BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Franţa va trimite Ucrainei un sistem de artilerie autopropulsată

    Franţa va trimite în Ucraina, până la sfârşitul lunii, obuziere autopropulsate CAESAR, arme cu rază lungă de acţiune, de fabricaţie franceză, a confirmat vineri Palatul Elysée.

    Într-un interviu acordat vineri publicaţiei franceze Ouest-France şi citat de CNN, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că ţara sa „livrează echipamente substanţiale, de la MILAN la CAESAR şi mai multe tipuri de arme” Ucrainei.

    „Cred că trebuie să continuăm pe această cale. Întotdeauna cu o linie roşie, care este de a nu intra în cobeligeranţă”, a adăugat preşedintele francez.

    Aproximativ 40 de militari ucraineni vor sosi în Franţa pentru a fi instruiţi cu privire la echipamentele militare, potrivit Elysée.

    Sistemele de arme antitanc MILAN au fost deja livrate, a precizat Palatul Elysée.

    CAESAR este un sistem de artilerie montat pe camion cu un tun autopropulsat dezvoltat de Nexter Systems.

    Potrivit companiei, unităţile CAESAR au fost desfăşurate de armata franceză începând din 2009 în diferite ţări, inclusiv „Afganistan, Liban, Mali şi Sahel, Irak şi Asia de Est”.

    „Franţa continuă să sprijine militar Ucraina”, a declarat vineri ministerul francez al Apărării. „Preşedintele Republicii a decis să livreze mai multe tunuri de artilerie CAESAR şi mii de obuze. Suntem alături de poporul ucrainean”.

  • Îngrijorare în Occident după ce una dintre ţările aliate Rusiei a primit în mare secret din China un sofisticat sistem antiaerian

    Serbia, aliat al Rusiei, a primit în acest weekend, în cadrul unei operaţiuni voalate, un sofisticat sistem antiaerian chinezesc, în contextul în care Occidentul este îngrijorat că o acumulare de arme în Balcani în perioada războiului din Ucraina ar putea ameninţa pacea fragilă din regiune, relatează agenţia de presă AP.

    Şase avioane de transport Y-20 ale forţelor aeriene chineze au aterizat pe aeroportul civil din Belgrad, transportând, se pare, sisteme de rachete sol-aer HQ-22 pentru armata sârbă.

    Avioanele de transport chinezeşti cu însemne militare au fost fotografiate pe aeroportul Nikola Tesla din Belgrad. Ministerul sârb al Apărării nu a răspuns solicitării AP de a face comentarii.

    Livrarea de armament deasupra teritoriului a cel puţin două state membre NATO, Turcia şi Bulgaria, a fost considerată de experţi ca o demonstraţie a extinderii tot mai mari a Chinei la nivel global.

    “Apariţia avioanelor Y-20 a ridicat semne de întrebare pentru că au zburat în grup, spre deosebire de o serie de zboruri cu o singură aeronavă”, a scris The Warzone.

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucic aproape că a confirmat livrarea sistemului cu rază medie de acţiune, spunând sâmbătă că va prezenta “cea mai nouă mândrie” a armatei sârbe marţi sau miercuri.

    El s-a plâns anterior că ţările NATO, care reprezintă majoritatea vecinilor Serbiei, refuză să permită zborurile de livrare a sistemului deasupra teritoriilor lor, pe fondul tensiunilor legate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
    Deşi Serbia a votat în favoarea rezoluţiilor ONU care condamnă atacurile sângeroase ale Rusiei în Ucraina, a refuzat să se alăture sancţiunilor internaţionale împotriva Moscovei sau să critice în mod direct atrocităţile comise de trupele ruseşti în această ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

    Încă din 2020, oficialii americani au avertizat Belgradul împotriva achiziţionării de sisteme antiaeriene HQ-22, a căror versiune de export este cunoscută sub numele de FK-3. Aceştia au spus că, dacă Serbia doreşte cu adevărat să adere la Uniunea Europeană şi la alte alianţe occidentale, trebuie să îşi alinieze echipamentele militare la standardele occidentale.

  • Războiul ruso-ucrainean perturbă dramatic sistemul alimentar global

    Sistemul alimentar mondial este în pericol în condiţiile în care invazia Ucrainei de către Rusia pune în pericol unul dintre marii grânari ai lumii, scrie Bloomberg.

    Războiul din Ucraina ameninţă culturi de bază din marile regiuni cultivatoare de cereale din Europa, însemnând că creşterea preţurilor alimentelor cu care consumatorii din întreaga lume se confruntă deja s-ar putea accelera, creând pericolul unei crize a foametei în toată regula.

    Preţurile alimentelor la nivel mondial se situează la maxime istorice, insecuritatea alimentară dublându-se în ultimii doi ani. Pieţele agricole sunt de asemenea în creştere dramatică.

    Guvernele iau măsuri pentru a-şi asigura stocurile locale de alimente, o mişcare care va prelungi probabil inflaţia alimentară.

    Acest protecţionism alimentar ar putea amplifica şi mai mult creşterea preţurilor la nivel internaţional, avertizează Steve Mathews, de la Gro Intelligence.

    Alţi furnizori s-ar putea strădui să acopere deficitele de stocuri, însă multe ţări care ar putea face acest lucru în mod tipic se confruntă la rândul lor cu probleme de producţie. Tot ce este folosit în producţia de alimente se scumpeşte.

    Rusia, un furnizor major de nutrienţi pentru culturi, şi-a îndemnat producătorii locali de îngrăşăminte să-şi reducă exporturile, stârnind temeni legate de posibile penurii de inputuri vitale pentru cultivatori.

    Decizia Rusiei sporeşte nesiguranţa de pe piaţa mondială exact într-un moment în care fermierii din Brazilia, cel mai mare importator de îngrăşăminte din lume, întâmpină deja probleme în a obţine nutrienţi pentru culturi.

    „În mediul actual cu preţuri ridicate, fermierii vor avea dificultăţi în a plăti sau a obţine finanţare pentru plata inputurilor necesare. Orice deficit riscă să diminueze yieldurile şi calitatea cerealelor, sporind presiunea pe preţuri“, arată Alexis Maxwell, analist la Bloomberg.

    Navele care transportă cereale par să se mişte din nou din Marea Azov, după ce atacul Rusiei aruncase iniţial în aer transporturile de grâu şi ulei vegetal, traficul din regiune fiind oprit.

    Totuşi, temerile privind siguranţa echipajelor şi primele de asigurare îi descurajează pe proprietarii de nave de la a trimite transporturi către Ucraina sau Rusia.

    Ucraina şi Rusia reprezintă împreună peste un sfert din comerţul mondial cu grâu şi o cincime din cel cu porumb. A face faţă raliului ameţitor de pe pieţele agricole nu este o sarcină foarte uşoară, în special pentru ţările dependente de importuri. Undele de şoc se propagă la nivelul rafturilor magazinelor.

    Temerile privind procurarea de alimente sunt în creştere şi în cele mai populate ţări, China şi India.

    Dacă transportul de cereale din Marea Neagră va rămâne blocat, va fi necesată o redirecţionare şi mai semnificativă a comerţului agricol global, avertizează Matthews de la Gro Intelligence.

    „Relinierea va fi dureroasă, iar durerea va depinde de dimensiunea bugetului pentru alimente raportată la venitul sau avuţia totală“.

     

  • Sondaj Genesis Property: 45% dintre angajaţi s-au întors complet la birou şi peste 70% spun că vor să lucreze de la birou sau în sistem hibrid în 2022

    Aproape 45% dintre angajaţi lucrează în prezent doar de la birou, ca urmare a politicilor companiei privind modul de lucru stabilit pentru acest an, iar alţi aproape 16% trebuie să meargă săptămânal la sediu, fără ca angajatorul să impună o anumită frecvenţă, arată un sondaj realizat de Genesis Property.

    Cei mai mulţi îşi doresc să lucreze alături de echipă, la birou, cel puţin trei zile pe săptămână (39%) şi doar 3 din 10 angajaţi preferă în continuare lucrul de la distanţă.

    „Flexibilitatea modului de lucru din ultimii doi ani a transformat fundamental viaţa profesională a oamenilor şi relaţia lor cu biroul. Lucrul de la distanţă a venit cu soluţii la provocările pentru sănătate, dar în acelaşi timp şi cu nostalgia interacţiunilor la birou de dinainte de pandemie. Oamenii vor înapoi la birou cel puţin în sistem hibrid şi au nevoie de spaţii de lucru mai sigure pentru sănătate, adaptate modului de lucru al viitorului”, spune Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property.

    Potrivit sondajului realizat recent în rândul a 1073 de angajaţi, aproape 60% dintre ei spun că politica de lucru în compania unde lucrează prevede desfăşurarea activităţii doar de la birou sau în sistem hibrid cu prezenţă în principal fizică, în timp ce alţi aproape 30% merg la sediu când au nevoie să interacţioneze cu colegii sau simt nevoia să socializeze. Peste 70% vor să lucreze de la birou în 2022 sau cel puţin în sistem hibrid.

    În acelaşi timp, doar 34% dintre angajaţi consideră că biroul lor este mai sigur pentru sănătate acum decât în urmă cu un an, iar 16% spun că sunt în continuare îngrijoraţi pentru starea lor de sănătate atunci când sunt la birou, în contextul evoluţiei cazurilor la începutul acestui an. Aproximativ 90% apreciază că, la birou, colegii lor respectă cel puţin parţial normele sanitare. În acelaşi timp, peste 26% consideră că drumul până la birou reprezintă un risc la fel de mare pentru sănătatea lor cum este şi lucrul la birou, în contextul în care peste 28% folosesc transportul în comun.

     Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre sănătatea clădirilor a fost desfăşurat, la nivel naţional, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanţi sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

    Genesis Property este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România şi deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri ocupate de companii precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 20.000 de angajaţi.

  • Deloitte: Facturarea electronică, de la teorie la practică. Cum se aplică în România?

    Facturarea electronică a fost introdusă cu întârziere în România, însă, odată demarat procesul, autorităţile anunţă o evoluţie rapidă de la proiectul pilot la obligativitate pentru toate facturile emise, indiferent de tipul contribuabilului sau de mărfurile comercializate. Sistemul implementat în ţara noastră a fost inspirat din Italia, stat care a făcut primul pas în această direcţie încă din 2014. Ce presupune trecerea la acest sistem de facturare şi raportare şi care sunt aspectele care mai trebuie lămurite pentru continuarea procesului de extindere de la faza actuală la etapa următoare?

    La jumătatea anului 2019, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru întârzierea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei 55/2014 privind facturarea electronică. Doi ani mai târziu, autorităţile române au adoptat ordonanţa de urgenţă privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional RO e-Factura, măsură necesară şi pentru atingerea obiectivelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv creşterea veniturilor la bugetul de stat.

    Decizia de dezvoltare a proiectului de facturare electronică în România a fost luată după analizarea modelului italian, iar autorităţile fiscale au subliniat încă de la început că programul pilot de implementare a sistemului pe relaţia dintre companii private şi instituţii ale statului (business to government – B2G) va pune bazele dezvoltării sistemului generalizat de facturare electronică în relaţia dintre companii private (business to business – B2B).

    Aşadar, facturarea electronică a debutat timid la finalul anului trecut, însă viteza cu care au fost implementate modificările asupra întregului concept, pentru trecerea la etapa următoare, este încurajatoare.

    Astfel, începând cu luna aprilie, opţional, şi cu luna iulie, obligatoriu, contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri încadrate în categoria celor care prezintă risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistemul RO e-Factura, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolaţi. Bunurile în cauză sunt specific menţionate, şi anume legumele, fructele, băuturile alcoolice, produsele minerale precum apă minerală naturală, nisip şi pietriş, dar şi articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Pe lista autorităţilor au fost de asemenea înscrise construcţiile noi.

    Prin urmare, primii contribuabili afectaţi de această măsură vor fi comercianţii, urmaţi de jucătorii din industria ospitalităţii (HoReCa) şi dezvoltatorii imobiliari. Însă, cum autorităţile par decise să generalizeze această obligativitate, şi celelalte categorii de contribuabili ar trebui să se pregătească pentru implementarea acestui sistem cât de curând.

    În plus, având în vedere dorinţa de aliniere la standardele europene, este de aşteptat ca relaţiile cu autoritatea fiscală  să se bazeze tot mai mult pe tehnologie şi, în acest context, contribuabilii trebuie să urmărească schimbările care intervin, astfel încât să se pregătească din timp pentru a face faţă noilor cerinţe.

     

    Practica la nivelul UE

    De-a lungul timpului, înainte de implementarea unor reglementări cu impact semnificativ, autorităţile din ţara noastră au organizat grupuri de lucru cu reprezentanţi ai celorlalte state membre cu experienţe similare. De cele mai multe ori, Italia şi Polonia au reprezentat surse de inspiraţie pentru România.

    Italia este printre primele ţări din UE care au introdus facturarea electronică obligatorie pentru tranzacţiile B2B.  Sistemul care permite emiterea şi raportarea obligatorie în timp real a facturilor de vânzări electronice (SdI) a fost introdus începând cu 1 ianuarie 2019. Raportarea SdI era deja o cerinţă pentru tranzacţiile B2G încă din anul 2014.

    Contribuabilii italieni emit facturile electronice într-un format XML specific şi, ulterior, le încarcă în SdI. Sistemul efectuează unele verificări formale şi, dacă factura este acceptată, platforma livrează e-factura destinatarului şi trimite un raport de livrare furnizorului. În caz contrar, se emite un proces-verbal de respingere. Dacă sistemul nu poate livra o factură electronică destinatarului, SdI salvează factura electronică la dispoziţia destinatarului pe platforma autorităţii fiscale şi informează furnizorul în consecinţă.

    Modelul Italian a reprezentat un exemplu şi pentru Polonia, care a introdus recent facturarea electronică cu caracter opţional. Contribuabilii polonezi pot opta, din ianuarie 2022, să intre în sistemul central de facturare electronică KSeF. În această fază pilot, primirea facturilor electronice este condiţionată de acceptul clientului.

    Similar României, autorităţile poloneze au operat rapid amendamentele necesare spre finalul lui 2021, anul 2022 este alocat testărilor, iar, începând din anul 2023, sistemul va deveni general obligatoriu.

    Polonia implementează un format standardizat, numit factură structurată emisă de KSeF în format XML. Elementele solicitate sunt foarte detaliate, iar sistemul va atribui fiecărei facturi o serie (ID) unică.

     

    Cum va funcţiona sistemul de facturare electronică în România

    În România, contribuabilii vânzători se vor putea conecta la sistemul RO e-Factura cu ajutorul certificatul digital calificat utilizat pentru accesarea spaţiului privat virtual (SPV). Similar cu modelul italian, factura va fi întocmită în format XML, acesta fiind considerat şi exemplarul original al facturii, dacă este însoţit de semnătura electronică a Ministerului Finanţelor.

    Transmiterea acesteia se va putea efectua fie prin interconectarea aplicaţiei disponibile la nivelul emitentului, utilizând o interfaţă (subiect de pre-autorizare), fie prin utilizarea aplicaţiilor puse la dispoziţie în mod gratuit de către Ministerul Finanţelor.

    După transmiterea facturii electronice, sistemul va efectua operaţiuni de verificare şi validare de structură, de sintaxă şi de semantică, ulterior generând un mesaj automat de răspuns. În cazul în care factura respectă structura, se aplică semnătura electronică a Ministerului Finanţelor (aspect care atestă primirea acesteia în sistemul naţional privind facturarea electronică) şi se comunică destinatarului. În situaţia în care factura nu respectă structura, emitentul primeşte mesaj cu erorile identificate. După corectarea acestora, factura se retransmite prin acelaşi sistem.

    Deşi teoria sună încurajator, din practică a rezultat, de-a lungul timpului, că, în fazele de implementare a unei astfel de măsuri, apar diverse neconcordanţe din cauza cărora întregul proces devine anevoios. Şi de această dată, fie că analizăm din punct de vedere comercial sau din punctul de vedere al resurselor care trebuie alocate pentru utilizarea sistemului, este de aşteptat ca noua măsură să genereze o povară administrativă suplimentară pentru mediul de afaceri, cel puţin în faza iniţială.

    Aspectele comerciale şi tehnice care ridică semne de întrebare pentru contribuabili ar trebui discutate şi lămurite cu autorităţile fiscale până în iulie 2022. Printre acestea se numără modalitatea de comunicarea a facturii către un client neînregistrat în sistem, perioada de implementare a unei conexiuni care să lege sistemul ERP (Enterprise Resource Planning) al contribuabilului la sistemul autorităţii fiscale sau procedura de transmitere a facturilor care conţin atât bunuri cu factor de risc ridicat, cât şi alte tipuri de bunuri.

    În concluzie, având în vedere complexitatea sistemului de facturare electronică şi experienţa altor state care l-au adoptat, pentru o implementare eficientă este nevoie de timp, comunicare şi cooperare între autorităţi şi mediul de afaceri.

     

    Material de opinie de Ramona Ţariuc, Director, Victoria Dobre, Manager Senior, şi Alexandru Stancu, Manager Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România


     

  • Occidentul pune Rusia la colţ. Cât de grav va fi lovită Moscova de noile sancţiuni?

    Excluderea băncilor ruse din sistemul Swift şi a băncii centrale ruse din operaţiunile internaţionale a fost, până acum, considerată o ultimă soluţie de către oficialii occidentali, scrie BBC News.

    Excluderea Rusiei din Swift, sistemul internaţional de plăţi, creează daune colaterale potenţial substanţiale companiilor şi instituţiilor financiare – fie imediat, fie în contracte financiare pe termen mai lung.
     

    Ce este Swift şi de ce este atât de importantă interzicerea Rusiei?

    În 2018, America a reuşit să oblige sistemul Swift să renunţe la băncile iraniene, dar chiar şi în cazul unei economii mult mai mici decât Rusia, majoritatea guvernelor europene s-au opus deciziei.
     

    Germania este deosebit de sensibilă, deoarece se bazează pe Rusia pentru două treimi din aprovizionarea cu gaz. Oficialii germani consideră că au luat deja act împotriva Rusiei prin suspendarea certificării conductei Nord Stream 2, construită pentru a transporta gaze din Rusia în Germania.

    Autorităţile din SUA, Europa şi Marea Britanie par să fi convenit asupra unei modalităţi de a minimiza aceste vulnerabilităţi prin excluderea băncilor cel mai puţin implicate în tranzacţiile cu energie sau prin găsirea unei modalităţi de filtrare a tranzacţiilor care să permită plăţile pentru energie şi alimente.

    Detaliile despre modul în care vor face acest lucru nu au fost dezvăluite.

    Deşi măsura ar provoca mari daune Rusiei, există un sistem alternativ numit SPFS – sau System for Transfer of Financial Messages – pe care Rusia l-a instituit după Crimeea în 2014.

    China are, de asemenea, un sistem secundar numit Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere sau CIPS.

    Mulţi consideră că excluderea Rusiei va duce la o apropiere de China, fapt care ar putea facilita dorinţa administraţiei Xi de a submina dominaţia arhitecturii financiare globale bazate pe dolarul american. 

    Cu toate acestea, oficialii susţin că Beijingul nu ar dori în acest moment să ajute Rusia, având în vedere că relaţia sa de import-export cu restul lumii este enormă – spre deosebire de Rusia.

    Poate că şi mai dăunătoare Rusiei decât excluderea acesteia din Swift este o mişcare de izolare a băncii centrale a Rusiei. Împiedicarea acesteia de a folosi rezervele internaţionale de 630 de miliarde de dolari pentru susţinerea rublei ar putea duce la prăbuşirea valorii băncii cu consecinţe grave pentru economia rusă.

    Ceea ce pare clar este severitatea cu care Regatul Unit începe să trateze interesele financiare ruseşti.

    Guvernul a respins recent o cerere de construire a unei conducte de energie electrică între nordul Franţei şi Regatul Unit, pe baza că alte alternative nu au fost pe deplin explorate, dar surse apropiate procesului au declarat pentru BBC că situaţia în creştere din Ucraina a avut o influenţă asupra deciziei, dat fiind că proiectul a fost susţinut de un un investitor ucrainean şi unul rus.

     

    Decizia lui Roman Abramovici de a transfera „administraţia” Chelsea FC către o fundaţie caritabilă este mai mult simbolică decât semnificativă din punct de vedere legal, dar arată că înţelege în ce direcţie bate vântul acum în Marea Britanie. 

  • Cum puteţi ieşi cu 3 ani mai repede la pensie fără să vă scadă pensia

    O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

    Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, federaţia sindicatelor din industria alimentară: „Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu li se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“.

    O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

    „În industria alimentară sunt multe domenii cu activitate sezonieră, unde se fac multe ore suplimentare. Spre exemplu: berea şi băuturile răcoritoare au trei-patru luni pe an o capacitate de producţie suplimentară, în sectorul legumelor şi fructelor sunt două-trei luni de forţă la recoltare şi procesare, în panificaţie şi în industria cărnii în perioada sărbătorilor există o capacitate de producţie mai mare. Din totalul celor 170- 180 de mii de angajaţi din industria alimentară, cât sunt în statistici, eu estimez că cel puţin jumătate sunt în această situaţie în care fac muncă suplimentară şi noi am propus ca această muncă suplimentară să fie luată în calcul atunci când se calculează vechimea pentru pensie“, a explicat pentru ZF Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Conform Codului muncii, munca suplimentară se poate compensa fie prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile de la efectuarea acesteia, fie prin acordarea unui spor la salariu, corespunzător duratei muncii suplimentare.

    „Dacă societatea nu poate să îmi dea timp liber corespunzător pentru că are activitate, atunci îmi plăteşte orele suplimentare, iar eu, pentru orele suplimentare, plătesc toate taxele statului român exact cum plătesc la salarii. Or, în condiţiile în care eu pentru orele suplimentare plătesc aceste taxe, de ce să nu se ia în calcul şi timpul de muncă pentru pensie? Eu fac orele suplimentare peste cele opt ore de muncă legale, iar pentru aceste ore efortul fizic al angajaţilor trebuie luat în calcul. Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Potrivit legii pensiilor din 2010, vârsta standard de pensionare în prezent este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Pentru a obţine pensie de la stat, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare (care înseamnă şi o pensie mai mare) este de 35 de ani. Dacă un angajat lucrează suplimentar câte o oră pe zi timp de opt ani (1 oră x 250 de zile lucrătoare x 8 ani), atunci el va mai câştiga un an de contribuţie la pensie (şi va avea nevoie de 34 de ani de vechime pentru un stagiu complet de cotizare, nu de 35 de ani, ca acum), dacă cerinţa sindicatelor din industria alimentară de includere a orelor suplimentare în vechimea pentru pensie devine lege, potrivit unui calcul al ZF.

    „Este necesară o reducere de la 65 de ani la bărbaţi, de exemplu, la 62 – 63 de ani a vârstei de pensionare pentru angajaţii care au lucrat suplimentar şi care au plătit contribuţii pentru această muncă suplimentară. Acest efort depus suplimentar trebuie recompensat, nu doar să ne ia contribuţiile, ci să ne lase să şi mai apucăm pensia“, a mai spus Frumosu.

    Sindalimenta a trimis această propunere şi către Ministerul Muncii, iar într-un răspuns consultat de ZF, Marius Budăi, actualul ministru al muncii, a spus: „Situaţiile în care se reduce vârsta standard de pensionare sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi nu au în vedere timpul de muncă, ci condiţiile în care se desfăşoară activitatea, unde gradul de expunere la factorii de risc profesional poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale şi la comportamente riscante în activitate. Legislaţia care guvernează sistemul public de pensii din România nu cuprinde reglementări referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada aferentă orelor de muncă prestate suplimentar peste programul normal de lucru. (…) Apreciez că propunerile dvs. aduc atingere principiilor care stau la baza sistemului public de pensii.“, arată un fragment din răspunsul transmis de ministrul muncii Marius Budăi către preşedintele Sindalimenta.

    „Cred că domnul ministru nu a înţeles despre ce e vorba sau pur şi simplu a semnat un răspuns făcut de angajaţii săi, care nu cunosc activitatea economică din industria alimentară, din construcţii sau din industria auto, unde sunt prestate foarte multe ore suplimentare. De aceea, o să îi solicităm o întâlnire“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Într-un răspuns transmis în urma unei solicitări ZF, Inspecţia Muncii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, care are, printre altele, rolul de a sancţiona angajatorii care nu îi recompensează pe angajaţii care muncesc suplimentar (fie cu timp liber, fie cu bani), a spus că „nu deţine informaţii privind evidenţa orelor suplimentare prestate de angajaţi“. Şi atunci, cum îi verifică şi sancţionează pe angajatorii care nu şi-au respectat obligaţiile faţă de angajaţii care au muncit suplimentar?

  • O idee care ar putea revoluţiona sistemul de pensii: angajaţii care au efectuat ore suplimentare să se pensioneze cu 2-3 ani mai repede

    Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, federaţia sindicatelor din industria alimentară: „Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu li se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“.

    O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

    „În industria alimentară sunt multe domenii cu activitate sezonieră, unde se fac multe ore suplimentare. Spre exemplu: berea şi băuturile răcoritoare au trei-patru luni pe an o capacitate de producţie suplimentară, în sectorul legumelor şi fructelor sunt două-trei luni de forţă la recoltare şi procesare, în panificaţie şi în industria cărnii în perioada sărbătorilor există o capacitate de producţie mai mare. Din totalul celor 170- 180 de mii de angajaţi din industria alimentară, cât sunt în statistici, eu estimez că cel puţin jumătate sunt în această situaţie în care fac muncă suplimentară şi noi am propus ca această muncă suplimentară să fie luată în calcul atunci când se calculează vechimea pentru pensie“, a explicat pentru ZF Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Conform Codului muncii, munca suplimentară se poate compensa fie prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile de la efectuarea acesteia, fie prin acordarea unui spor la salariu, corespunzător duratei muncii suplimentare.

    „Dacă societatea nu poate să îmi dea timp liber corespunzător pentru că are activitate, atunci îmi plăteşte orele suplimentare, iar eu, pentru orele suplimentare, plătesc toate taxele statului român exact cum plătesc la salarii. Or, în condiţiile în care eu pentru orele suplimentare plătesc aceste taxe, de ce să nu se ia în calcul şi timpul de muncă pentru pensie? Eu fac orele suplimentare peste cele opt ore de muncă legale, iar pentru aceste ore efortul fizic al angajaţilor trebuie luat în calcul. Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Potrivit legii pensiilor din 2010, vârsta standard de pensionare în prezent este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Pentru a obţine pensie de la stat, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare (care înseamnă şi o pensie mai mare) este de 35 de ani. Dacă un angajat lucrează suplimentar câte o oră pe zi timp de opt ani (1 oră x 250 de zile lucrătoare x 8 ani), atunci el va mai câştiga un an de contribuţie la pensie (şi va avea nevoie de 34 de ani de vechime pentru un stagiu complet de cotizare, nu de 35 de ani, ca acum), dacă cerinţa sindicatelor din industria alimentară de includere a orelor suplimentare în vechimea pentru pensie devine lege, potrivit unui calcul al ZF.

    „Este necesară o reducere de la 65 de ani la bărbaţi, de exemplu, la 62 – 63 de ani a vârstei de pensionare pentru angajaţii care au lucrat suplimentar şi care au plătit contribuţii pentru această muncă suplimentară. Acest efort depus suplimentar trebuie recompensat, nu doar să ne ia contribuţiile, ci să ne lase să şi mai apucăm pensia“, a mai spus Frumosu.

    Sindalimenta a trimis această propunere şi către Ministerul Muncii, iar într-un răspuns consultat de ZF, Marius Budăi, actualul ministru al muncii, a spus: „Situaţiile în care se reduce vârsta standard de pensionare sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi nu au în vedere timpul de muncă, ci condiţiile în care se desfăşoară activitatea, unde gradul de expunere la factorii de risc profesional poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale şi la comportamente riscante în activitate. Legislaţia care guvernează sistemul public de pensii din România nu cuprinde reglementări referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada aferentă orelor de muncă prestate suplimentar peste programul normal de lucru. (…) Apreciez că propunerile dvs. aduc atingere principiilor care stau la baza sistemului public de pensii.“, arată un fragment din răspunsul transmis de ministrul muncii Marius Budăi către preşedintele Sindalimenta.

    „Cred că domnul ministru nu a înţeles despre ce e vorba sau pur şi simplu a semnat un răspuns făcut de angajaţii săi, care nu cunosc activitatea economică din industria alimentară, din construcţii sau din industria auto, unde sunt prestate foarte multe ore suplimentare. De aceea, o să îi solicităm o întâlnire“, a mai spus Dragoş Frumosu.

    Într-un răspuns transmis în urma unei solicitări ZF, Inspecţia Muncii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, care are, printre altele, rolul de a sancţiona angajatorii care nu îi recompensează pe angajaţii care muncesc suplimentar (fie cu timp liber, fie cu bani), a spus că „nu deţine informaţii privind evidenţa orelor suplimentare prestate de angajaţi“. Şi atunci, cum îi verifică şi sancţionează pe angajatorii care nu şi-au respectat obligaţiile faţă de angajaţii care au muncit suplimentar?

  • Sindicatele din industria alimentară cer modificarea legislaţia privind pensiile astfel încât orele suplimenatare fiscalizate să fie luate în calcul la vechimea în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare

    Sindicatele din industria alimentară cer Guvernului să modifice legislaţia privind sistemul de pensii astfel încât să fie luate în calculul vechimii în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, a orelor suplimentare fiscalizate prestate de angajaţi, la solicitarea angajatorului.

