Tag: Silicon

  • Cum arată cele mai scumpe ceasuri din lume – GALERIE FOTO

    Ceasurile au devenit un accesoriu nelipsit, atât în rândul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Însă în articolul de faţă nu vă prezentăm ceasuri obişnuite, ci doar pe cele care au intrat în clubul ceasurilor de 1 milion de dolari. Mai jos veţi putea vedea cele mai scumpe ceasuri din lume, selectate de către publicaţia americană WatchTime.

    Hublot Classic Fusion Haute Joaillerie – 1 milion de dolari

    Este format doar din 8 piese, iar suprafaţa îi este acoperită de 1.185 de diamante.

    Roger Dubuis Excalibur Quatuor – 1.1 milioane de dolari

    Potrivit companiei, este primul ceas construit integral din silicon şi este compus din 590 de piese, ceea ce îl face uşor, dar rezistent. Doar trei exemplare există în lume.

     

     

  • Alianţele şi diferenţele pe care acestea le creează

    Procesul modern de angajare suferă de o ruptură majoră, este vorba de dialogul lipsit de onestitate dintre angajat şi angajator, explică, chiar la începutul cărţii lor, Reid Hoffman, Ben Casnocha şi Chris Yeh, iar „Alianţa“ îşi propune să desluşească şi să ofere soluţii pentru ca relaţia dintre organizaţie şi angajat să funcţioneze. Cine sunt cei trei?

    Reid Hoffman a înfiinţat în 2003, în sufrageria sa, serviciul de socializare profesională LinkedIn şi a finanţat ulterior o serie de afaceri de succes din Silicon Valley – Airbnb, Facebook, Flickr sau Zynga. Ben Casnocha a fost colaborator al lui Hoffman la LinkedIn, a fondat compania de e-guvernare Comcate Inc. şi este socotit unul dintre cei mai influenţi 25 de oameni din lumea internetului şi a politicii.

    Chris Yeh este vicepreşedinte pe probleme de marketing la PBworlks, cofondator al Wasabi şi un apropiat al mai multor companii din tehnologie. Cei trei sunt conştienţi de schimbarea din domeniul resurselor umane, de trecerea din epoca angajării pe viaţă în cea a contractului temporar şi a lucrului pe proiect, mai ales din cauza experienţei pe care au acumulat-o în Silicon Valley, unde companiile concurează acerb pentru minţile, dar şi pentru loialitatea angajaţilor.

    Aşa că rezultatul muncii lor este organizat, detaliat, eficient şi lămuritor pentru a răspunde oricărei nelămuriri pe care o poate avea cineva interesat să contruiască nu o simplă relaţie angajat – angajator, ci o alianţă reală. Cred că oricine va înţelege acest lucru va trage un loz câştigător.

  • Start-up-urile locale îşi vor putea prezenta proiectele investitorilor din Silicon Valley, odată cu încheierea parteneriatului dintre TechHub şi Google

    Comunitatea globală a antreprenorilor în tehnologie TechHub a încheiat un parteneriat global cu Google for Entrepreneurs, în vederea creşterii sprijinului acordat start-up-urilor în tehnologie.

    Prin acest acord, membrii TechHub, inclusiv cei ai TechHub Bucureşti, vor putea să-şi prezinte produsele în faţa unor investitori din Silicon Valley, în cadrul proiectului Google for Entrepreneurs International Demo Days. În plus, aceştia vor putea aplica pentru mai multe programe prin care vor avea acces la noi pieţe – Google for Entrepreneurs Exchange, dar şi la programe de finanţare prin intermediul Google Cloud Platform.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea româncei din topul Forbes al celor mai de succes tineri din SUA

    Clujeanca Anda Gânscă (27 de ani), fondatoarea platformei sociale Knotch, apare în Topul Forbes SUA 2016 al tinerilor de succes care au sub 30 de ani. Gânscă a fost inclusă în top la categoria marketing and advertising. De asemenea, în top apar şi John Boyega – actorul principal din „Războiul Stelelor – Trezirea Forţei”, cântăreţul Nick Jonas, bloggerul Kristina Bazan sau fotbalistul Sergio Aguero.

    Jurnaliştii Forbes SUA au selectat 600 de persoane dintr-o listă de 15.000 de tineri antreprenori, lideri creativi şi vedete consideraţi „cei mai buni dintre cei mai buni” în 20 de domenii de activitate, de la sportă, artă până la finanţe, sanatate sau ştiinţă.

    Anda Gânscă se află pe locul 10 în topul dedicat domeniului „Marketing şi Publicitate”.

    Ea a plecat la 18 ani din Cluj-Npoca pentru a studia la Stanford. După absolvire, a creat o aplicaţie de analiză statistică despre care presa internaţională spune că va revoluţiona pieţele globale ale publicităţii şi ale media online.

    Voiam să studiez în străinătate, am găsit prin Google Search 15 universităţi din toată lumea şi am aplicat la toate“, îşi aminteşte Anda Gânscă, CEO – ul platformei sociale pentru opinii Knotch, modalitatea prin care şi-a hotărât destinul, în Cluj-Napoca, la 18 ani. Opt ani mai târziu, tânăra îşi conduce maşina spre biroul ei din Silicon Valley, acordând în acelaşi timp la telefon interviul pentru Business Magazin în română, cu o combinaţie de accent ardelenesc şi american.

    Este una dintre zilele ei aglomerate, în care seara pleacă spre New York, unde se află cel de-al doilea birou al companiei. Gânscă este CEO-ul Knotch, start-up pe care l-a fondat în 2012 împreună cu o prietenă şi care a revoluţionat modalităţile de măsurare a efectului generat în rândul publicului de conţinutul media. Veniturile companiei nu sunt publice, iar Gânscă este discretă în ce priveşte cifrele legate de aceasta, din cauza clauzelor de confidenţialitate convenite împreună cu partenerii implicaţi, însă publicaţiile internaţionale vorbesc despre o finanţare de 1,5 milioane de dolari de la Universitatea Stanford şi  companiile de investiţii Great Oaks Venture Capital şi Greylock Partners obţinută în 2013.

    Anul acesta, platforma a mai obţinut o finanţare de 4 milioane de dolari de la aceiaşi investitori, la care s-a adăugat şi banca de investiţii Allen & Company, potrivit Crunch Base. Tânăra povesteşte că, în urma aplicaţiilor sale din 2007 (anul când a absolvit liceul în Cluj-Napoca), a fost acceptată la mai multe universităţi din Statele Unite ale Americii, însă prima sa opţiune era studiul filosofiei în cadrul universităţii Brown. Un telefon primit de la o profesoară a universităţii Stanford din California a determinat-o să îşi schimbe alegerea iniţială.

    „Asta este o şcoală de antreprenori, tu eşti antreprenor, trebuie să vii aici”, îşi aminteşte ea discuţia avută cu profesoara, de la care primise de altfel primul telefon din SUA. Pasionată de informatică şi de matematică de când se ştie, la Stanford a descoperit o nouă disciplină: statistica. „Când m-am dus la primul curs avansat de statistică, eram singura studentă din sală pasionată de ce ne povestea profesorul, aşa că am hotărât că trebuie să fac ceva în sensul acesta”. A început cu Stanford U.S. – Russia Forum, un forum la conceperea căruia a lucrat în timpul unui semestru de studii la Moscova şi care avea scopul de a găzdui schimbul de idei dintre ruşi şi americani. Nu a durat mult timp pentru ca ideea Knotch să se materializeze, iar după absolvire, în 2011, Gânscă era pregătită de antreprenoriat, după cum anticipase şi profesoarea ce o invitase.

    A început să se uite la piaţă „cu ochiul unui investitor” şi a realizat că în acel moment nu există modalităţi eficiente de a strânge date, în contextul în care discuţiile despre big data sunt din ce în ce mai populare. Cu ajutorul unui avocat, dar şi după ce a scris un plan de afaceri de 150 de pagini şi a zburat în România pentru a discuta cu ambasada, a reuşit să îşi obţină viza E2 necesară şi statutul de antreprenor în SUA.

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea. Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Anonymous acuză un startup din Silicon Valley că ajută Statul Islamic

    În războiul dintre Anonymous şi Statul Islamic a intrat un jucător neaşteptat, un startup din Silicon Valley, informează Business Insider.

    CloudFlare este un serviciu care ajută site-urile să rămână online în momentul când site-urile respective înregistrează un trafic foarte mare. Astfel, CloudFlare este un fel de paravan între atacatorii care folosesc atacuri de tip DDoS ( trimiterea unor cantitati mari de date -pachete, generând astfel imposibilitatea site-ului de a mai servi şi ceilalţi vizitatori). şi ţinta (site-ul).

    Gruparea hackerilor susţine că  serviciul CloudFlare protejează site-uri afiliate grupării teroriste ISIS.

    “Am văzut că sunt supăraţi pe noi. Dar nu este un lucru de luat în serios. Şi Anonymous se folosesc de serviciile noastre pentru site-urile lor”, a declarat Matthew Prince, CEO-ul CloudFlare. El a mai precizat faptul că ar fi dispus să nu mai protejeze anumite site-uri dacă sunt rugaţi de către oficiali americani. “În plus, de cele mai multe ori investigatori nu sunt interesaţi să închidă site-urile, ci să le urmărească activitatea”, a adăugat el.

    CloudFlare este evaluat la 1 miliard de dolari, potrivit Bloomberg.

  • Cât de ticălos a fost Steve Jobs şi cum va prezenta Hollywoodul asta

    Viaţa lui Steve Jobs a devenit în ultimii ani subiect de filme şi documentare. Dar calitatea producţiilor lasă mult de dorit, iar speranţele publicului se îndreaptă către filmul care va debuta la sfârşitul acestei săptămâni şi care poartă numele fondatorului Apple.

    Noul film, numit chiar Steve Jobs, îl prezintă pe acesta într-o lumină diferită, exploatând duritatea cu care el îşi trata angajaţii şi propria familie. Scenariul a pornit numeroase controverse, iar CEO-ul actual al Apple, Tim Cook, l-a numit pe scenaristul Aaron Sorkin „un oportunist“.

    Lauren Powell Jobs, văduva celui care a pus bazele companiei Apple, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca filmul să nu vadă lumina zilei. Potrivit Daily Mail, Powell Jobs i-a contactat personal pe Leonardo DiCaprio şi Christian Bale, pentru a-i convinge să nu accepte rolul principal. În cele din urmă, rolul lui Steve Jobs va fi interpretat de Michael Fassbender, chiar dacă acesta nu a fost prima opţiune a producătorilor. Văduva lui Steve Jobs a încercat chiar să blocheze finanţarea producţiei, determinându-i pe cei de la Sony să cedeze drepturile de distribuţie celor de la Universal.

    Aaron Sorkin şi-a bazat scenariul, în mare măsură, pe biografia lui Jobs semnată de Walter Isaacson, carte pe care Lauren Powell Jobs o consideră „nedreaptă“. „Ne-a spus de nenumărate ori că nu îi place cartea şi că un film bazat pe această carte nu va reflecta cu acurateţe viaţa lui Steve“, a declarat producătorul Scott Rudin pentru Wall Street Journal. El a mai spus că i-a oferit lui văduvei lui Jobs posibilitatea de a viziona filmul înainte să ajungă pe marile ecrane, dar aceasta l-a refuzat.

    Filmul, care îi mai are în distribuţie pe Kate Winslet şi Seth Rogen, părea că nu va mai ajunge în sălile de cinema. Regizorul Danny Boyle a recunoscut problemele ridicate atât de Lauren Powell Jobs cât şi de Apple: „Am trecut prin momente dificile, dar nu mai are rost să le detaliem“.

    Danny Boyle nu a fost nici el prima opţiune pentru scaunul de regizor, fiind cooptat după ce David Fincher a cerut un salariu de 10 milioane de dolari şi un buget de 45 de milioane – mai mult decât a fost dispusă Sony să investească în film.
    „Steve Jobs“ nu este primul film despre viaţa celui care a dat lumii Apple; alte trei filme de lungmetraj l-au avut ca personaj principal – Pirates of Silicon Valley, iSteve şi Jobs.

    PIRATES OF SILICON VALLEY este un film de televiziune din 1999 care aduce în prim-plan competiţia dintre Bill Gates, fondatorul Microsoft, şi Steve Jobs. Distribuţia i-a inclus pe Noah Wyle în rolul lui Jobs (ER, A Few Good Men) şi Anthony Michael Hall în rolul lui Gates (The Breakfast Club, Edward Scissorhands), iar regia a fost semnată de Martyn Burke (Witnesses, Under Fire: Journalists in Combat).

    Filmul a primit recenzii destul de bune, dar faptul că a fost lansat doar pe micile ecrane a limitat mult potenţialul său. Pirates of Silicon Valley rămâne însă, până în ziua de azi, cel mai bun film avându-l ca personaj central pe Steve Jobs.

    ISTEVE (2013) a fost o parodie lansată online la scurt timp după moartea lui Jobs. Rolurile principale au fost semnate de Justin Long (Veronica Mars, Best Man Down), Jorge Garcia (How I Met Your Mother, Fringe, Lost) şi Art Evans (Die Hard, Metro, Fright Night), în vreme ce regia a fost semnată de Ryan Perez, cunoscut mai mult pentru scurt-metraje. Filmul nu s-a luat în serios şi nu a fost luat în serios; este considerat drept cel mai slab proiect legat de viaţa fondatorului Apple.

    JOBS (2013) este singurul film din această listă care a ajuns pe marile ecrane. Avându-l pe Ashton Kutcher în rolul principal, Jobs a beneficiat de un marketing impresionant, dar a dezamăgit la mai multe capitole. Interpretarea lui Kutcher este primul lucru care vine în minte: actorul dovedeşte încă o dată că locul său este în comedii şi nu în filme cu un puternic accent dramatic. Josh Glad (Love and Other Drugs, The Wedding Ringer), Lukas Haas (Inception, Witness) şi Dermot Mulroney (The Grey, About Schmidt) completează distribuţia, iar scenariul şi regia sunt semnate de Matt Whiteley, respectiv Joshua Michael Stern (Swing Vote, Neverwas).

    Având în minte aceste încercări nereuşite de a-l portretiza pe unul dintre cei mai de succes antreprenori ai ultimului secol, spectatorii îşi pun speranţe mari în filmul semnat de Danny Boyle. Fassbender este un actor nominalizat la Oscar, iar Winslet şi Boyle sunt câştigători ai acestui premiu. Aşteptările sunt astfel justificate, dar rămâne de văzut dacă Steve Jobs va fi într-adevăr un film reuşit.

     

  • Cât de ticălos a fost Steve Jobs şi cum va prezenta Hollywoodul asta

    Viaţa lui Steve Jobs a devenit în ultimii ani subiect de filme şi documentare. Dar calitatea producţiilor lasă mult de dorit, iar speranţele publicului se îndreaptă către filmul care va debuta la sfârşitul acestei săptămâni şi care poartă numele fondatorului Apple.

    Noul film, numit chiar Steve Jobs, îl prezintă pe acesta într-o lumină diferită, exploatând duritatea cu care el îşi trata angajaţii şi propria familie. Scenariul a pornit numeroase controverse, iar CEO-ul actual al Apple, Tim Cook, l-a numit pe scenaristul Aaron Sorkin „un oportunist“.

    Lauren Powell Jobs, văduva celui care a pus bazele companiei Apple, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca filmul să nu vadă lumina zilei. Potrivit Daily Mail, Powell Jobs i-a contactat personal pe Leonardo DiCaprio şi Christian Bale, pentru a-i convinge să nu accepte rolul principal. În cele din urmă, rolul lui Steve Jobs va fi interpretat de Michael Fassbender, chiar dacă acesta nu a fost prima opţiune a producătorilor. Văduva lui Steve Jobs a încercat chiar să blocheze finanţarea producţiei, determinându-i pe cei de la Sony să cedeze drepturile de distribuţie celor de la Universal.

    Aaron Sorkin şi-a bazat scenariul, în mare măsură, pe biografia lui Jobs semnată de Walter Isaacson, carte pe care Lauren Powell Jobs o consideră „nedreaptă“. „Ne-a spus de nenumărate ori că nu îi place cartea şi că un film bazat pe această carte nu va reflecta cu acurateţe viaţa lui Steve“, a declarat producătorul Scott Rudin pentru Wall Street Journal. El a mai spus că i-a oferit lui văduvei lui Jobs posibilitatea de a viziona filmul înainte să ajungă pe marile ecrane, dar aceasta l-a refuzat.

    Filmul, care îi mai are în distribuţie pe Kate Winslet şi Seth Rogen, părea că nu va mai ajunge în sălile de cinema. Regizorul Danny Boyle a recunoscut problemele ridicate atât de Lauren Powell Jobs cât şi de Apple: „Am trecut prin momente dificile, dar nu mai are rost să le detaliem“.

    Danny Boyle nu a fost nici el prima opţiune pentru scaunul de regizor, fiind cooptat după ce David Fincher a cerut un salariu de 10 milioane de dolari şi un buget de 45 de milioane – mai mult decât a fost dispusă Sony să investească în film.
    „Steve Jobs“ nu este primul film despre viaţa celui care a dat lumii Apple; alte trei filme de lungmetraj l-au avut ca personaj principal – Pirates of Silicon Valley, iSteve şi Jobs.

    PIRATES OF SILICON VALLEY este un film de televiziune din 1999 care aduce în prim-plan competiţia dintre Bill Gates, fondatorul Microsoft, şi Steve Jobs. Distribuţia i-a inclus pe Noah Wyle în rolul lui Jobs (ER, A Few Good Men) şi Anthony Michael Hall în rolul lui Gates (The Breakfast Club, Edward Scissorhands), iar regia a fost semnată de Martyn Burke (Witnesses, Under Fire: Journalists in Combat).

    Filmul a primit recenzii destul de bune, dar faptul că a fost lansat doar pe micile ecrane a limitat mult potenţialul său. Pirates of Silicon Valley rămâne însă, până în ziua de azi, cel mai bun film avându-l ca personaj central pe Steve Jobs.

    ISTEVE (2013) a fost o parodie lansată online la scurt timp după moartea lui Jobs. Rolurile principale au fost semnate de Justin Long (Veronica Mars, Best Man Down), Jorge Garcia (How I Met Your Mother, Fringe, Lost) şi Art Evans (Die Hard, Metro, Fright Night), în vreme ce regia a fost semnată de Ryan Perez, cunoscut mai mult pentru scurt-metraje. Filmul nu s-a luat în serios şi nu a fost luat în serios; este considerat drept cel mai slab proiect legat de viaţa fondatorului Apple.

    JOBS (2013) este singurul film din această listă care a ajuns pe marile ecrane. Avându-l pe Ashton Kutcher în rolul principal, Jobs a beneficiat de un marketing impresionant, dar a dezamăgit la mai multe capitole. Interpretarea lui Kutcher este primul lucru care vine în minte: actorul dovedeşte încă o dată că locul său este în comedii şi nu în filme cu un puternic accent dramatic. Josh Glad (Love and Other Drugs, The Wedding Ringer), Lukas Haas (Inception, Witness) şi Dermot Mulroney (The Grey, About Schmidt) completează distribuţia, iar scenariul şi regia sunt semnate de Matt Whiteley, respectiv Joshua Michael Stern (Swing Vote, Neverwas).

    Având în minte aceste încercări nereuşite de a-l portretiza pe unul dintre cei mai de succes antreprenori ai ultimului secol, spectatorii îşi pun speranţe mari în filmul semnat de Danny Boyle. Fassbender este un actor nominalizat la Oscar, iar Winslet şi Boyle sunt câştigători ai acestui premiu. Aşteptările sunt astfel justificate, dar rămâne de văzut dacă Steve Jobs va fi într-adevăr un film reuşit.

     

  • Ziua când miile de miliarde de dolari s-au întâlnit cu un comunist

    Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.

    A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco),    Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO),  Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.

    Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.

    Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.