemului de pensii care depinde de noi angajaţi cu salarii bune pentru a plăti pentru populaţia în curs de îmbătrânire, potrivit  lui Sandalio Gomez, profesor la IESE Business School din Madrid.

    “Forţa de muncă nu are competenţele pe care piaţa le cere. Este o adevărată problemă”, a mai spus Gomez pentru publicaţia americană.

    Astfel companiile spaniole trebuie să se mulţumească cu angajaţii de un calibru mai mic decât concurenţii lor din alte ţări europene, ceea ce le afectează profitabilitatea şi capacitatea de rezistenţă, potrivit raportului anual din 2015 al Băncii centrale spaniole.

    În plus, executivii spanioli sunt mai slabi calificaţi decât directorii din Germania, Franţa sau Italia, potrivit unui studiu din 11 ţări europene. Numai în Grecia situaţia este mai rea. 

  • Elveţienii au respins alocaţia de 2.500 de franci de la stat, pe viaţă

    Pe de altă parte, elveţienii par să fi acceptat accelerarea procedurii de azil, potrivit Digi24.
     
    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.
     
    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro