BusinessMagazin

Tag: Slovacia

  • O miză de 4 mld. euro pentru România

    Ideea a apărut în februarie, când preşedintele Băsescu a calculat că astfel România ar putea evita pierderea a 4 mld. euro care ar fi urmat să se întoarcă la bugetul comunitar pentru că nu au fost folosite în timp util. Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,5 mld. euro ca fonduri de coeziune, iar rata de absorbţie era la 17 mai de 14,37%, respectiv 2,76 mld. euro.

    Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula N+2 sau N+3, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE. Actualul proiect al CE extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013.

    “În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie”, a declarat László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

    Pentru perioada 2014-2020, fondurile de coeziune alocate României, pentru care Ministerul Fondurilor Europene a promis că va trimite la CE lista cu priorităţi de utilizare până la sfârşitul lunii mai, sunt în valoare de 39 mld. euro.

  • Deutsche Telekom înghite afacerea RCS&RDS din Slovacia

    Gigantul german Deutsche Telekom (DT), cu afaceri de 58 mld. euro în 2012, a ajuns la un acord pentru achiziţia subsidiarei din Slovacia a companiei româneşti RCS&RDS, care la şapte ani de la intrarea pe piaţă avea peste 270.000 de abonamente la servicii de internet, cablu şi satelit TV.

    DT, care controlează indirect şi Romtelecom şi Cos­mote România, ar fi plătit circa 250 de euro / abonament preluat, valoarea tranzacţiei putând fi în aceste condiţii de aproape 70 mil. euro. Niciuna dintre companii nu a oferit detalii financiare ale acordului.

    „Am selectat Digi Slovacia pentru baza puternică de clienţi şi oferta de servicii. Sper că atât clienţii actuali, cât şi cei potenţiali vor avea de câştigat din tranzacţie“, a spus Miroslav Majoro, CEO al Slovak Telekom. Subsidiara DT are circa 180.000 de clienţi pe TV. Compania românească nu a furnizat nicio informaţie despre tranzacţie.

    RCS&RDS a vândut în martie şi operaţiunile de televiziune prin satelit din Croaţia către Vipnet, un operator deţinut de grupul Telekom Austria. Compania controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari din Oradea mai are, în regiune, operaţiuni în Ungaria, Cehia şi Serbia.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Gigantul german Deutsche Telekom cumpără operaţiunile RCS&RDS din Slovacia

    Slovak Telekom, o divizie a gigantului german Deutsche Telekom (DT) – proprietar indirect al Romtelecom şi Cosmote România, a ajuns la un acord cu compania românească RCS&RDS pentru preluarea operaţiunilor de cablu şi satelit TV ale firmei din Slovacia, potrivit unui anunţ al subsidiarei DT.

    După mai multe luni de negocieri, am ajuns la un acord pentru preluarea Digi Slovacia, au anunţat reprezentanţii Slovak Telekom, fără a oferi detalii în legătură cu valoarea tranzacţiei, care are nevoie de acordul autorităţilor de concurenţă pentru a fi încheiată. Cele două părţi au ajuns la un acord pe 14 mai, iar Slovak Telekom va prelua 100% din acţiunile Digi Slovacia.

    Achiziţia va întări poziţia Slovak Telecom pe piaţa de servicii TV. Compania românească  are circa 270.000 de clienţi pe piaţa de internet şi televiziune prin satelit şi cablu din Slovacia.

    Slovak Telekom are circa 180.000 de clienţi pentru serviciile TV prin fire de cupru, fibră optică şi satelit, potrivit publicaţiei britanice Broadband TV News. Conform sursei citate, Digi Slovacia va deveni o subsidiară a Slovak Telekom.

    ZF a scris în martie, citând surse de pe piaţă, că RCS&RDS  îşi negociază ieşirea de pe piaţa de cablu din Slovacia, pe care avea în urmă cu trei ani mai puţin de 50.000 de clienţi.

    Acesta este al doilea exit al RCS&RDS din regiune, după vânzarea operaţiunilor de televiziune prin satelit din Croaţia, către Vipnet, un operator deţinut de grupul Telekom Austria.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • RCS&RDS, un pas şi jumătate înapoi

    Negocierile au depăşit faza tatonărilor, iar cumpărătorul ar putea fi subsidiara grupului american Liberty Global (UPC) din Slovacia – care este cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cablu, sau un fond de investiţii, precizează Ziarul Financiar. Contactaţi de ZF, reprezentanţii RCS&RDS nu au comentat informaţiile.

    Acesta ar fi al doilea exit al RCS&RDS din regiune, după vânzarea operaţiunilor de televiziune prin satelit din Croaţia, către Vipnet, un operator deţinut de grupul Telekom Austria, controlat de statul austriac şi mexicanul Carlos Slim, cel mai bogat om din lume. Pe lângă România, RCS&RDS mai este prezentă în Ungaria, Cehia, Spania, Italia şi Serbia. Compania a avut în 2011 afaceri de 479 mil. euro doar în România.

  • Merkel şi Hollande au discutat cu liderii Poloniei, Cehiei, Ungariei şi Slovaciei despre o integrare mai strânsă a UE. România nu a fost invitată

    Cancelarul german Angela Merkel, în­soţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Un­gariei, Cehiei şi Slovaciei – Gru­pul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. Ro­­mânia şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Ger­ma­niei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad. Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen. „Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Adamescu a dus brandul Astra şi în Slovacia, unde asigurătorul va opera printr-o sucursală

    Sucursala din Slovacia va vinde într-o primă etapă doar asigurări generale (auto, property sau asigurări de răspundere), iar ulterior va intra şi pe segmentul de asigurări de viaţă. Astra era la finalul anului trecut cea mai mare companie de asigurări din România, cu prime subscrise de aproape 240 mil. euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa

    Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.

    Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.

  • Nu mai ai unde sa te angajezi in Vest? Ce zici de Cehia, Slovacia sau Ungaria?

    In conditiile crizei si ale restrangerii ofertei de locuri de
    munca vacante din vestul Europei, cei plecati deja s-au vazut
    nevoiti sa se intoarca in tara, iar cei care voiau sa plece n-au
    mai avut posibilitatea sa o faca. Cati s-au gandit insa ca ar putea
    sa se angajeze mai aproape de casa, in tari precum Cehia, Slovacia
    sau Ungaria? Pentru ca si tarile vecine ofera locuri de munca
    pentru romani, iar salariile, desi nu ajung la nivelul celor din
    Occident, sunt, in majoritatea cazurilor, mai mari decat cele din
    Romania.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Daca tot nu sunt banii lor

    Totuşi, tendinta de creştere a acestor nereguli se aplica numai
    Bulgariei, cu o creştere de 134% a cazurilor in 2009 fata de anul
    anterior. Spre exemplu, in cazul programului SAPARD, 92% dintre
    toate cazurile suspecte de frauda in 2009 s-au inregistrat in
    Bulgaria.

    De altfel, practic unul din cinci proiecte din Bulgaria care a
    beneficiat de finantare prin SAPARD a fost un caz suspectat de
    frauda (o proportie de 20,33%). In cazul Romaniei, aceasta
    proportie a fost de 0,57%. Pe de alta parte, cinci state membre –
    Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania şi Slovacia – şi Turcia au
    raportat 262 de cazuri de suspiciune de frauda privind fondurile de
    preaderare, cu un impact financiar de 57 de milioane de euro. Din
    totalul sumelor alocate preaderarii in 2009, se presupune ca 0,38%
    au facut obiectul fraudelor.

  • Dinte pentru dinte

    Proiectul ar putea viza 3,5 milioane de maghiari care traiesc in
    tarile vecine, in principal in Romania si Slovacia. Tensionate de
    mai multi ani, relatiile dintre Slovacia, unde sunt circa 500.000
    de etnici maghiari, si Ungaria s-au deteriorat la inceputul lunii
    dupa declaratia ministrului ungar de externe, Janos Martonyi, care
    a anuntat ca legea va fi “una din primele legi adoptate de noul
    parlament”.