BusinessMagazin

Tag: Slovenia

  • Comisia Europeană avertizează: Spania şi Slovenia au riscuri economice excesive. Dezechilibrele trebuie eliminate

     Băncile slovene vor avea probabil nevoie de capital suplimentar, întrucât companiile supraîndatorate au probleme să returneze creditele din cauza recesiunii, a arătat Comisia, potrivit căreia şi Spania este împovărată de datorii publice şi private, informează Bloomberg.

    Slovenia a devenit o ţină a pieţelor financiare, din cauza problemelor băncilor, iar cererea scăzută la o vânzare de obligaţiuni organizată marţi arată aşteptările investitorilor că ţara va solicita un program de bailout.

    Spania foloseşte deja un ajutor european pentru sistemul bancar.

    “Blocajul politic şi problemele juridice au împiedicat Slovenia să îşi rezolve corect dezachilibrele, ceea ce îi amplifică vulnerabilitatea într-o perioadă dificilă pentru finanţarea statelor în Europa”, se arată într-un raport al Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Slovenia ar putea urma calea Ciprului din cauza sistemului bancar şubrezit de criză

    Slovenia, prima ţară fostă comu­nistă care a intrat în zona euro, ar putea deveni al şaselea stat al uniunii mo­netare, după Cipru, care să ceară asistenţă financiară internaţională pentru a recapitaliza sistemul bancar şi pentru a stimula economia afectată de criza datoriilor suverane din Europa. Randamentul obligaţiunilor Slove­niei, costul la care se împrumută guvernul, a atins săptămâna aceasta un nivel record, ajungând miercuri la 6,34% pentru titlurile de stat deno­minate în dolari cu scadenţa în 2022, conform da­telor Bloomberg, creşterea fiind cauzată în principal de temerile investitorilor că noul guvern nu va reuşi să stabilizeze situaţia financiară a ţării. Însă premierul sloven Alenka Bratusek asigură că nici Slovenia şi nici sistemul său bancar nu sunt compa­rabile cu cele ale Ciprului şi că ţara alpină îşi va rezolva singură proble­mele, fără ajutor financiar extern. „Sistemul nostru bancar este stabil şi sigur, iar comparaţiile cu Cipru nu sunt valide. Depozitele sunt în sigu­ranţă aici, iar statul le garantează“, a spus Bratusek. Ea a recunoscut că guvernul lucrează intens pentru a le găsi o rezolvare proble­melor finanţelor ţării, care ar putea include majorări de taxe şi impozite.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Investitorii se tem că Slovenia ar putea urma calea Ciprului, cerând ajutor financiar zonei euro

     Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, într-un discurs în Parlament, că guvernul, instalat de circa o săptămână, va consolida băncile cu probleme şi va îmbunătăţi situaţia finanţelor publice, astfel încât Slovenia să nu devină a şasea ţară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe, potrivit Bloomberg.

    Liderii europeni încearcă să limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru în situaţia de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va încerca guvernul sloven să rezolve problemele ţării a împins randamentul obligaţiunilor pe zece ani în dolari la un nivel record, într-o perioadă în care statul trebuie să se împrumute de pe pieţele internaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul Sloveniei este al doilea după cel al Bulgariei care se prăbuşeşte în ultimele două săptămâni din cauza scăderii nivelului de trai şi a politicienilor corupţi

    Guvernul Sloveniei, prima ţară fost-comunistă care a intrat în zona euro, a devenit al doilea din tot atâtea săptămâni, după cel din Bulgaria, care s-a prăbuşit sub presiunea furiei populaţiei faţă de austeritate şi politicieni. Parlamentul sloven a votat pentru demiterea premierului Janez Jansa şi a coaliţiei sale de guvernare în contextul în care populaţia protestează încă din noiembrie contra măsurilor de austeritate împlementate într-o economie în recesiune şi din cauza unui scandal de corupţie şi fraudă în care sunt implicaţi mai mulţi politicieni, inclusiv premierul. Guvernul lui Jansa este demis la doar un an după ce a preluat conducerea în timpul celei mai severe crize economice şi politice din cei 22 de ani de independenţă ai fostei republici iugoslave. Partidul Democratic condus de Jansa şi-a pierdut credibilitatea în ianuarie, când fostul premier nu a reuşit să justifice în faţa procurorilor provenienţa unor active personale de peste 210.000 euro pe care nu le-a declarat şi pentru care nu a plătit taxe.

    Mai multe pe zf.ro

  • Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa

    Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.

    Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.

  • Vesti din Ljubljana

    Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre
    Daimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei
    arhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului
    Mercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie
    produse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo
    Mesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si
    Wind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3
    milioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.

    Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator
    din tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate,
    iar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de
    Vest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei,
    Marko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va
    stagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru
    investitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a
    dovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei
    n-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe
    pe principalele piete din Europa de Vest – Franta, Germania si
    Italia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de
    la Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in
    special pe seama modelelor Twingo si Clio II.

    Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza
    tine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat
    de un factor intern: “Slovenia este printre tarile europene cu cele
    mai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca
    majorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta
    afecteaza competitivitatea companiilor noastre”. In ianuarie,
    guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai
    prost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a
    analistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului,
    asteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut,
    iar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.

    La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009,
    cand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda
    recesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit
    1,8%. “Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai
    repede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are
    consecinte negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul
    Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca
    salariile in sectorul public.

    Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu
    cea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata
    profund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in
    special pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii
    activitatii din constructii,

    Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din
    PIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%,
    pentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele
    estimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza
    al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere
    economica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9%
    din septembrie trecut.

    Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere
    economica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin
    faptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe
    urma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a
    admis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se
    pastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a
    activitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci
    estimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a
    scazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul
    de locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de
    Comert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere
    de inca 15% in acest an.

  • Cocoasa lor de inflatie

    “Daca preturile marfurilor si petrolului continua sa creasca, va fi o problema nu numai pentru noi, dar si pentru alte tari”, declara Kranjec. Slovenia, care a introdus euro anul trecut, a incheiat anul 2007 cu o inflatie de 5,6%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Un alt motiv care a dus la accelerarea inflatiei a tinut, in opinia sa, de politicile fiscale prea relaxate aplicate de guvernul de la Ljubljana.

    Kranjec considera ca intrarea intr-o spirala inflationista de durata poate fi evitata prin aplicarea unei politici prudente in negocierile salariale. Potrivit Institutului guvernamental pentru Analize Macroeconomice si Dezvoltare, cresterea anuala a salariilor in noiembrie anul trecut era de doar 1,3%, mult in urma majorarii productivitatii.

    Din acest motiv, sindicatele au anuntat ca vor intra in greva daca solicitarile de ajustare a salariilor cu inflatia nu vor fi indeplinite.

  • Mercator intra in Muntenegru

    Pentru anul urmator se asteapta ca vanzarile sa atinga 25 de milioane de euro. Muntenegru este a patra piata din afara Sloveniei unde Mercator isi incepe operatiunile. Pana in prezent, Mercator a intrat in Serbia, Croatia si Bosnia.

    Compania slovena este al doilea mare retailer care intra in Muntenegru in ultima perioada, dupa ce holdingul sarb Delta a deschis doua magazine.

    Mex a fost fondat in urma cu 11 ani, avand unitati deschise in patru orase din tara. Potrivit estimarilor pentru acest an, vanzarile Mercator vor ajunge la aproximativ 2,3 miliarde de euro. 

  • Cand ai 540 de euro pe luna

    Organizatori au fost asociatiile studentilor si ale pensionarilor, miscarea fiind declansata de refuzul patronatelor de a majora salariile cu 3,5%, in conditiile in care inflatia a ajuns la 5,1% de la inceputul anului si pana in prezent.

    Sindicalistii au acuzat managerii ca vor sa pastreze doar pentru ei beneficiile create de cresterea economica de peste 6% obtinuta de Slovenia. In prezent, salariul minim in Slovenia este de 540 de euro, in timp ce salariul mediu brut ajunge la 1.260 de euro. Daca le vor fi ignorate cererile, sindicatele au amenintat cu declansarea grevei generale din ianuarie. 

  • Slovenia, elevul rau

    Aprecierea ii apartine lui Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice si monetare. Acesta s-a declarat profund ingrijorat de evolutia Sloveniei, mai ales dupa publicarea cifrelor privind evolutia inflatiei in acest an, dar si a estimarilor pentru 2008.
    Aderarea la zona euro, la inceputul acestui an, a fost precedata de doi ani cu o inflatie de 2,5%, tara fiind data drept model de stabilitate financiara.
    Pentru acest an insa se anunta o rata a inflatiei de 3,5%, iar pentru anul viitor de 3,7%, valori care situeaza tara cu mult in afara limitelor pentru zona euro. “Nu este un bun exemplu pentru alti candidati faptul ca odata ce intra in zona euro, inflatia incepe imediat sa creasca”, a comentat Almunia. El a negat vehement existenta vreunei legaturi intre majorarea inflatiei si aderarea la zona euro, in sensul ca preturile ar fi crescut artificial cand au fost convertite in noua moneda.