    ”Demersul nostru se bazează pe situaţia concretă din  mediul privat, unde orele suplimentare sunt plătite prin adăugarea unui spor la salariu de minimum 75% sau conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate. Aceste ore sunt prestate  cu regularitate pe durata întregului an, iar din lipsă de personal ori din cauza factorului de sezonalitate, nu pot fi compensate cu timp liber, conducând la o suprasolicitare a salariatului  care, în mod constant, lucrează peste durata normală a timpului de muncă de 8 ore pe zi ṣi de 40 de ore pe săptămână, aṣa cum este definită de art.112 alin.1 din Legea 53/2003”, se arată într-un comunicat semnat de Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA cere completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ṣi a Legii nr. 53/2003 referitoare la Codul muncii.

    Pentru participanţii la sistemul unitar de pensii publice, cele două elemente luate în calcul pentru asigurarea eligibilităţii la acest sistem sunt stagiul de cotizare, conform art.16-19 din Legea 263/2010 ṣi vechimea în muncă  definită de art.16 alin.5 din Legea 53/2003.

    Astfel, veniturile angajaţilor, inclusiv cele din prestarea orelor suplimentare, sunt impozitate conform art.138 din Legea 227/2015, cu modificările ṣi completările ulterioare, cu 25%, dar fară a fi luate  însă în calculul vechimii în muncă.”Considerăm imperios, pentru respectarea principiului echităţii sociale, includerea în baza de calcul pentru stabilirea vechimii în muncă/stagiului de cotizare (conducând la reducerea vârstelor standard de pensionare) a orelor suplimentare fiscalizate, cu atât mai mult cu cât  actualul sistem public de pensii asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate conform art.49, alin.1-4, legea 263/2010”.

    Potrivit Sindalimenta, angajatorii care nu-ṣi pot normaliza condiţiile de muncă  sunt obligaţi să-ṣi încadreze personalul în condiţii deosebite sau speciale de muncă (Legea 263/2010, anexele 2 ṣi 3), în mod similar aparând necesară ṣi firească recunoaṣterea suprasolicitării prin prestarea pentru perioade îndelungate de timp ṣi în mod constant a orelor suplimentare, cu impact direct asupra sănatăţii angajaţilor.

    Sindacatele spun că fundamentare unui sistem prin care orele suplimentare să poată fi centralizate la nivel naţional prezintă multiple beneficii.

    Potrivit statisticii publicate de Eurosat, în acest moment România este pe locul 22 din 27 de state membre UE în ceea ce priveşte productivitatea nominală a muncii pe persoană angajată, alături de Grecia, cu o valoare care reprezintă doar 72,9% din media UE calculată la paritatea puterii de cumpărare standard.

  • Inteligenţa Artificială a descoperit ADEVĂRUL despre omenire? Cei mai respectaţi SAVANŢI ai lumii au rămas FĂRĂ CUVINTE!

    Oare inteligenţa artificială (IA) este bună sau rea în mod inerent ori depinde totul de anumite particularităţi?

    Studenţii de la Şcoala de Business de la Oxford care studiază etica inteligenţei artificiale au încercat să răspundă la această întrebare astfel că au organizat o dezbatere cu un sistem de inteligenţă artificială avansat.

    Un eseu elaborat de doi academicieni de la Universitatea Oxford descrie o anecdotă surprinzătoare în care cercetătorii au organizat o dezbatere despre etica sistemelor de recunoaştere facială cu inteligenţă artificială şi au permis unui sistem de inteligenţă artificială să participe.

    „Inteligenţa artificială nu va fi niciodată etică”
    „Inteligenţa artificială nu va fi niciodată etică. Este un instrument, şi, la fel ca orice alt instrument, este folosită pentru bine şi rău. Nu există inteligenţă artificială bună, doar oameni buni şi oameni răi”, a spus sistemul în timpul dezbaterii.

    Sistemul de inteligenţă artificială a folosit Megatron Transformer de la Nvidia, care a fost instruit prin consumarea de mai mult conţinut digital decât un om ar putea în timpul vieţii, citind toate articolele de pe Wikipedia, milioane de ştiri în limba engleză şi multe altele.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro